4,445 matches
-
arată că este incredibil să credem în ideea existenței unei lumi unice, cea mai bună pentru fiecare dintre noi, și, mai mult, dacă ar exista, ar fi și mai incredibil să credem că, acum, am putea-o descrie. Exemple de utopii de acest fel găsim la Hegel, care pune capăt sfidător istoriei în 1807, la saint-simoniști, care consideră că frământările revoluționare dintre 1830 și 1848 sunt ultimele din istorie; la Comte care moare în 1857 pregătindu-se să urce la tribună
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
să fim bănuitori, fie și numai pentru că promisiunile politice sunt adeseori un val subțire sub care se ascunde amenințarea terorii și a constrângerii"8. Dar epuizarea resurselor istorice ale ideologiilor marxiste egalitariste nu ar trebui să însemne deloc legitimarea unor utopii liberale care să le ia locul. Motivul principal ar fi legat de faptul că utopiile și ideologiile care tratează aspirațiile oamenilor în termeni globali nu mai lasă loc pentru spontaneitatea și creativitatea oamenilor. Tocmai de aceea, în caz că există o nevoie
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
care se ascunde amenințarea terorii și a constrângerii"8. Dar epuizarea resurselor istorice ale ideologiilor marxiste egalitariste nu ar trebui să însemne deloc legitimarea unor utopii liberale care să le ia locul. Motivul principal ar fi legat de faptul că utopiile și ideologiile care tratează aspirațiile oamenilor în termeni globali nu mai lasă loc pentru spontaneitatea și creativitatea oamenilor. Tocmai de aceea, în caz că există o nevoie fundamentală pentru utopie, ca expresie a aspirației generale a oamenilor spre fericire, aceasta nu ar
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
să le ia locul. Motivul principal ar fi legat de faptul că utopiile și ideologiile care tratează aspirațiile oamenilor în termeni globali nu mai lasă loc pentru spontaneitatea și creativitatea oamenilor. Tocmai de aceea, în caz că există o nevoie fundamentală pentru utopie, ca expresie a aspirației generale a oamenilor spre fericire, aceasta nu ar trebui să se manifeste decât în cadrul unor micro-utopii care lasă loc pentru al meu și al tău, ca reprezentând lumi posibile diferite, deși nu incompatibile. Probabil că numai
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
de o caracteristică culturală singulară, penetrantă: gradul de încredere inerent în societate"9. Plecând de la Hegel, Fukuyama adoptă o perspectivă conservatoare în care trecerea de la spiritul comunității de apartenență la comunitatea globală presupune transformarea liberalismului în corporatism și recursul la utopia corporatismului global. Dar încrederea pe care se bazează Fukuyama nu constituie un reper teoretic în toate teoriile liberale. Teoria lui Nozick, spre exemplu, pare să opereze cu o înțelegere a naturii umane care seamănă mai degrabă cu perspectiva hobbesiană în
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
sau mai puțin perfecte care ar trebui să corespundă unui anumit tip de ordine? Să fie oare vorba de un anumit dat existențial al ființei umane care caută întotdeauna altceva? Am putea numi acest dat al imaginarului social "nevoie de utopie", după expresia lui Ricoeur. Autorul francez arată însă că ființa umană resimte, în același timp, și nevoia de a trăi în conformitate cu o serie de valori comune și constante, fără de care orice comunitate umană s-ar dezintegra. Aceste două cadre complementare
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
lui Ricoeur. Autorul francez arată însă că ființa umană resimte, în același timp, și nevoia de a trăi în conformitate cu o serie de valori comune și constante, fără de care orice comunitate umană s-ar dezintegra. Aceste două cadre complementare, nevoia de utopie și nevoia de ideologie, par să structureze viața socială a oricărui individ și a oricărei comunități. Ele sunt condiții de posibilitate ale acțiunii colective considerate din perspectiva datelor prealabile care formează imaginarul social al fiecărui tip de comunitate în parte
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
schimbarea?; la ce moment?; care sunt pârghiile ei?, și formulează aceste întrebări astfel încât numai istoria pare capabilă să poate răspundă la ele, printr-un model cauzal retrospectiv, asta nu înseamnă eludarea modelului prospectiv, ci convertirea lui într-un viitor anterior. "Utopiile trecute, în măsura în care au fost eficiente în plan social, se revelează ca ideologii"12. Oricum, problema schimbării societății nu interesează retrospectiv decât pentru că există și un interes prospectiv, iar în acest cadru putem insera întregul discurs al științelor sociale care caută
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
contract un instrument de impunere"24. Întrebându-se dacă poate exista viață fără stat, după un minuțios studiu întreprins în toate segmentele organizării sociale și ale puterilor politice, Jean William Lapierre ajungea la concluzia că dispariția puterii politice este o utopie. Aceasta nu ar putea surveni decât o dată cu sfârșitul istoriei, înțelegând prin această sintagmă epuizarea capacității umane de a descoperi noul și de a plăsmui realități care nu există, ceea ce ar însemna că omul ar trăi în virtutea unui mecanism al instinctelor
