4,713 matches
-
și ale risipei. Pentru că sărăcia și exorbitanța merg împreună: spre deosebire de săracul lui Wang Bing, care culege și gestionează ceea ce găsește, sărăcia productivă a secolului al XIX-lea e opulentă. Ceea ce se adună din teritoriu, mizeria și gunoaiele, e pus în vitrină și oferit în vederea unui raport excesiv, ca o marfă de lux. Dacă nu vom înțelege această realitate fundamental echivocă, nu vom putea accepta abuzul de cuvinte mari al unei epoci fără valori. Partea a doua SACRALIZAREA 2.1. În căutarea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nevastă-sa l-a dezlegat. Eu stăteam chitit, că era riscant, avea pistol. Mama s-a dus și a găsit un pumn de cartușe acolo pe jos, le-a strâns într-o cană, iar cana a băgat-o într-o vitrină, ca să nu fie la îndemâna căpitanului. Înainte de a-l dezlega, rusoaica i-a ascuns pistolul într-o valiză pe care a închis-o. Căpitanul i-a cerut cheia să deschidă valiza ca să ia pistolul și să vină din nou la mine
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ulei (1974), Mana-grafica, Om și sentiment - ulei și grafică (1976), Iasul de ieri și de azi - grafică (1976), Iasul, evocare sentimentală - ulei și grafică (1984), Autoportret în timp - ulei și grafică (1991), Substituiri din artă universală - ulei și grafică (1991), Vitrine pariziene - ulei și grafică (1992), Nostalgia fotografiei - ulei (2001). Pentru mine, centrul lumii este satul natal, Scobinți. Aici mi-am descoperit înclinația spre artă, mâzgălind pereții albi cu tăciune declară artistul într-un interviu din 1999. Sacralitatea locului de naștere
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
prin vorbire (Gadamer). Semiologia structuralistă pune în evidență prima calitatea de obiect a textului. Modelul unui discurs-obiect este discursul artistic. Discursul științific are o transparență suficientă sieși, pentru a-l transforma într-un mediu de comunicare, într-un geam sau vitrină care ne lasă să vedem direct realitatea. Modelul textului interpretabil este discursul artistic ornamentat, care obligă privirea să se oprească asupra lui la fel ca asupra unui vitraliu. Presupoziția hermeneuticii este că dincolo de acest text-vitraliu există ceva de căutat, ceva
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
se îndreptă spre poartă fără nici o senzație de greață și mult mai interesat față de cele din jur decât fusese în mulți ani. Vechea casă Marriott se afla acum într-adevăr în interiorul orașului. Pe ambele laturi ale străzii, în ambele direcții, vitrinele scânteiau cu o varietate de lumini profund strălucitoare. Strada strălucea de culori, iar cele două șiruri ale lampadarelor curbate înaintau departe, spre vest, țesute într-un abur de lumină. Marriott era încântat de efectul produs. Era plăcut să trăiești în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
8,5/8,5 cm grosimea laturilor (triunghi și chenar) 6 mm fondul alb, triunghi și chenarul negru Acest semn urmează a fi purtat pe pieptul stâng, de toți bărbații, femeile și copiii evrei; de asemenea va fi pus pe vitrinele magazinelor. Nerespectarea acestor dispozițiuni va fi sancționată cu amendă de la 10.000-40.000 lei și închisoare de la 2-6 luni. Pentru stabilirea unei uniformități, vă rugăm să binevoiți a aproba propunerile de mai sus. ȘEFUL MARELUI STAT MAJOR GENERAL, ss. Mazarini
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
revină automat la numele de evreu ce l-au avut înainte de a și-l fi schimbat, el sau familia lui. În acest fel ei nu se vor mai putea ascunde în dosul numelor românești. 4/ Evreii să-și scrie pe vitrinele lor "MAGAZIN EVREESC". 5/ Casele evreilor să fie lichidate prin trecerea lor în proprietatea românilor. 6/ Să se poată lua de către Ministerul Muncii următoarele sancțiuni contra evreilor: Trimiterea lor în lagăre de muncă în Transnistria. Expulzarea în zonele fixate pentru ceilalți
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
două camere din casa din Maria Rosetti nr. 12 a doamnei Maria Dulham, dintre care o cameră perfectă, cu tapet din mătase maro, sobă din teracotă decorată cu căprioare și alte fragile creaturi, perdea cu imprimeu peisagistic (munți/dealuri), ladă, vitrină, goblenuri, iconițe, fotografii alb-negru cu suave portrete feminine cărora nimeni nu le mai cunoaște numele, calendare de perete contemporane (cu Monica Bârlădeanu par example), scaune și fotolii cu tapițerii imemoriale și un suprarealist pat de spital. Acestui artefact genuin & delicios
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
al unei turme înfometate. Acei oameni nu mai erau demult oameni. Rareori se întâmpla să-și respecte ordinea de venire la magazin. Se îmbulzeau pur și simplu spre intrarea în magazin punând o presiune de turmă dezorganizată și înfometată asupra vitrinelor. Se auzeau țipete și înjurături. Singurul lor gând era acela că trebuie să mai ,,prindă" și ei ceva. Timpul până la descărcarea mărfii dura secole. Admirau bucățile de salam cu jind, dar și speriați că datorită hoților de vânzători s-ar
