KorAP: Find »[drukola/base=vacă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...148 149 150 ...513 >

12,807 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246

atâta dat în mine, izbucnește în hohote de plâns. Se face pe ea însăși nevrednică să fie mamă și e sigură că va ajunge să fie pedepsită în următoarea ei viață. O să fie transformată într-un animal foarte nefericit, o vacă, să poarte poveri grele când e vie și să fie mâncată când moare, iar pielea să-i fie făcută jachete și coarnele leacuri. De fiecare dată când văd chipul pătat de lacrimi al mamei, îmbătrânesc. Simt cum îmi ies fire

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
emis instrucțiuni: „În goană spre comunism” „Dărâmați structura familială” „Un castron de orez, o pereche de bețișoare, un set de pături - stilul comunismului” „Un hectar, zece mii de pfunzi de yame, două sute de mii de pfunzi de orez” „Împerecheați iepurele cu vaca, pentru ca iepurele să ajungă la fel de mare ca vaca” „Creșteți pui la fel de mari ca elefanții” „Cultivați fasole la fel de mare ca luna de pe cer și vinete cât dovlecii” În iunie, răscoalele țărănești izbucnesc în provinciile Shanxi și Anhui. Biroul Politic cere supunerea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
familială” „Un castron de orez, o pereche de bețișoare, un set de pături - stilul comunismului” „Un hectar, zece mii de pfunzi de yame, două sute de mii de pfunzi de orez” „Împerecheați iepurele cu vaca, pentru ca iepurele să ajungă la fel de mare ca vaca” „Creșteți pui la fel de mari ca elefanții” „Cultivați fasole la fel de mare ca luna de pe cer și vinete cât dovlecii” În iunie, răscoalele țărănești izbucnesc în provinciile Shanxi și Anhui. Biroul Politic cere supunerea la vot pentru stoparea politicii lui Mao. Mao

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249

buză; altă apă În „brad”, alta În „spic”... - Dar cele cu tablă?, face mama? Dar „mănunțelul” lui Huțanu, cel acoperit cu ardezie? - știi ce-a făcut nenorocitul care avea nouă copii și-i purta În pielea goală? Și-a vândut vaca, boul! Și ce crezi că a cumpărat cu banii de pe vacă? Tăblițe! Nu ca să aibă copiii pe ce scrie, nu! Ca să aibă el și prepeleacul lui de Dănilă acoperiș de ardezie, de „cheatră-neagră”, cum Îi zice pe la noi... - Dar cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
tablă?, face mama? Dar „mănunțelul” lui Huțanu, cel acoperit cu ardezie? - știi ce-a făcut nenorocitul care avea nouă copii și-i purta În pielea goală? Și-a vândut vaca, boul! Și ce crezi că a cumpărat cu banii de pe vacă? Tăblițe! Nu ca să aibă copiii pe ce scrie, nu! Ca să aibă el și prepeleacul lui de Dănilă acoperiș de ardezie, de „cheatră-neagră”, cum Îi zice pe la noi... - Dar cu ramele ce-a făcut?, Întreb și eu, ca să nu tac. Tata

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
Cum adică: atunci când ți-e atât de frumos, că ți se face rău de bine, te strici? Te strică bunătoarea? Fiindcă și ea-i stricată? - de ce: de căldură? ; pentru că suntem făcuți din carne? Suntem, dar nu-i tăiată carnea - uite: vaca vie nu se strică și nu strică pe alții; nici porcul, nici găina vie - așa că nici noi. Suntem pe-picioare, așa se spune când ești viu. Duda-i pe picioare, eu sunt pe picioare - așa că! Noi nu ne stricăm când

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
mamă? I-așa, când stai cu mâinile-n șolduri? Cum stă, acuma, Ileana? - Cam așa ceva, zice mama, cu gura pungă. Așa să fie. Acum se vorbește de stricăciuni, În sat - nu cine știe ce, nimica toată!, spun cu toții și râd: ba de vaca moartă, de casa dărâmată, bine că vin ai noștri, așa-i la război, dar dac-a trece războiul, totul s-a drege, ba și mai și! Mare veselie: o boambă s-o scăpat pe saraiul popii - și-a face el

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
case, poiete - da-așa-i la război, nu?, las-că vin ei, ai noștri, Românii. Dacă nu azi, atunci mâne! Plumbi Însă au căzut, căzuuut... Peste tot, de ziceai că bate cheatra, spun unii; ca ploaia, spun alții, au ucis o vacă, a lui Cheptănar, șăpti gâști a’ lui, ferestrele de la drum ale lui, au bortilit păreții casei lui cutare, au retezat hornul lui - da, da, plunghi au căzut, nu glumă... Plumbii - cum să nu-i știu? Avem și noi unul, pus