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
orice preț, ci ca o identitate negociată în cadrul jocului social. A fi la guvernare și a fi în opoziție, spre exemplu, sunt valori care se adaugă identității partidului și justifică nuanțarea poziției cu privire la acțiune. Ce înseamnă toate acestea cu privire la problema utopiei liberale? Înseamnă a lua în calcul nu numai jocul forțelor care acționează la nivelul macro, conducând la sfârșitul istoriei sau la globalizarea capitalismului, ci și jocul de forțe la nivel micro. Dacă primele țin de corelația dintre marea politică și
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și a unui sens. La sfârșitul istoriei despre care vorbea Fukuyama ar putea exista un bine, dar existența unui sens ar fi problematică. Drept urmare, absența coeziunii sociale care rezultă din existența unui sens ar fi cel mai mare pericol al utopiei liberale în versiunea sfârșitului istoriei. Bibliografie Antohi, Sorin, Utopica. Studii asupra imaginarului social, Editura Științifică, București, 1991. Arendt, Hannah, Originile totalitarismului, traducere de Ion Dur și Mircea Ivănescu, Editura Humanitas, București, 1994. Aron, Raymond, Introducere în filosofia istoriei, traducere de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Iași, 1998. Lapierre, Jean William, Viață fără stat?, traducere de Gabriela Scurtu-Ilovan, Institutul European, Iași, 1997. Lorenz, Konrad, Cele opt păcate ale omenirii civilizate, traducere din germană de Vasile V. Poienaru, Editura Humanitas, București, 1996. Nozick, Robert, Anarhie, stat și utopie, traducere de Mircea Dumitru, Editura Humanitas, București, 1997. Spencer, Herbert, Individul împotriva statului, traducere de Olimpiu I. Ștefanovici-Svensk, Editura Timpul, Iași, 1996. Postfață Dreptatea, solidaritatea și tehnologia puterii Problema raportului dintre dreptate și coeziune este o temă veche în gândirea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
august 1934, citat de Malinschi, Prof. Virgil Madgearu (1887-1940), p. 74. 38 Ibidem. 39 Constantin Noica, Manuscrisele de la Cîmpulung. Reflecții despre țărănime și burghezie, Editura Humanitas, București, 1997, p. 34. 40 Ibidem, p. 30. 41 Robert Nozick, Anarhie, stat și utopie, traducere de Mircea Dumitru, Editura Humanitas, București, 1997, p. 206. 42 Ibidem, p. 208. 43 Ibidem, p. 210. 44 Ibidem, p. 211. 1 United Nations, "World Day of Social Justice", 20 februarie 2015, http://www.un.org/en/events/socialjusticeday
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
idealiști". Corneliu Bîlbă, "Le sens de la justice. Eric Weil et la mondialisation", în II Colloque international Eric Weil : la violence, l'éducation, et la mondialisation, Universidade Federal do Ceará, Fortaleza (Brazilia), 12 septembrie 2014. 5 Robert Nozick, Anarhie, stat și utopie, Editura Humanitas, București, 1997, p. 365. 6 Sorin Antohi, Utopica. Studii asupra imaginarului social, Editura Științifică, București, 1991, p. 55. 7 Robert Nozick, Anarhie, stat și utopie, pp. 355-358. 8 Ralf Dahrendorf, Essays în the Theory of Society, Stanford University
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
do Ceará, Fortaleza (Brazilia), 12 septembrie 2014. 5 Robert Nozick, Anarhie, stat și utopie, Editura Humanitas, București, 1997, p. 365. 6 Sorin Antohi, Utopica. Studii asupra imaginarului social, Editura Științifică, București, 1991, p. 55. 7 Robert Nozick, Anarhie, stat și utopie, pp. 355-358. 8 Ralf Dahrendorf, Essays în the Theory of Society, Stanford University Press, Stanford, 1968, p. 159. 9 Francis Fukuyama, Trust: The Social Virtues and the Creation of Prosperity, The Free Press, New York , 1995, p. 7. 10 Vezi Douglas
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
a coeziunii sociale FĂNEL STROE Drumul prosperității. Capitalismul românesc și modernitatea ROMULUS OPRICA Mixul de "Justiție Socială": capital, responsabilitate... DANIELA SOREA Dreptate și caritate. Cinci demersuri post-seculare valorizând... IONUȚ MIHAI POPESCU Credința și coeziunea socială în contextul destrămării ... VIOREL POPA Utopia liberală, acțiunea politică și problema sensului 288 287 CORNELIU BÎLBĂ Postfață DATE DESPRE AUTORI Date despre autori CORNELIU BÎLBĂ Dreptatea, solidaritatea și tehnologia puterii
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Rabelais o combină cu zeci de sufixe fantastice pentru a crea nenumărate cuvinte de ocară (de exemplu, Sorbonnagre = Sorbonne + onagre, măgar sălbatic) și trage concluzia că la Rabelais există un conflict între real și ireal, între comedie și oroare, între utopie și naturalism. *27 Aici, ideea de bază este, după cum se exprimă Spitzer, aceea că unei stări de excitație mintală, care constituie o abatere de la habitus-ul normal al vieții noastre intelectuale, trebuie să-i corespundă, pe plan lingvistic, o abatere
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
