3,724 matches
-
Caracterul edificator al piesei lui Corneille nu este, după părerea lui, decât aparent, căci eroina nu este înzestrată cu smerenie. Pentru Nicole, care vorbește în numele jansenismului, virtuțile creștinești nu ar trebui utilizate în teatru, căci adevăratul creștin este un om umil care, neieșind niciodată în față, rămâne tăcut. Un autor dramatic nu poate deci, după părerea lui, să reprezinte un sfânt altfel decât în starea păcatului mândriei. "Totuși luând în considerare Comediile celor care au demonstrat această aparență de cinste, vom
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
oricum nu au nici șolduri, nici piept, nici brațe, nici ten proaspăt, nici culori sănătoase: rămân femei de la oraș. Fiecare cu ce i se potrivește, la teatru ca și în lumea largă." Concepând teatrul ca pe o pledoarie în favoarea celor umili, Mercier are de gând chiar să plaseze acțiunea dramelor sale la spital, în închisoare, chiar la azil. "Un spital! o să se zică, scrie el în Noul Eseu despre arta dramatică. Da, și dacă mă vor supăra, voi muta scena la
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
zugrăvi condițiile". Neguțătorul, care este un stâlp al societății venețiene, apare în majoritatea pieselor sale. Toate meseriile meșteșugărești sunt reprezentate, cizmari, tapițeri, limonagii sunt prinși la treabă, în activitățile lor cotidiene. Mult înaintea lui Zola, Goldoni le dă cuvântul celor umili, meșteșugarilor, pescarilor din Chioggia, gondolierilor din Veneția. Aceștia au fost primii surprinși să se vadă reprezentați pe o scenă de teatru, în Fata cinstită, în 1748. "Există în această comedie, scrie Goldoni în partea a doua a Memoriilor sale, scene
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
apropiat de tămâia altuia, Își celebrează noua condiție și Își arată pietatea jertfind zeului pe care, atunci când era sărac, nu-l cunoștea. Se regretă timpurile În care „prescripțiile erau Împlinite cu credință, erau respectate sărbătorile lunare, iar cei de condiție umilă care intrau În rândurile preoților erau ținuți departe”. Despre unele repercusiuni ale acestei experiențe va trebui să mai discutăm: trebuie menționat În primul rând că această anarhie reprezintă În realitate doar Îndreptarea unei societăți spre un model mai atent la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
capitalul de libertate sau să nu se împace cu puținătatea lui. În această capacitate de a greși și în această incapacitate de a accepta rezidă posibilitatea maladiilor de destin. Iată de ce alături de sănătatea lumii, alături de toți aceia care - eroi sau umili, excelenți sau de rând - trăiesc în adevărul destinului lor (frumusețea sau adevărul unui destin nu provin din excelență, ci din calma asumare a premiselor lui), se deschide zona vastă a vieților care, practicând o retorică falacioasă a posibilului, reflectă o
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Ninge de Paști în paradis (1996), Patimi în Labirint (1997; Premiul Național „Mihai Eminescu”), Infernul albastru (1999), precum și proza scurtă din Noaptea păsării de aur (2001) au ca numitor comun încercarea de a reconstitui suferințele unor personaje de condiție socială umilă, de obicei aparținând mahalalei, sau ale unor conștiințe dislocate din normal. Motivele, circumstanțele sunt diferite, dar, în general, ele se explică prin particularități psihice, întâmplări nefericite, factori ostili din mediul familial sau social, toate supuse de personaje unei priviri insuficient
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
bombardament al artileriei împotriva Belgradului, făcîndu-l răspunzător pe Tisza pentru aceasta. În iarna lui 1914, atunci cînd armata sîrbă și-a eliberat țara de ocupanți, Iorga remarca: "și Dumnezeu a coborît de pe tronul Lui și l-a înălțat pe cel umil". A urmat o campanie de simpatie față de Serbia în cadrul Institutului de Studii Sud-Est Europene și în "Revista istorică" (care și-a început apariția în 1915). Iorga susținea Belgia și pe regele ei, Albert I. Va stabili o relație cu Albert
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
morale și a ecourilor afective ale șocului etic. O ingenuitate bine temperată alterna cu un gust polemic și ironic inclus în text și etala o spontaneitate metaforică devenită cu timpul o caracteristică a scriitoarei: „De ce atâta tăcere, surâs vinovat și umil,/ De ce nu mă priviți drept în față? / În sufletul vostru nu-i nici un copil?.../ Cercetați dacă mai sunteți în viață.” Se păstrează tot timpul o căldură a comunicării spontane și știința de a formula memorabil situații cotidiene: „Toate cărțile mari
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