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
uite-așa, ne Îmbogățim cunoștințele! Nu Înțeleg un lucru: am ținut În mână plumbul din muzeu și știu că-i al dracului de greu, așa gol pe dinăuntru. Dacă-i greu, când Îți cade-n cap, te omoară - ca pe vaca lui Moisei. De ce, când a căzut pe Ileana, nimica nu i-a făcut? Pentru că nu-n cap i-a dat - asta-i: când ți-l bagă-n cap, te ucide, dar când ți-l bagă În aici, nu te ucide

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
calidor, aștept parașutele de azi, o aștept pe mama, cu doc torul, de la Vatici, Îmi descânt singur, după Mătușa Domnica, de-râie: „S-o-nsânicat, S-o mânicat, Pi cale, pi cărare - Paulică S-o dus la vânat Ș-o prins o vacă neagră, Ș-o tăiet-o Ș-o făcut bucate din è, S’ facă bal! Ș-o chemat la bal Pi toati bubili, Pi toate buboaili, Pi toate răzbubili, ȘÎ pi toati străbuboaili Da pi giupâneasa Râia n-o chemat-o. Ș-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
ale lui, le cumpărase, cică... Mama zice: «Dă să văd hârtiile.» Le ia, le citește, dar nu știu cum se face că chiar atunci tata Îi strigă de mai Încolo să deie fuga, că a intrat Dumana-n vie. Mama aleargă să alunge vaca. Se Întoarce cu ea de funie... - Dumana, cea care mânca rufele de pe frânghie? - Aceea. Bună, vacă, nu numai de lapte... Zice mama: «Haramu-ista di vacă, mi-o hrâștit hârtiile din mână și le-o mâncat, da’ dac-așteptați câteva ceasuri

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
nu știu cum se face că chiar atunci tata Îi strigă de mai Încolo să deie fuga, că a intrat Dumana-n vie. Mama aleargă să alunge vaca. Se Întoarce cu ea de funie... - Dumana, cea care mânca rufele de pe frânghie? - Aceea. Bună, vacă, nu numai de lapte... Zice mama: «Haramu-ista di vacă, mi-o hrâștit hârtiile din mână și le-o mâncat, da’ dac-așteptați câteva ceasuri, să le deie-napoi...» Atunci bătrânul se mânie și-i trage o palmă... Mama a primit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
de mai Încolo să deie fuga, că a intrat Dumana-n vie. Mama aleargă să alunge vaca. Se Întoarce cu ea de funie... - Dumana, cea care mânca rufele de pe frânghie? - Aceea. Bună, vacă, nu numai de lapte... Zice mama: «Haramu-ista di vacă, mi-o hrâștit hârtiile din mână și le-o mâncat, da’ dac-așteptați câteva ceasuri, să le deie-napoi...» Atunci bătrânul se mânie și-i trage o palmă... Mama a primit palma - și-a dus mâna la obraz și a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
Îmi dau, zic. Mai ales că erau și farmacii... Cu sărântocul Însă las-o mai moale, altfel cedez luptei de clasă... - Dar spune și tu: pleacă de la noi, de la curte, de la... - ... de la farmacii... - ... și de la farmacii, ca să ajungă să mulgă vaca! Să caute găinile de ouă! Ea cu mâna ei! - Ei, nu!, mă indignez eu. Mulgea vaca - bunica În persoană! Cu mâinile ei... - dar asta-i i-nad-mi-si-bil! Unchiul-văr mă privește pieziș, mă pândește o vreme: sunt serios? Îmi bat joc de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
altfel cedez luptei de clasă... - Dar spune și tu: pleacă de la noi, de la curte, de la... - ... de la farmacii... - ... și de la farmacii, ca să ajungă să mulgă vaca! Să caute găinile de ouă! Ea cu mâna ei! - Ei, nu!, mă indignez eu. Mulgea vaca - bunica În persoană! Cu mâinile ei... - dar asta-i i-nad-mi-si-bil! Unchiul-văr mă privește pieziș, mă pândește o vreme: sunt serios? Îmi bat joc de el? Apoi: - Am văzut-o cu ochii mei: mulgea vaca! - Seriooos? O mulgea pe biata vacă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
Ei, nu!, mă indignez eu. Mulgea vaca - bunica În persoană! Cu mâinile ei... - dar asta-i i-nad-mi-si-bil! Unchiul-văr mă privește pieziș, mă pândește o vreme: sunt serios? Îmi bat joc de el? Apoi: - Am văzut-o cu ochii mei: mulgea vaca! - Seriooos? O mulgea pe biata vacă? Dar voi, În Grecia voastră, cum obțineați lapte de vacă? A, da: În Grecia nu aveați vaci - numai capre. Ei, cum extrăgeați laptele din capră? Lasă-mă să ghicesc: atârnați capra de măslin, legată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
vaca - bunica În persoană! Cu mâinile ei... - dar asta-i i-nad-mi-si-bil! Unchiul-văr mă privește pieziș, mă pândește o vreme: sunt serios? Îmi bat joc de el? Apoi: - Am văzut-o cu ochii mei: mulgea vaca! - Seriooos? O mulgea pe biata vacă? Dar voi, În Grecia voastră, cum obțineați lapte de vacă? A, da: În Grecia nu aveați vaci - numai capre. Ei, cum extrăgeați laptele din capră? Lasă-mă să ghicesc: atârnați capra de măslin, legată de coarne, Îi spintecați ugerul și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
i-nad-mi-si-bil! Unchiul-văr mă privește pieziș, mă pândește o vreme: sunt serios? Îmi bat joc de el? Apoi: - Am văzut-o cu ochii mei: mulgea vaca! - Seriooos? O mulgea pe biata vacă? Dar voi, În Grecia voastră, cum obțineați lapte de vacă? A, da: În Grecia nu aveați vaci - numai capre. Ei, cum extrăgeați laptele din capră? Lasă-mă să ghicesc: atârnați capra de măslin, legată de coarne, Îi spintecați ugerul și, după ce capra Își dădea... laptele, o Închideați la loc și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
o vreme: sunt serios? Îmi bat joc de el? Apoi: - Am văzut-o cu ochii mei: mulgea vaca! - Seriooos? O mulgea pe biata vacă? Dar voi, În Grecia voastră, cum obțineați lapte de vacă? A, da: În Grecia nu aveați vaci - numai capre. Ei, cum extrăgeați laptele din capră? Lasă-mă să ghicesc: atârnați capra de măslin, legată de coarne, Îi spintecați ugerul și, după ce capra Își dădea... laptele, o Închideați la loc și o invitați să continuie să pască... Vărul-unchi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
după ce capra Își dădea... laptele, o Închideați la loc și o invitați să continuie să pască... Vărul-unchi ajunge să se străduiască - să râdă: - Gluma-i glumă, dar eu vorbesc serios. - Și eu. Cunoașteți voi, Grecii, altă metodă de a mulge vaca, altfel decât cu mâinile? - Ce-i tot dai cu «voi, Grecii», cu «Grecia voastră»? Eu nu-s grec! Și, dacă o luăm așa, și tu ești grec! - Eu sunt ceea ce vreau eu să fiu. Poftim! Asta de unde-am mai scos