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sale, cei mai mulți dintre noi, aflați sub puternica amintire a comunismului românesc, ne gândim la cuvinte și trăim stări, precum libertate, democrație, lege, proprietate și chiar, mai nou, prosperitate. Suntem îndreptățiți să gândim așa pentru că noi suntem cei care colecționau prin vitrinele sufrageriilor noastre sticle de bere goale, după cum ne fuduleam al naibii de mult cu plasa din material plastic ieftin pe care scria vreo denumire de țigară. Îmi amintesc anii studenției când ne înghesuiam în fața ,,shop-ului" pentru a vedea ce mai este
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de situații să fie aduse la cunoștința publicului. Mihai-Răzvan Ungureanu: În ceea ce privește siguranța și criminalitatea: dacă aruncați o privire și citiți în diagonală paragrafele acestea, veți vedea că reprezintă o caracterizare a pericolelor obișnuite, a așa-numitei criminalități mici sau de vitrină, căreia îndeobște îi cad victime turiștii. E bine de știut ceea ce înseamnă sau la ce riscuri se supune un cetățean obișnuit care merge cu portmoneul la vedere sau care uită să-și închidă mașina, sau care parchează în locuri nemarcate
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
spunem cu mâna pe inimă. Avem o legislație încă vagă și cu o valoare mai bună de aplicat la ceea ce avem în țară, nu la ceea ce urmează să se întâmple cu România, când va apărea exact ca o oglindă, ca vitrina UE pentru toți cei care speră să găsească o șansă de prosperitate personală aici. Dan Cristian Turturică: Așa cum în clipa asta milioane de români o găsesc la căpșuni în Portugalia sau Spania. Mihai-Răzvan Ungureanu: Dar nu este lipsit de sens
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
prin librării și știam și eu ce apărea. Cunoșteam și directoarele de librării. După revoluție nu mai treceam pe acolo decât să zic sărut mâna pentru că apăreau așa multe cărți încât nu mai aveam bani pentru toate. Înainte se spărgeau vitrinele pentru un Păunescu, atâta lume se înghesuia, și pentru autografe. Stocurile se epuizau imediat. A doua zi nu se mai găseau. Se cumpăra o carte numai pentru două fraze. Erau cozi și la Nichita Stănescu. Una dintre directoare, puțin înainte de
Despre N. Steingardt cu dl. Gavrilă Pleș by Gina Iacob () [Corola-journal/Journalistic/12520_a_13845]
-
incită vizitatorul să își pună întrebări, să prelungească pe cont propriu interpretările propuse, ci un muzeu Ťcare nu trăiește de pe urma elitelorť și nici pentru ele, ci pentru mase: un muzeu care abundă în informație factuală, descrie fenomene și pune în vitrină obiecte, care îți spune clar ce, cum și cât trebuie să gândești despre lumea rurală. A opta pentru o altă direcție și pentru alte mijloace muzeale e, în sine, legitim și realist. șDarț Noul discurs muzeal s-ar fi putut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12573_a_13898]
-
de-a doua cale ar putea fi numită a imitației analogice și ea presupune invocarea unei realități prin substituții sprijinite pe analogii formale: un dovlecel uscat, de pildă, se substituie drugului de salam într-o compoziție care comentează ironic imaginea vitrinei de magazin alimentar. Celei de-a treia căi i s-ar potrivi denumirea de construcție metonimică și ea se referă, în special, la instalațiile complexe de genul CÎNTĂRII CÎNTĂRILOR în care epica și personajele unei narații preexistente sînt introduse metonimic
Ambiguitatea obiectului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12589_a_13914]
-
singura incredibilă. Eu unul, n-o cred. Oricum, toate trei au aceeași morală, formulată pe ton ușor mirat: UITE C| SE POATE... Și totuși, duminică seara, către orele zece, în timp ce ploua, eram singurul trecător de pe strada Biserica Enei oprit în fața vitrinei unui magazin de telefoane mobile. Priveam fascinat un ecran de televizor pe care rula, încontinuu, un clip publicitar, unul reușit, acela foarte lung și în toate limbile pămîntului care ne spune că viitorul e strălucitor și de o anumită culoare
Trei povești cu telefoane by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13692_a_15017]
-
Vorbeam de "colonizare" în sensul în care, de pildă, Statele Unite sunt o colonie a cui vrei și nu vrei: de la japonezi la chinezi, de la europeni la australieni. E suficient să străbați la pas Manhattanul pentru a-ți da seama că "vitrina" Lumii Noi nu conține aproape nimic american! De la BMW la Sony, de la Toyota la Philips, America e invadată de marile puteri economice ale globului. Dar nu vei auzi nici măcar extremiștii din Ku Klux Klan plângându-se de "ocuparea economică" a