mult mai mic decât îl vor avea The Yellow Book sau The Studio la sfârșitul secolului. Nu tehnica îi va separa de artiștii victorieni, tradiția renascentistă se păstrează, ci, mai degrabă, felul de a-și trata subiectele "obișnuit, modest, chiar umil [...] lipsit de fastul neorenascentist al stilului artistic oficial"85, ignorând datele istoriei contemporane și concentrându-și atenția asupra subiectelor livrești cu caracter legendar, consideră Nicole Tuffelli. Faptul cotidian, indiferent de decupajul contextual al acestuia și oricât de banal, este înnobilat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
atât o categorie socială, ci condiția umană. Peisajul se deschide către o adâncime infinită, un orizont de la care nu vine niciun răspuns. Tabloul este menit să înfățișeze mai degrabă categoria simbolică a vieții ca trecere dificilă spre neant și condiția umilă a umanității originare, confruntate cu paradoxurile existenței în absența unor repere sustenabile. Tema socială nu este complet eludată, tabloul face parte dintr-o serie în care se înscriu Recunoașterea și Înmormântarea (ce fac trimitere la momentul 1907 temă privilegiată în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
protrete ale maestrului. Ion Duican (Bogdan-Pitești) îl citează, subliniind dincolo de dezideratul umanist al pictorului, importanța artei vizuale ca mijloc de comunicare. Mesajul era adresat revistei și colaboratorilor ei: "A face să intre un pic de frumusețe în viața cea mai umilă, înseamnă să servești umanitatea. Omul privește înainte de a se exprima și de a înțelege; dacă într-o zi el vede lucruri frumoase, el va deveni mai bun"507. Artiștii români, pictori și sculptori, care apar în primul număr al revistei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
goale, precaritate asociată mai degrabă smereniei, iar veșmintele sale, cu o mulțime de pliuri, după canonul picturii bizantine, servesc asimilării imaginii sale cu cea a rolului protector, matern, sau a rolului asumat ulterior de Maria Magdalena, prostituata pocăită. Atitudinea sa umilă, încovoiată, precum și un volum mai redus al corporalității sugerează deopotrivă intensitatea suferinței. Sărutul nu pe gură, ci pe obraz sau pur și simplu o atingere a obrazului de chipul emaciat al sfântului, reface acea circularitate maternal-soteriologică. Chipul Salomeei, vidat de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
formă de interiorizare a suferinței. Și aici intervine ceva maternal și nu senzual, ceea ce ține de luxura dansatoarei apare destul de palid detașat în decorațiunea florală a perdelei aflate în spatele său. Salomeea este redusă la numitorul comun al suferinței, vulnerabilă și umilă. Cecilia Cuțescu-Storck introduce personajul în anonimatul unei ritualități funerare, eliminând latura de senzualitate morbidă sau de perversitate proprie personajului tratat conform esteticii decadente. Asemeni unei țărănci care-și bocește soțul sau copilul mort, Salomeea se apleacă asupra capului Sfântului, căruia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se poate distinge metafora zestrei de durere și de revoltă surdă ce s-a transmis poetului din generație În generație. De aceea Își Îndeamnă fiul cu hotărâre: „Așeaz-o cu credință căpătâi”. Mesajul testamentar al poetului presupune așadar orgoliul unei origini umile, convertite Într-o noblețe aparte, aceea a apartenenței de neam și de clasă, al căror exponent se simte autorul. Sentimentul comuniunii ancestrale cu mulțimea de bătrâni care s-au stins În timp trudind În anonimat, dar nu Înainte de a-și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
decât mijlocul prin care Moromete se apără de lumea din jur, ori Tudor Bălosu și alții ca el reprezentau pentru eroul cărții un fel de amenințare ascunsă la adresa proprietății lui, stare după care a râvnit atât de mult, ca să depășească umila condiție când muncea pe moșia Maricăi. Nu este bine ca altcineva să-ți cunoască gândurile, ori să i te destăinui fără motiv, pentru ca adversarul să se folosească de ele la momentul potrivit. Moromete are trăirile lui ascunse; cu ele Îi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