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
un ceaun cu lapte, Îl pui pe cel În care a intrat șarpele cu gura deschisă deasupra ceaunului, aburii de lapte pătrund pe gâtul omului, ajung până la nările șarpelui și cum jigăniei Îi place mult laptele (nu suge el de la vaci, direct din țâță?, Încât unii oameni nu-i omoară, fiindcă ușurează ugerele gata să crape ale vacilor nemulse), șarpele pornește după mirosul cel bun - numai că cineva trebuie să stea de pază, cu mâinile-covrig la gura omului Înșărpat și de cum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
ceaunului, aburii de lapte pătrund pe gâtul omului, ajung până la nările șarpelui și cum jigăniei Îi place mult laptele (nu suge el de la vaci, direct din țâță?, Încât unii oameni nu-i omoară, fiindcă ușurează ugerele gata să crape ale vacilor nemulse), șarpele pornește după mirosul cel bun - numai că cineva trebuie să stea de pază, cu mâinile-covrig la gura omului Înșărpat și de cum jivina Își arată capul, tu-l apuci și-l strângi (dar nu prea tare, să nu-l

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622

casa lor din Shahkot, scoțând limba din gură în fața oglinzii și băgând-o apoi la loc - o limbă de șarpe, nu a lui. Se gândi la oameni cu nasuri ca ciocurile păsărilor, oameni cu gâturi de lebădă, cu ochi de vacă, cu teroarea din inima păsărilor sau cu iubirea delfinilor pentru ocean. Oameni cu lacrimi din apă de mare, cu pielea de culoarea scoarței de copac, cu talii ca tulpinile și cu echilibrul florilor, cu urechi ca frunzele pufoase și guri

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
colțurile străzilor. În fiecare cartier, în fiecare spațiu public, se țineau ședințe și mitinguri de protest. Întâlniri la nivel național și local, în inters religios și civil. Fu creată o nouă Societate pentru Protejarea Maimuțelor, cu sprijinul Societății pentru Protejarea Vacilor. O mulțime de membri ai Societății Ateiste se strecurau neobservați printre mulțimi. În fiecare birou, în fiecare familie, părerile asupra acestei probleme erau împărțite. Afacerile aproape că stagnau, căci vânzătorii și clienții refuzau să mai vândă și să mai cumpere

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231

le îndese în dulapurile deja sufocate de cumpărăturile încă virgine, făcute sub imperiul unor atacuri de panică: alune murate, praf pentru blat de tort și pliculețe de ceai de Echinacea, despre care Nick zicea că au gust de caca de vacă. Susan s-a uitat la ceas. Era șapte seara, ceea ce însemna că Milly avea să intre pe ușă în orice clipă. Fetița fusese la ceai în casa unor prieteni, ceea ce se traducea printr-o gură pe care Susan nu mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]