17,513 matches
-
provocate, optimizate, întreținute și focalizate continuu); într-adevăr, la o primă vedere, construirea unui mesaj eficient pare a fi suficientă pentru ca succesul didactic să apară; în fapt, comunicarea este un proces permanent, așa cum am văzut, foarte sensibil la influența diferitelor variabile și de aceea întreținerea și adaptarea continuă sunt constituente ale actului comunicațional, în general, și ale celui educațional, în special; - diferitele tipuri de efecte implicate (urmărite de emițător, urmărite de receptor, efecte neașteptate, reziduale, permanente sau temporare etc.). Rezumat 1
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de bariere în comunicare: unii autori vorbesc despre surse ale comunicării ineficiente, alții - despre repere ale comunicării eficiente (implicit, polaritatea acestor repere o reprezintă barierele de comunicare) etc. Câteodată, este vorba doar despre sublinierea unor arii generale de acțiune a variabilelor cuprinse în actul de comunicare, intersecție a planurilor care poate conduce spre efecte ce marchează o eficiență a comunicării sau dimpotrivă; Richard și Patricia Schmuck (Schmuck, Schmuck, 1992, p. 249) par să se înscrie într-o asemenea perspectivă când vorbesc
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
aptitudinilor de comunicare, se cuvine să pornim de la o analiză atentă a tuturor elementelor pe care le-am amintit mai sus; de altfel, putem lesne observa că, în parte, această acțiune este situațională, în sensul că extinsa posibilitate combinatorică a variabilelor despre care am vorbit deja îngreunează găsirea unui model explicativ în acest sens. Totuși, considerăm că se desprind câteva linii de forță pe care le putem puncta astfel: - în primul rând, eficiența comunicării poate crește atunci când mediul comunicațional este propice
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
aceștia vor trebui să ajungă repede ulterior), nivelul de zgomot etc. Dacă nu cunoașteți sala în care va trebui să țineți o conferință, este util să mergeți înainte de prezentare și să aruncați o privire, pentru a lua în calcul anumite variabile, cum ar fi poziția scaunelor audienței spre exemplu. Tipul ocaziei și mărimea audienței stabilesc modul în care ne vom structura discursul: astfel, dacă trebuie să facem o prezentare la o aniversare a unei instituții, acest discurs va fi mai degrabă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
putea face un puzzle cu ele, în sensul că puteți să le ordonați așa cum credeți și să le schimbați ordinea în momentul în care găsiți alte informații. Pentru a dezvolta mai ușor forma discursului dumneavoastră și pentru a obține toate variabilele de care aveți nevoie în acest scop, puteți folosi: definițiile (arată ce este un fenomen, ce înseamnă un anumit concept etc.; definițiile sunt importante pentru introducerea audienței în problematica discutată); compararea (punctarea similarităților dintre două sau mai multe lucruri; este
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
provine din latinescul conflictus, desemnând „lovirea împreună cu forță” și implicând prin aceasta „dezacorduri și fricțiuni între membrii grupului, interacțiune în vorbire, emoții și afectivitate” (Forsyth, 1983, p. 79). T.K. Gamble și M.Gamble (1993, p. 216) definesc conflictul ca o variabilă pozitivă, în sensul că, „dincolo de toate perspectivele, conflictul este o consecință naturală a diversității”. Astfel, chiar dacă răspunsul pare, la o primă vedere, unul destul de facil, să încercăm pentru început să construim imaginea de ansamblu a conflictului; să vedem ce este
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
necesară, pe care Pondy o omite: considerăm că în practică - dacă este să ne referim în mod strict la acest concept - este greu de întâlnit un astfel de „comportament conflictual”, el fiind o sumă a mai multor influențe ale unor variabile ca situația, partenerul, tipul de relație care există între comunicatori etc. (deși putem regăsi anumite caracteristici accentuat conflictuale la un comportament agresiv, spre exemplu, centrat pe egoul propriu). Utilizând cele patru perspective oferite de Pondy, Thomas înțelege prin conflict un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
1983, p. 318); prin acest mecanism de apărare, „subiectul înlocuiește un sentiment intolerabil (inferioritate, culpabilitate) prin alt sentiment (superioritate, merit...) dezvoltate de alte ocazii, inconștient provocate” (Mucchielli, 1981, p. 52). Compensarea reprezintă ca proces centrarea pe propria persoană, ignorându-se variabilele exterioare ale conflictului și urmărindu-se creșterea eficacității proprii pentru a compensa sentimente reale sau imaginare; în această situație se poate afla un elev care, implicat într-un conflict educațional cu grupul în care lucrează, se încăpățânează să rezolve singur
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
