5,224 matches
-
că părinții ambilor erau decedați (tatăl lui Eduard Gruber decedase în anul 1887, mama în 1889; tatăl Virginiei Micle, Ștefan Micle, care a deținut postul de rector al Univesității din Iași a decedat în anul 1879, iar mama sa, poeta Veronica Micle, în anul 1889). În cerere se solicita de a anunța actul cuvenitelor publicații, inclusiv către biserica Dancu. Actul de publicație este datat duminică, 20 ianuarie, ora 11 dimineața, iar certificatul este eliberat Cererea adresată de către Eduard Gruber ofițerului de
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
documentele corespunzătoare ale primăriei Iassy la nr. 13. Extrasul din actul de naștere al Virginiei Livia Micle specifică faptul că este de religie ortodoxă, data nașterii 1868, ziua 27 martie, comuna Iassy. De asemenea, se specifică în act că doamna Veronica Ana Micle este născută Câmpineanu, nu Câmpeanu, cum figurează în majoritatea documentelor despre poetă. Virginia Livia Micle a fost prima profesoară de matematică și științe ale naturii a ,,Externatului secundar de fete din Botoșani", angajată prin ordinul ministrului Spiru Haret
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
prima zi de Paște, 24 martie/5 aprilie 1896. Profesorul Nicolae Georgescu face o comparație între tragismul sorții lui Gruber și cel al marelui nostru poet Mihail Eminescu: "ca și Eminescu", Eduard Gruber a murit cu mințile întunecate; "ca și Veronica Micle", fiica ei, Virginia, a avut mult de tras însoțindu-și soțul pe un drum imposibil al însănătoșirii" (Georgescu, 2011, p. 103). Sursele noastre bibliografice ne indică faptul că după decesul suplinitorului său, profesorul Ion Găvănescul transferă aparatele rămase la
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Mihai, 51 Mânzat, Ion, 9 Mendel, A., 52 Mendoza, F. Suarez de, 74 Meumann, Ernst Friedrich Wilhelm, 60, 63 Meyer, Max, 119 Meyerbeer, Giacomo, 86 Meyner, Theodor, 39 Michăilescu, Ștefan, 149, 155 Micle Mălinescu, Maria, 51 Micle, Ștefan, 49 Micle, Veronica, 48, 51 Micle, Virginia, 26, 48, 51 Micle, Virginia Livia, 49 Mortel, Cotilde, 25 Morțun, Vasile G., 40 Mosso, Angelo, 38 Munsel, Albert Henry, 94 Müller, Georg Elias Nathanael, 58, 75, 76, 102, 131 Műller, Aemilius, 94 Münsterberg, 38, 63
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
vreo legătura cu trilogia? El anticipa orizontul și destinul Luceafărului și l-am desprins dintr-o piesă ce se numea „La steaua singurătății“. S-a bucurat de o distribuție foarte bună, în frunte cu Adrian Pintea (Eminescu) și Valeria Seciu (Veronica), și, după câte am putut constata, de o la fel de bună apreciere. Cum ați colaborat cu Teatrul „Bacovia" în realizarea acestei premiere omagiale? Sunt foarte mulțumit atât de jocul actorilor, cât și de contribuția deosebită a regizorului Constantin Codrescu, care m-
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
de la Școala Eparhială de Fete din Chișinău la care s-au alăturat și fostele eleve de la liceul Regina Maria și Prințesa Dadiani, sărbătoreau la 21 noiembrie hramul capelei Școlii Eparhiale. La biserica Precupeții Noi Pr. N. Cozma (decedat 1996), profesoara Veronica Banda premiantă perpetuă, corul care ajunsese la 150 persoane, reînviau tradițiile de acasă, amintirea anilor de școală. Au trecut peste 50 ani și la biserica Precupeții Noi și astăzi la ziua de hram, eparhialistele care au mai rămas continuă cu
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