"Mondo cane" cu epoleți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16623_a_17948]
-
din noiembrie vor sta, probabil, sub semnul iresponsabilității și al lipsei de memorie. Cei care, în decembrie 1989, au îndoliat țara, care au asasinat cu sânge rece pentru a pune mâna pe putere se întorc, cu blazonul curat ca o vitrină de la Sacks, deciși să redemareze în trombă jafurile și corupția. Dacă în urmă cu zece ani au fost aduși la putere de K.G.B., armată și securitate, acum s-au cățărat pe aripile pleoștite ale algoritmicilor. Rămân la părerea că în
Un dăunător de toamnă: indicele demografic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16640_a_17965]
-
nu poate nega evidența/ iată țăranul cu cartușiera/ funiei de usturoi peste umăr/ prosper se-ndulcește c-o sticlă de cola/ sau țiganca bătrână ce mătură-n piață/ scoțându-și prosper kentul de după ureche/ copiii exersează limbile străine/ privind în vitrinele tot mai prospere/ prosperă orașul/ de la o zi la alta prosperă/ nimeni nu mai poate nega evidența". Liviu Capșa își gândește atent poezia, fără să o facă însă prin aceasta nefirească. El elaborează naturalețea, scamatorie care le reușește numai poeților
CINE ESTE LIVIU CAPȘA? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16625_a_17950]
-
societății oamenii ajunși la vîrsta ei sînt considerați incompatibili cu iubirea și erotismul. Inima a rămas aceeași din anii adolescenței, dar trupul se află într-o permanentă luptă cu timpul din care iese, invariabil învins: „...merg pe stradă prin dreptul vitrinelor iar bluze pentru adolescente mor sa-mi cumpăr e în mine o poză veche de la 16 ani nu iese cu nimic dar nu au decît măsuri 40-42 (...) trebuie să prind autobuzul ăsta fugi orice ar fi nu renunța fă ca
Între Eros și Thanatos by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13106_a_14431]
-
franceză?a Criterii de așezare? Totul se năruie și se reinventează; gloriile durează un anotimp, ori mai puțin; în afara unor structuri și a câtorva celebrități, ritmul comercial al mass-media face lege. Cărți ce pot fi foarte bune, abia puse în vitrina, iau degrabă drumul distrugerii, înlocuite delirant de altele și altele... E drept unii scriitori români au fost admiși, mai demult, în arealul (e curioasă această vocabula anglo-saxonă când vorbim de litere galice!) literaturii franceze. În anii mai apropiați, imaginile altora
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]
-
Perpessicius deturnează atenția de la navală ideologică la o ciuda prieteneasca față de Al. Rosetti, care i-a ciuntit Critice V: Că din ziua aceea de Sf. Nicolae 1947, când mă caută la telefon să-mi spuie că, după trei zile de vitrină, a retras cartea din librărie, pentru nu știu ce vini imaginare, nu-l mai pot iubi, ca să spun astfel, dar că, din nefericire, cu toate că mi-a făcut un imens rău moral, nu pot ridica piatră împotrivă-i (...). (p. 604). Cincisprezece linii mai
Basil Munteanu si corespondentii săi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/18119_a_19444]
-
te amăgește în permanență cu impresia repetării și finitudinii. Să locuiești în propriul trup de țărînă dimpreună cu copiii tăi de țărînă: să umbli locuind în țărînă, învîrtindu-te după soare, hrănindu-te cu lumină... O rază de soare scăpăra în vitrină peste tăvi cu plăcinte, prăjituri, sucuri, iar vînzătoarea-ospătăriță întîrzia zgîindu-se la mine după ce-i spusesem ce să aducă. Pe fața ei tînără înflorea un surîs ce s-ar fi vrut șăgalnic. Nu vă supărați, îmi spuse pe un ton candid
Oameni și insecte by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/14334_a_15659]
-
-i dimensiunea care i-a trebuit lui Brâncuși. Și astfel, el ne-a adus infinitul În suflet. L-am văzut, l-am simțit! Și merg cu el pretutindeni!... Din nou printre bulevarde largi și arhipline. Din nou pe străzi cu vitrine care vorbesc despre paradisul cumpărăturilor. Din nou hai-hui prin Manhattan, printre americanii locului și printre turiști de oriunde. FIECARE CU INFINITUL LUI Acum mi se pare că fiecare vrea să fie, sau crede că e pasăre În zbor. Și fiecare
Călător prin America. In: Editura Destine Literare by Roni Căciularu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_337]
-
clipă derutată cînd am văzut că exact lîngă Șt.O. Iosif a apărut o librărie nouă, Coresi, după numele diaconului tipograf și editor, care se pricepea, spre cinstea lui, și la negoț. în urma unei scurte dezbateri interioare am optat pentru vitrina nou apărută: inițiativele de acest fel trebuie încurajate, mi-am zis, voi ține cu cel slab. Intru așadar plină de intenții nobile, cum vă spun, pregătită chiar, în noile condiții, să completez toate cadourile mele (eram 12 în casă) cu
Actualitatea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15574_a_16899]