un conflict intern care conduce la reașezarea, la reordonarea priorităților și direcțiilor de acțiune și, în ultimă instanță, a progresului cognitiv. Modelul prezintă modalitățile de răspuns la conflict în determinarea pe care acestea o au referitoare la axa a două variabile individuale diferite: preocuparea față de rezultatele propriei părți și preocuparea față de rezultatele celeilalte părți (în practică, putem spune că există anumite condiții care afectează preocuparea noastră față de propriile rezultate și altele, care afectează preocupările noastre față de rezultatele celuilalt). În ceea ce privește condițiile care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
la un nivel acceptabil (deoarece nu trebuie să uităm că, până la un anumit grad, această intensitate a intereselor este necesară pentru dezvoltarea unei motivații concrete în rezolvarea sarcinii); • Ierarhizarea intereselor. Pentru a putea delimita aria noastră de acțiune (guvernată de variabile limitative ca timpul, spațiul, forța etc.), trebuie întotdeauna ca anumite interese să ocupe un loc mai important în preocupările noastre, iar altele, un loc mai puțin important; această ierarhizare este utilă din perspectiva analizei pe care am intenționat să o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
metode ce încurajează realizarea unui avantaj pentru toți cei care interacționează (am numit aici tehnicile de negociere și de mediere). Există un evantai extrem de cuprinzător de tactici care sunt folosite în conflict, iar utilizarea acestora ține de o multitudine de variabile, ca: stilul/compoziția personal(ă), desfășurarea acțiunii, influențele de putere, obiectivele urmărite, valoarea „recompenselor” ce urmează rezolvării conflictului. Iată de ce se cuvine menționat că nici una dintre aceste tactici nu este în sine rea sau bună, potrivită sau nepotrivită și că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dimensiunea creativă, la potențialul de inovare ascuns în acțiunea conflictului. Dezvoltarea unei valori maxime a conflictului în interiorul activităților de comunicare, în general, și a metodelor de interacțiune, în special, reprezintă o resursă importantă în dezvoltarea unui evantai foarte larg de variabile cu impact direct sau mediat asupra formării-dezvoltării participanților la comunicarea educațională. Figura 25. Procesul apariției unui optimum al conflictului (adaptare după L.D. Brown) Astfel, preluându-l pe L.D. Brown, putem spune că este important ca o reprezentare grafică de tipul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
rezolvării activităților pentru care s-a reunit și apoi modul cum se dizolvă grupul. Această viziune completivă asupra unor etape în viața grupului în general ne va oferi mai apoi câteva puncte de pornire într-o analiză de detaliu asupra variabilelor ce acționează și interacționează în această arie problematică și asupra modului în care ele pot fi adaptate și dezvoltate pentru necesități de natură educațională. Conform cercetărilor actuale (vezi și Hybels, Weaver, 1986; Gamble, Gamble, 1993), putem identifica mai multe stadii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
reprezintă cheia stabilirii și dezvoltării oricărei relații). Pornind de la această tipologie a grupurilor putem acum să delimităm câteva caracteristici ale acestora. Chiar dacă, la o primă vedere, evantaiul de elemente care caracterizează grupul este, practic, nelimitat (ținând de aria vastă de variabile ce intervin direct și își intersectează influențele asupra grupului privit ca entitate), în literatura de specialitate s-au putut evidenția câteva caracteristici bazale ale grupului; astfel, J. Hemphill și M. Westie (apud Bogatta, Cottrell Jr., Meyer, în Hinton, Reitz, 1971
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
deosebit de utile; acest lucru dezvoltă o arie de evidență lărgită în contextul strict al folosirii metodelor de interacțiune educațională. În direcția dezvoltării unei asemenea perspective de analiză, Roberts și Hunt (citându-l pe Reitan Shaw) propun patru clase generale de variabile care influențează conformarea la normele grupului: - caracteristicile personale ale membrilor grupului; - stimulii care evocă conformismul; - factorii situaționali; - relaționările intragrup. Printre caracteristicile personale ale membrilor grupului care influențează preponderența acțiunilor într-un mod conformist sunt: inteligența, vârsta, culpabilizarea și autoritarismul. La
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de grup crește, iar persoana primește mai multe evaluări pozitive dacă „întâlnește” expectațiile grupului (în ceea ce privește poziția sa) și mai multe evaluări negative dacă aceasta nu se întâmplă. Grupul poate avea aceleași expectații pentru toți membrii săi sau expectații diferite în funcție de variabilele individuale. Cel de-al doilea caz este descris de Moreland și Levine pe trei segmente acționale: 1) propriile caracteristici ale grupului (spre exemplu, căutarea unor abilități specifice); în special echipele didactice „profesionalizate” am putea aprecia că pot să posede o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a unor roluri presupuse de echipă. Aceste aspecte vor căpăta un contur mai clar și un accent practic direct în momentul tratării metodei construirii de echipă. Nu ne putem opri totuși să nu remarcăm faptul că există o serie de variabile care ar putea conduce la limitarea expunerii spre o devianță profundă a unor membri din grup; putem aminti aici, spre exemplu, aranjarea spațiului de discuții unde, așa cum amintesc Book și Galvin, există cel puțin patru avantaje în așezarea circulară sau