și obținerea drepturilor - limbă maternă, grafie latină, istorie corectă, drapel tricolor, Unirea cu România. Originar din stânga Nistrului reputat profesor universitar Prof. Al. Șăltoianu subliniază necesitatea asigurării cu manuale a Școlilor din Basarabia. Maria Macovei-Briede președinta Societății Culturale „Dacia” din Letonia, Veronica Palandi de la Asociația Românilor din Estonia și Lica Melnic - Zalakevicene președinta Asociației „Dacia” din Lituania ne propune să organizăm excursii în țară la care să participe și asociațiile lor. Mulțumindu-ne pentru materialele și publicațiile trimise ne declară d-na
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Trebici), Dimitrie Onciul (Oltea Cojocaru), T. Robeanu, poet romantic (Luca Bejenaru) ș.a. Colaborează cu versuri Victor Săhleanu, Vasile Colibaba, George Drumur, C. Silvestru, George Putneanu, Ion Puha, Mihai Prepeliță, Lucreția Andriu, Clement Antonovici, George Onica, Mihai Scutaru, Constantin Hrehor, Carmen Veronica Steiciuc ș.a. Vasile Țigănescu publică fragmente de proză memorialistică (Gaudeamus, Gudrenii). În cadrul rubricii „Scrisori inedite” sunt recuperate pagini de corespondență: Vasile Bumbac către Iosif Vulcan, Atanasie C. Bălăcescu către Leca Moraru ș.a. Ion Crețu îngrijește rubrica „Din calendarul activității științifice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289626_a_290955]
-
un om de lume, manierat, care știa să poarte fracul la petreceri, iar redingota și papionul la Parlamentul României, în Dealul Mitropoliei, acolo unde mergea ca reporter acreditat al oficiosului conservator Timpul. Nu a fost lăsată la o parte nici Veronica Micle, femeia pentru care și alături de care Eminescu a trăit o iubire tragică, sentimentele acestea atît de profunde fiind repuse într-o altă lumină odată cu incredibila corespondență inedită din Dulcea mea Doamnă / Eminul meu iubit (Editura Polirom, 2000). Dar lucrul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
un model de terapie complexă, de construire și adaptare socio-afectivă a personalității umane în formare; a creat în țara noastră „prima școală de logopedie pentru vorbirea rhinolalică, de nivel internațional”, cum frumos remarcă referentul principal al cărții. Prof. Psih. Logoped Veronica Bâlbâie MOTIVAȚIE În literatura mondială ca și în cea autohtonă s-a resimțit continuu lipsa studiului rhinolaliei ca entitate nosologică în cadrul logopatiilor infantile, explicată atât prin frecvența mai scăzută a fenomenului în general, cât și prin dificultățile pe care le
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de la langue maternelle avant 6 ans et en milieu préscolaire. Rééducation ortho-phonique, 112, 75, 1974, p. 11. 12. Biebendt, L. Biebendt, L. - Uher der Kraft des Gaumen segel verschuses, Nonatschrite für Sprecheil, Kunde - Berlin, 1909, p. 19, 33. 13. Bâlbâe Veronica, Păunescu Constantin, Tomescu Margareta Dicționar. Elemente de logopedie și psihologie medicală. Ed. Pim, Iași, 2004, p. 386-391. 14. Bloch, Vilheke Structural Linguistics as a Basis of Logopedics and Speech Therapy. Folia Foniatrica S.Karger-BaselMünchen, Paris, London, New York-Sidney, 26, 1
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
timpului, partea literară oscilează, în poezie, între poemul eroic, prin Ioan S. Nenițescu și George Murnu, care debutează aici în 1887 (Către Pind, sub pseudonimul Apindor Diselli), și intimismul elegiac, prin Eisabeta M. Z. Ionescu ori prin junimiștii Matilda Cugler-Poni, Veronica Micle și Samson Bodnărescu, nedepășindu-se un registru minor. În schimb, se tipărește consecvent literatură populară: versuri culese de Ioan S. Nenițescu, balade adunate de preoții Al. Popescu și Șt. Stoicescu, snoave și proverbe strânse de Petre Ispirescu, lirică în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290072_a_291401]
