60,203 matches
-
nevoie de love interest, de încheierea ne/fericită a prezentului în viitor. Cu toate acestea, textul modernist e plin de istorisire, iubire și cronologie. Cei care se tem de viitor și îl mută, în fond, în trecut, sunt autorii Desperado. Viitorul Desperado nu mai este o extensie a prezentului, o promisiune că prezentul duce undeva precis. El devine distopie. Tradiția basmului (axată pe nevoia de a ști ce se întâmplă după) a murit. Paradoxal, cea mai elocventă ilustrare este romanul lui
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
El devine distopie. Tradiția basmului (axată pe nevoia de a ști ce se întâmplă după) a murit. Paradoxal, cea mai elocventă ilustrare este romanul lui Lawrence Durrell Alexandria Quartet, care se autodistruge datorită faptului că prea multele încheieri (fețe ale viitorului) ucid curiozitatea lectorului pentru însăși ideea de ‘până la urmă' (în viitor). Captivanta Justine sfârșește (ultimul viitor pe care îl aflăm din gura autorului) bătrână și uitată; setea de viitor cultivată de cele patru romane din Cvartet ne explodează în față
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
ce se întâmplă după) a murit. Paradoxal, cea mai elocventă ilustrare este romanul lui Lawrence Durrell Alexandria Quartet, care se autodistruge datorită faptului că prea multele încheieri (fețe ale viitorului) ucid curiozitatea lectorului pentru însăși ideea de ‘până la urmă' (în viitor). Captivanta Justine sfârșește (ultimul viitor pe care îl aflăm din gura autorului) bătrână și uitată; setea de viitor cultivată de cele patru romane din Cvartet ne explodează în față. Învățăm de la Lawrence Durrell că nu e bine să așteptăm nimic
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
murit. Paradoxal, cea mai elocventă ilustrare este romanul lui Lawrence Durrell Alexandria Quartet, care se autodistruge datorită faptului că prea multele încheieri (fețe ale viitorului) ucid curiozitatea lectorului pentru însăși ideea de ‘până la urmă' (în viitor). Captivanta Justine sfârșește (ultimul viitor pe care îl aflăm din gura autorului) bătrână și uitată; setea de viitor cultivată de cele patru romane din Cvartet ne explodează în față. Învățăm de la Lawrence Durrell că nu e bine să așteptăm nimic, că viitorul e o iluzie
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
care se autodistruge datorită faptului că prea multele încheieri (fețe ale viitorului) ucid curiozitatea lectorului pentru însăși ideea de ‘până la urmă' (în viitor). Captivanta Justine sfârșește (ultimul viitor pe care îl aflăm din gura autorului) bătrână și uitată; setea de viitor cultivată de cele patru romane din Cvartet ne explodează în față. Învățăm de la Lawrence Durrell că nu e bine să așteptăm nimic, că viitorul e o iluzie, că tradiția basmului a murit. Așteptările lectorului Desperado merg către trecut. El trăiește
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
Justine sfârșește (ultimul viitor pe care îl aflăm din gura autorului) bătrână și uitată; setea de viitor cultivată de cele patru romane din Cvartet ne explodează în față. Învățăm de la Lawrence Durrell că nu e bine să așteptăm nimic, că viitorul e o iluzie, că tradiția basmului a murit. Așteptările lectorului Desperado merg către trecut. El trăiește amintirea așteptării cu mai multă intesnitate decât așteptarea prezentă. Axa timpului s-a răsucit. Nu ne mai organizăm (livresc) existența cu convingerea că ceva
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
Desperado merg către trecut. El trăiește amintirea așteptării cu mai multă intesnitate decât așteptarea prezentă. Axa timpului s-a răsucit. Nu ne mai organizăm (livresc) existența cu convingerea că ceva din trecut va face să ajungem la o încheiere în viitor. Martin Amis, cu Săgeata timpului (Time's Arrow) e cea mai bună dovadă. Narațiunea se încheie cu înțelegerea întârziată a trecutului, privind viitorul ca pe o simplă amintire. Ne amintim că eroului urma să i se întâmple ceva ce avea
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
organizăm (livresc) existența cu convingerea că ceva din trecut va face să ajungem la o încheiere în viitor. Martin Amis, cu Săgeata timpului (Time's Arrow) e cea mai bună dovadă. Narațiunea se încheie cu înțelegerea întârziată a trecutului, privind viitorul ca pe o simplă amintire. Ne amintim că eroului urma să i se întâmple ceva ce avea să-l ducă într-un oarecare viitor, dar, în comparație cu intensitatea cu care el își cercetează trecutul, chiar și cu starea lui de acută
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