ca specia care se plânge. Melancolic prin definiție, reflecțiile obsedante ale acestuia sunt cuprinse mereu de îndoială 21. Intelectualul descurajat se pliază modelului de cărturar retras din lume (scriitorii, umaniștii), aplecat spre sine, cu o propensiune aproape bolnăvicioasă către suferință. Utopia ca alternativă de evadare nu ar fi însă decât o racordare inutilă la o iluzie. Lepenies prezintă astfel o formulă exacerbată a intelectualului autoexilat în turnul de fildeș, captiv al visării, care își întoarce spatele unei lumi atât de imperfecte
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de imperfecte. Melancolie, spleen sau plictis sunt stările obsedante ale unei vita contemplativa europene ce va fi tulburată doar de instalarea activă a capitalismului și a eticii protestante. Remediul melancoliei patologice este, fără îndoială, munca 22. Continuând analiza pe liantul utopiei, analistul conservator american, Thomas Sowell, investighează influența intelectualilor în societățile moderne democratice și constată că erorile istorice ale intelectualilor provin din intenții bune, materializate prost, datorită unei superiorități de gândire autoasumată, dar adesea relativă în lipsa unei expertize reale. "Intellect is
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
istorice ale intelectualilor provin din intenții bune, materializate prost, datorită unei superiorități de gândire autoasumată, dar adesea relativă în lipsa unei expertize reale. "Intellect is not wisdom" ["Intelect nu înseamnă înțelepciune"]23. Așadar, melancolicii europeni dau greș atunci când se agață de utopii. Cu toate acestea, intelectualii lui Sowell nu corespund modelului cărturarului desprins de lume în cadru contemplativ, ci sunt indivizi conectați la viața activă prin intermediul ocupației, al profesiei, chiar dacă aceasta este sau poate fi una neremunerată. Intelectualul, din această perspectivă, nu
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1995. Lovinescu, Eugen, "Critica sămănătoristă", în Florin Mihăilescu, N. Iorga - Biblioteca critică, Editura Eminescu, București, 1979. Lovinescu, Eugen, Istoria civilizației române moderne, Editura Minerva, București, 1997. Malița, Liviu, Eu, scriitorul, Editura Fundația Culturală Română, Cluj-Napoca, 1997. Mannheim, Karl, Ideology and Utopia, Lund Humphries, Londra, 1954. Manoilescu, Mihail, Tragica predestinare a geniului moldovenesc, Editura Moldova, Iași, 1993. Manolache, Gheorghe, Resurecția localismului creator. O experiență spirituală în Mitteleuropa provinciilor literare, Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu, 2006. Median, Gheorghe, Nicolae Iorga și Botoșanii. Legături
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Culture, Sage Publications, Londra, 1977). În ceea ce privește intelectualul societății române interbelice se vor remarca însă, cel puțin în privința etapei formative în învățământul secundar, originile sociale diverse, cu o proveniență preponderentă chiar din clasele "poziției de jos". 7 Karl Mannheim, Ideology and Utopia, Routledge & Kegan Paul Ltd., Londra, 1954, p. 138. 8 Sorin Antohi, Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public, Editura Polirom, Iași, 2007, p. 48. 9 Julien Benda, Trădarea cărturarilor, Editura Humanitas, București, 2007, p. 146. 10 Ibidem, p. 149. 11 Ibidem
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Agregatul tulbure pe care obișnuim să-l calificăm astăzi drept normal nu e decît o unanimitate a degenerescenței, un dereglaj devenit regulă. Numim normal ceea ce, în realitate, este victoria statistică a unei infirmități Acea normalitate a devenit, prin cădere, o utopie. Ea nu e accesibilă omului contemporan decît din auzite, din ce se povestește despre ea Anamneza e, totuși, și precondiția unui reînceput. Cînd ți se oferă șansa de a-ți aminti punctul de pornire, poți face un prim pas spre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
modernitatea clasică, locul sacerdotului pentru a construi sensuri ale istoriei. Tot el le va deconstrui critic în modernitatea tîrzie, teoretizînd totodată, mîhnit, dezorientarea ei. Dar fie că i se dă rolul principal în producerea și alungarea de pe scena publică a utopiilor, fie că se înregistrează mai realist actuala reticență a intelectualilor de a sluji ideologiile dominante, în orice caz, anemierea sensului liniar, orizontal al istoriei a devenit o evidență atît pentru intelectuali, cît și pentru omul comun. Astăzi ni se pare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Astăzi ni se pare prea puțin credibil ca istoria și eternitatea să se întîlnească undeva, la capătul istoriei, precum două paralele care ar putea converge într-un punct aflat la infinit. Modernitatea clasică a decuplat orizontala istoriei de la transcendentul religios. Utopiile de tip totalitar, care au pretins să realizeze eschatonul în istorie, s-au dovedit criminale. Corelate, aceste două fapte au dus, în modernitatea tîrzie, la eliberarea transcendenței de continuitatea ei cu istoria. Așa stînd lucrurile, nu avem oare șanse să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]