-
muncă de lămurire a masselor și totodată se împarte material de-al Blocului (partidelor democrate, n.n.) sau se vând ziarele noastre”. La capitolul „Reconstrucție”, „progresiștii” de atunci se lăudau cam așa: „...s’a învelit cu țiglă casa văduvei de război Veronica Moraru din comuna Munteni de Sus - Vaslui unde Organizația a contribuit cu suma de (nu scrie în document, n.n.) cu care s’a cumpărat țigla, lemnăria, cuele și sârma necesară. A avut un efect moral f. mare printre populația acestei
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
păianjeni și după aceea. Dar acum nu mai înot pe întuneric și nu mai merg desculț prin iarbă. Doi mincinoși Nu pot spune că mă dau în vînt să iau cina într-un "Paladar", mic restaurant privat, dar aici " La Veronica", există o charanga formată din 15 persoane, care nu te asurzesc, dar, oricum, liniștea de la părăsirea micului local este o binecuvîntare. Rafael nu a putut să mă însoțească și am venit singur, să cunosc lume și să-mi încerc priceperea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
vi le las, poate, săracul, le va căuta și să i le dați... Ajuns acasă, nu găsește cheile de la ușă. De fapt, își "găsise" propriile chei în tramvai. Exemple sînt cu nemiluita despre savanții aceștia minunați. Eu mă opresc la Veronica, o româncă frumoasă foc, care se dădea în vînt după muzica latino-americană. Și după latino-americani, bineînțeles. Guantanamera în sus, guantanamera în jos, un cubanez micuț de îți încăpea în buzunar i-a cucerit inima Veronicăi. Căsătorie, bocete, vapor și Insula
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
aici femeile gîndesc că orice bărbat este divorțabil. Dacă pînă îți toarnă 2-3 plozi mai poți lupta cu rivalele care vor să-ți ia jucăria, după ce șarmul se mai tocește este greu să-ți mai ții jumătatea pe acasă. Deșteaptă, Veronica era cercetător la Universitate, iar "'guantanamera în sus și guantanamera în jos'' era un frecător de mentă cu hau-hau. Într-o zi, biata femeie a rămas cu plozii singurică. Nici o șansă să găbjească soțul alteia, nu era genul și nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
doctorat a fost strălucită. Dar a continuat să aprofundeze tema și după aceea. Are un reportofon, mic de tot, dar vechișor tare. Cum te aude că spui un "s", te și înregistrează, pe stradă, la slujbă, la operă, peste tot. Veronica avea doar o singură prietenă mai bună, Mioara, care, ca și ea, își creștea cu trudă copilașii româno-latino-americani. Acolo beau o cafea împreună și mai vorbeau românește și chiar își consolau sufletele chinuite. La Mioara, un cubanez repară televizorul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
singură prietenă mai bună, Mioara, care, ca și ea, își creștea cu trudă copilașii româno-latino-americani. Acolo beau o cafea împreună și mai vorbeau românește și chiar își consolau sufletele chinuite. La Mioara, un cubanez repară televizorul de vreo două ore. Veronica intră volubilă. Buenos días a todos! Buenos días, Veronica, spune Mioara. Buenos días...s... (muncitorul voia să spună "señora" . Stai, strigă Veronica cît poate de tare. Întrerupt, cubanezul rămîne mirat, blocat. Veronica scoate reportofonul și se duce la muncitor. Hai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