s Arrow) e cea mai bună dovadă. Narațiunea se încheie cu înțelegerea întârziată a trecutului, privind viitorul ca pe o simplă amintire. Ne amintim că eroului urma să i se întâmple ceva ce avea să-l ducă într-un oarecare viitor, dar, în comparație cu intensitatea cu care el își cercetează trecutul, chiar și cu starea lui de acută confuzie din prezent, viitorul e o amintire, și încă una ce aparține lectorului, adică este exterioară eroului. Lectorul Desperado n-are de ce să aștepte
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
simplă amintire. Ne amintim că eroului urma să i se întâmple ceva ce avea să-l ducă într-un oarecare viitor, dar, în comparație cu intensitatea cu care el își cercetează trecutul, chiar și cu starea lui de acută confuzie din prezent, viitorul e o amintire, și încă una ce aparține lectorului, adică este exterioară eroului. Lectorul Desperado n-are de ce să aștepte cu sufletul la gură ultima pagină a poveștii. Încă din vremea moderniștilor, ultima pagină (încheierea tradițională) se afla de fapt
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
aștepte cu sufletul la gură ultima pagină a poveștii. Încă din vremea moderniștilor, ultima pagină (încheierea tradițională) se afla de fapt chiar pe prima pagină, care dezvăluia brutal ce îl așteaptă pe protagonist. Întreaga istorie Desperado e o afirmație că viitorul nu e decât o amintire livrescă, o tradiție contrazisă de mileniul trei. De ce trăiește eroul Desperado, atunci, dacă ce va fi e deja amintire? Probabil că el tinde spre un nou tip de poveste, în care timpul a explodat, trecutul
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
decât o amintire livrescă, o tradiție contrazisă de mileniul trei. De ce trăiește eroul Desperado, atunci, dacă ce va fi e deja amintire? Probabil că el tinde spre un nou tip de poveste, în care timpul a explodat, trecutul, prezentul și viitorul plutesc în vid, se combină și se recombină năstrușnic. Gravitația romanescă - nevoia de un viitor confirmat de autorul însuși - a pierit. Rămâne ca autorul să găsească o alternativă la tradiția basmului, să descopere o un mod de narare care să
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
dacă ce va fi e deja amintire? Probabil că el tinde spre un nou tip de poveste, în care timpul a explodat, trecutul, prezentul și viitorul plutesc în vid, se combină și se recombină năstrușnic. Gravitația romanescă - nevoia de un viitor confirmat de autorul însuși - a pierit. Rămâne ca autorul să găsească o alternativă la tradiția basmului, să descopere o un mod de narare care să înlocuiască tradiționalul ‘Și mai departe? Și? Și?..' Dar mai rămâne ca - în absența acestui "Și
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
mai târziu, în domiciliul forțat de la Câmpulung Muscel, și e legat de textul lui Cioran, "Scrisoare către un prieten îndepărtat", text care a suscitat nu doar furia, ci și reacția violent-contondentă a zelatorilor regimului, între care și Radu Popescu (tatăl viitorului romancier Petru Popescu): "În vara anului 1957, numitul Cioran Emil mi-a scris din Frața că a dat spre publicare revistei ŤNouvelle Revue Françaiseť o Scrisoare deschisă către un prieten din depărtare, scrisoare care în parte îmi era adresată mie
V-ați autodenunțat vreodată? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8568_a_9893]
-
nu-n-seam-nă că scriitorii nu i-au încercat toate gamele. O face, în recenta Călătorie întreruptă, apărută la Editura pentru Știință SIT, și Ion Hobana. De la SF, cinstit o viață, trece la memorialistică subtilă, amestecîndu-și, printre rînduri, propria călătorie nu în viitor, ca de atîtea ori, ci în trecut. Romanul pe care-l citesc, în proza lui, alunecînd spre (auto)biografie, dă tonul muzicii. Război pe o tablă de șah, cînd se fac și se desfac amoruri ca-n filmele Reich-ului, între
Vremuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8593_a_9918]
-
absolute, de care aveam grijă ca de ochii din cap. După orice purtat, băbuța le ștergea cu grijă, le netezea și le împătura meticulos în sertar, obicei la care mama n-a renunțat până azi. Adriana Babe}i Din umbra viitorului luminos (fragment) La începutul lui decembrie 1989 am născut, în una din maternitățile din Cluj, o fetiță. După cîteva zile, la externare, m-am dus cu copilul nu în apartamentul în care trăiam cu soțul și socrii, ci la țară
Tovarășe de drum Experiența feminină în comunism by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Journalistic/8558_a_9883]
-
sunt descifrate ca subiect de intrigă și preocupare publică." Lirismul plimbărilor prin pitoreștile cartiere lisaboneze, deambulările nocturne, frenezia citadină... ajung să se transforme din poesie într'un "perpetuu omagiu adus imperiului neîncrederii." Concluziile sunt mai mult decât inchietante: Într'un viitor foarte apropiat, societatea își va reduce deja foarte limitatul său spațiu de libertate la o instanță perseverent vegheată polițienește. Nu va mai exista societate ca intervenție culturală, relaționare cu contrariul, subdiviziune de grupuri de interese, coexistență a semnalizărilor alternative. A