afirmații. Mai curând el joacă magistral un rol care impune o adaptare . (vezi scena cu memorarea scrisorii ș. a.); Ștefan Tipătescu, june-prim, tip, abil, amorez; (și aici sunt mai multe de discutat, Caragiale e și un mare strateg); Ghiță Pristanda - servil, umil față de șefi, fără personalitate (pristanda = joc popular, asemanator cu brâul, ce se dansează după reguli prestabilite, Într-o parte și alta, conform strigăturilor și comenzilor unui conducător de joc); Nae Cațavencu - ipocrit, demagog (cațaveică = haina cu doua fețe) si palavragiu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nu scot nici un cuvânt”, sunt surzi și muți (mitul Sisif), simbolizează pe oamenii ce-și duc povara data de destin; nu caută motivația, sunt doar copleșiți de rutină. Dornic de comunicare, Iona vorbește cu ei, dorind să le Înțeleagă starea umilă, asumata ca o obligație: „ati facut vreo Înțelegere cât trebuie să rămâneți mâncați?”. Viața În spațiul restrictiv, impus, este plină de „umezeală”, nu este una sănătoasă, benefică și Iona se Întreabă,, de ce trebuie să ducă oamenii un astfel de trai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ieși din ceva, o dată ce te-ai născut. Doamne, câți pești unul Într-altul!”. Toți oamenii sunt supuși aceluiași destin de muritori neputincioși, toate „lucrurile sunt pești. Trăim și noi cum putem Înăuntru”. In naivitatea lui, Iona voise să-și depășească umila condiție, aspirase spre o existență superioară, deși ar fi trebuit să se oprească la un moment dat „ca toata lumea”, iar nu să „tot mergi Înainte, să te rătăcești inainte”. Iona Încearcă să-și prezică „trecutul”, amintirile Îndepartate, Încețoșate, sugerând
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
acestei munci, atunci el va fi primul care va primi sancțiuni cât mai drastice pentru ca să poată fi dat ca exemplu întregei mase evreiești din România. Repetăm și solicităm ca atenția Domniei-Voastre să se oprească numai asupra acestei propuneri care după umila noastră părere va rezolva chestiunea tuturor obligațiunilor ce s'au impus evreilor prin D.L. 3984, 132 și 2030. 4. Dacă, pentru motive neprevăzute, propunerea dela punctul No. 3, nu ar fi însușită de forurile superioare, atunci ne permitem respectuos a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cît mai puține pierderi financiare. La Misiune, lumea se interesa dacă investitorii americani nu doresc să achiziționeze vreo instituție. Aceste oferte variau de la "fabrici mari pînă la bazine de înot, restaurante și stațiuni balneare, cu nămol". Nici păturile sociale mai umile nu trăiau mai bine. Din cauza creșterii prețurilor și a secetei a apărut "un egoism cumplit, de unde vine automat tendința de a aduna provizii"358. Raportul concluziona că erau puține șanse de îmbunătățire a situației cel puțin pînă în 1948 și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
La Plenara CC al PCR, de pe 27 martie, Ceaușescu le-a mulțumit delegaților pentru votul de încredere prin care aceștia l-au reales în funcția de președinte al României. El a declarat auditoriului, printr-o frază pe care o considera umilă: În ceea ce mă privește, ca fiu al poporului meu, ca un soldat loial al partidului de mai bine de cincizeci de ani, am făcut tot posibilul pentru a sluji cauza eliberării sociale și naționale, cauza progresului, democrației și socialismului din
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
2475. Tom Lantos, un membru al comitetului, a început examinarea printr-o serie de declarații ce relevau clar diferența dintre situația drepturilor omului din 1987 și cea din 1975. Indicii de emigrare "reflectă o interpretare greșită a amendamentului Jackson-Vanik. După umila mea părere, faptul că Departamentul interpretează cifrele de emigrare ca pe un indiciu al respectării drepturilor omului într-o anumită țară înseamnă o denaturare a amendamentului Jackson-Vanik". "Drepturile omului sînt indivizibile... Voi veți vorbi în continuare despre cifrele de emigrare
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pp. 161-162). Astfel de mesaje erau diseminate prin școlile elementare de către dascălii națiunii și apostolii românismului (Ion Creangă, unul dintre autorii Învățătorului copiilor din care este extras citatul, făcea parte din această categorie). Patima xenofobică nu se manifestă doar la umili învățători rurali, ci cuprinde și intelectuali rasați de clasa lui A.D. Xenopol. În manualul său de Istoria Românilor pentru clasele primare (1890), eruditul istoric și subtilul filosof al istoriei lansează un mesaj cu o puternică încărcătură xenofobică: "In Romănia locuesc
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
voi”. În raport de gama largă a situațiilor create de-a lungul timpului, de condițiile felurite ale modului de așezare și de viețuire în satele din acest colț de lume, întâlnim și o interesantă diversitate de categorii social-economice, pornind de la umilul rob la marele boier. Din analiza urmelor documentare, observăm cum o îndelungată vreme diferențierile sociale și economice erau abia perceptibile, excepție făcând oamenii căzuți în robie, întotdeauna străini de obște și de neam. În paginile următoare venim cu câteva considerații
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]