își creștea cu trudă copilașii româno-latino-americani. Acolo beau o cafea împreună și mai vorbeau românește și chiar își consolau sufletele chinuite. La Mioara, un cubanez repară televizorul de vreo două ore. Veronica intră volubilă. Buenos días a todos! Buenos días, Veronica, spune Mioara. Buenos días...s... (muncitorul voia să spună "señora" . Stai, strigă Veronica cît poate de tare. Întrerupt, cubanezul rămîne mirat, blocat. Veronica scoate reportofonul și se duce la muncitor. Hai, zi-i! Omul chiar că nu înțelege nimic. Reportofonul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
vorbeau românește și chiar își consolau sufletele chinuite. La Mioara, un cubanez repară televizorul de vreo două ore. Veronica intră volubilă. Buenos días a todos! Buenos días, Veronica, spune Mioara. Buenos días...s... (muncitorul voia să spună "señora" . Stai, strigă Veronica cît poate de tare. Întrerupt, cubanezul rămîne mirat, blocat. Veronica scoate reportofonul și se duce la muncitor. Hai, zi-i! Omul chiar că nu înțelege nimic. Reportofonul este împins sub nasul său. Domnule, mai spune o dată ce ai vrut să spui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
un cubanez repară televizorul de vreo două ore. Veronica intră volubilă. Buenos días a todos! Buenos días, Veronica, spune Mioara. Buenos días...s... (muncitorul voia să spună "señora" . Stai, strigă Veronica cît poate de tare. Întrerupt, cubanezul rămîne mirat, blocat. Veronica scoate reportofonul și se duce la muncitor. Hai, zi-i! Omul chiar că nu înțelege nimic. Reportofonul este împins sub nasul său. Domnule, mai spune o dată ce ai vrut să spui! Omul se retrage jenat, complet aiurit și bîiguie speriat: Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cafelei, se sperie și mai tare. Doamnă, eu n-am vrut să jignesc pe nimeni, aș vrea să plec... Dar te rog, mai spune o dată. Ai mai puține vibrații cînd pronunți "s" de la sfîrșitul cuvîntului. Mioara intervine ca să liniștească omul. Veronica studiază diverse feluri de pronunție a literei "s". Aa! Omul profită de o scurtă neatenție ca să-i facă Mioarei semnul că Veronica este "truli". Hai, mai spune o dată... Omul se conformă. Buenos días... señora. Nu, nu așa ai spus, răcnește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mai spune o dată. Ai mai puține vibrații cînd pronunți "s" de la sfîrșitul cuvîntului. Mioara intervine ca să liniștească omul. Veronica studiază diverse feluri de pronunție a literei "s". Aa! Omul profită de o scurtă neatenție ca să-i facă Mioarei semnul că Veronica este "truli". Hai, mai spune o dată... Omul se conformă. Buenos días... señora. Nu, nu așa ai spus, răcnește Veronica. Îi îndeasă reportofonul în față că aproape îi ia nasul înainte. Dar nu știu ce vreți, se roagă omul. Spune cum ai spus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
studiază diverse feluri de pronunție a literei "s". Aa! Omul profită de o scurtă neatenție ca să-i facă Mioarei semnul că Veronica este "truli". Hai, mai spune o dată... Omul se conformă. Buenos días... señora. Nu, nu așa ai spus, răcnește Veronica. Îi îndeasă reportofonul în față că aproape îi ia nasul înainte. Dar nu știu ce vreți, se roagă omul. Spune cum ai spus atunci, erau trei vibrații în minus... Este speriat. Cu o forță uriașă, o împinge pe Veronica trîntind-o jos și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ai spus, răcnește Veronica. Îi îndeasă reportofonul în față că aproape îi ia nasul înainte. Dar nu știu ce vreți, se roagă omul. Spune cum ai spus atunci, erau trei vibrații în minus... Este speriat. Cu o forță uriașă, o împinge pe Veronica trîntind-o jos și o rupe la fugă, lăsînd totul baltă. Femeia se ridică și își descarcă furia: Bruta, mi-a stricat descoperirea... Abia după două zile a îndrăznit să revină reparatorul la locuința Mioarei. Señora... trusa de scule... Poftim în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]