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în necunoștință de cauză); într-o activitate dată, întreg grupul formula aceeași opinie eronată, urmărindu-se dacă subiectul „naiv” se conformează sau nu acesteia. După ce i-a împărțit pe aceștia din urmă în „conformiști” și „independenți”, Asch a adus o variabilă nouă în situația experimentală - astfel, el a introdus în grup un „partener” al subiectului naiv ce avea rolul de a efectua „disidență” în grup (în sensul că emitea opinii corecte în momentul în care tot grupul emitea opinia eronată). Cel
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
identificate în grupurile de elevi care au lucrat împreună, chiar în cazul în care acești elevi nu au discutat deloc între ei. Se cuvine însă făcută aici o precizare: în opinia noastră, numărul membrilor/mărimea grupului pasiv poate să introducă variabile noi în proces. Astfel, un public restrâns poate determina efecte similare activității de coacțiune, chiar dacă persoanele respective asistă fără să intervină la activitatea subiectului. Jackson și Latane spun că „efectul asupra altor persoane crește în funcție de număr” (Myers, 1990, p. 275
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
chiar dacă ele există; (3)când există importante bariere de comunicare, constrângerea părților în a comunica poate fi mai eficientă decât lăsarea deciziei de a comunica sau nu la alegerea lor. În fapt, ponderea spre una sau alta dintre cele două variabile studiate aici este dată de anumiți factori; printre cei ce au influență directă asupra comportamentului competitiv putem întâlni un mare număr de „recompense”: - recompensele materiale produse de către rolul de învingător; - recompensele de status în grupul respectiv; - imaginea de sine; - comunicarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
caracterizată de o perioadă de testare (venind atât din partea liderului, cât și din partea subordonaților) în ceea ce privește aria de interes urmărită, preluarea mai multor responsabilități, mai multor roluri. Interesul are acum o dimensiune mixtă: fără a pierde dominanta centrării pe sine, această variabilă suportă o centrare egală pe ceilalți. Cea de-a treia fază, definită de un parteneriat matur, se evidențiază printr-o înaltă calitate a schimburilor între lider și subordonați. Apare un grad înalt de respect și încredere mutuală, definit de obligațiile
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
executive de natură internă); (3) prognoza schimbărilor din mediul organizațional în care funcționează echipa (monitorizare externă); și (4) acțiuni preventive vizând aceste schimbări (acțiuni executive de natură externă). Peter G. Northouse (2001) a încercat să înglobeze toate aceste funcții și variabile ale teoriei conducerii de echipă într-un model; modelul său, integrator pentru cercetările în domeniu, încearcă să ofere un instrument de lucru pentru a înțelege complexitatea acestei abordări: Figura 33. Modelul de conducere de echipă (adaptare după Peter G. Northouse
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
este împărțită atunci când trebuie să aleagă de care parte a acestei sentenții se situează, existând și opinia (pe care, de altfel, o împărtășim) că avem de-a face cu un proces, și nu cu o intervenție clară a celor două variabile. Tabelul 12. Factori determinanți ai fenomenului de coeziune în cadrul grupului Figura 34. Curba în formă de „U” a relației dintre coeziune și performanță (adaptare după Seashore și Stodgill) În acest mod, spre exemplu, intensificarea coeziunii poate fi motivul pentru care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
etapă include: - punerea planului rezultat în acțiune; - îndeplinirea soluțiilor; - punerea tuturor elementelor într-un tot pentru a putea funcționa ca atare; - detectarea potențialului de îmbunătățire etc. Pentru realizarea completă a procesului de rezolvare creativă de probleme, se pot evidenția câteva variabile de aplicare a planului: - avantajele relative; - compatibilitatea; - complexitatea; - probarea; - observabilitatea; - altele. Există factori de rezistență privind acceptarea, dar și factori de convergere, de favorizare a acceptării, care trebuie luați în seamă în etapa descoperirii acceptării. Rezolvarea creativă de probleme nu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ne confirmă perspectiva de redefinire a conceptului de metodă mai degrabă ca un continuum metodologic (în direcția conceptului de strategie, dar depășindu-l și pe acesta din urmă), continuum ce se realizează prin intersecția structurală și instrumentală a ansamblului de variabile pe care utilizarea metodei respective le implică. Dan Potolea remarca: „Aspecte importante ale metodologiei didactice au fost dezvoltate (elaborate și evaluate) oarecum independent de activitatea reală a profesorului. Prea puține cercetări au fost întreprinse pentru a se cunoaște cum asimilează
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]