Idila pândită de suspiciuni by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8588_a_9913]
-
Dumitru Avakian Greu de apreciat dacă muzica - să o numim - academică are mare viitor într-o lume atât de tulburată precum este cea a zilelor noastre. Poate fi un remediu întremător pentru cei ce îi intuiesc, pentru cei ce îi cunosc limbajul. Pentru ceilalți... Nu pot să nu spun că speranța renaște atunci când îi
Ateneul Român Muzică academică renăscută în compania tinerilor by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8585_a_9910]
-
la sfârșit de martie. Sunt tineri, sunt profesioniști, sunt pasionați de ceea ce fac. Se simt bine împreună. Se simt bine în compania muzicii. I se dăruiesc cu toată ardoarea comunicării, cu toată ființa. Prin ei, cu ei renaște speranța în viitorul apropiat al muzicii, al culturii, al artei. La viitorul cel îndepărtat nu ajungem să ne gândim. Au concertat sub bagheta dirijorală a unui mare muzician, a unui om de o rară bogăție sufletească. Mă refer la pianistul Vladimir Ashkenazy, artistul
Ateneul Român Muzică academică renăscută în compania tinerilor by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8585_a_9910]
-
pasionați de ceea ce fac. Se simt bine împreună. Se simt bine în compania muzicii. I se dăruiesc cu toată ardoarea comunicării, cu toată ființa. Prin ei, cu ei renaște speranța în viitorul apropiat al muzicii, al culturii, al artei. La viitorul cel îndepărtat nu ajungem să ne gândim. Au concertat sub bagheta dirijorală a unui mare muzician, a unui om de o rară bogăție sufletească. Mă refer la pianistul Vladimir Ashkenazy, artistul maturității aureolate de înțelepciunea unei temeinice relații cu cei
Ateneul Român Muzică academică renăscută în compania tinerilor by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8585_a_9910]
-
și Juno pînă la etica explicită a filmului. La sfîrșit, sarcina junei Juno se termină printr-un plîns consolator în brațele iubitului juvenil, printr-o adopție reușită asistată confirmativ de mama vitregă a lui Juno și printr-o promisiune de viitor pentru the real thing, cînd Romeo și Julieta vor depăși condiția adolescentită pentru a fructifica la maturitate. Dacă mi-au plăcut nu o dată replicile surprinzător pînă la neverosimil de mature ale adolescentei de 16 ani, care se dovedește chiar mai
Maternitatea pe înțelesul copiilor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8589_a_9914]
-
o mișcare crudă, amestec de preistorie și de profeție, de mistică a rugăciunii și a revolverului, pe care toate autoritățile au persecutat-o și care făcea tot posibilul să fie persecutată. Căci comisese greșeala de neiertat de a concepe un viitor pentru ceva care nu avea unul." Studiul lui Constantin Cubleșan excelează prin obiectivitate și claritate, oferind o interesantă lectură.
Mărturiile lui Emil Cioran by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8584_a_9909]
-
se vedea publicați și prin convingerea care le fusese inculcată, ori ajunseseră singuri la ea, că nu vor reuși să se afirme literar decât făcând anumite compromisuri. Nimic din ce se petrecea atunci nu le da vreun semn că în viitorul apropiat va fi altfel. Ba dimpotrivă. Să ne întoarcem puțin în epocă. După moartea lui Stalin apăruseră și la noi semne timide de dezgheț, ecouri ale noului curs politic declanșat de Moscova. Regimul Dej nu i se putea opune pe
Generația mea în anii '60 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8596_a_9921]
-
lui, dl de l'Aubépine. ș...ț Dl de l'Aubépine își petrece vara pregătindu-se de vizita la Victor Hugo, fără să știe dacă acesta îi va confirma datele pe care i le propusese. Surprinzătoare o asemenea încredere în viitor. În fine, unele trăzneli au și ele partea lor bună. Asta a devenit fraza pe care și-o tot repetă Lambert ca să se liniștească: tot e mai bine decât să faci fetele să urle alergând după ele cu briciul. Cel
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
gât ca și calului său după cursă. Își insultă castelul, spune că nu mai vrea să calce în el. Uită de Lambert, se duce la adăpost, vorbește cu câinii. Le vorbește, într-o îngrijorătoare stare de surescitare: Domnilor, dumneavoastră sunteți viitorul... Nimic nu vă rezistă... Mușcați, domnilor... Împerecheați-vă precum câinii și cățelele... Creșteți, înmulțiți-vă... Trăiască câinoșenia... Să fie carne pentru toată lumea... Luați și sfârtecați de-aici... La masă, domnilor, sosesc împreună cu voi la marele ospăț al vieții... Victor Hugo
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]