38,221 matches
-
Mazilu) interpretează roluri diferite față de cele jucate în celelalte două filme. Genericul animat a fost conceput și desenat de Florica Vintilă. Regizor secund a fost Ovidiu Drăgănescu. După filmul "Toamnă bobocilor" (1975), scenaristul Petre Sălcudeanu și regizorul Mircea Moldovan au colaborat la realizarea a doua continuări: "Iarnă bobocilor" (1977) și "" (1987), mai slab primite de public. În primele două cuplul Varvară - Toderaș a fost interpretat de Dragă Olteanu-Matei și Marin Moraru, în timp ce în ultima dintre ele a fost interpretat de Tamara
Primăvara bobocilor () [Corola-website/Science/328379_a_329708]
-
Călugărească (județul Prahova). După absolvirea în 1949 a Liceului Tehnic Viticol din localitate, a urmat cursurile Facultății de Agronomie din cadrul Institutului Agronomic din Cluj. În 1956, după terminarea studiilor universitare, a fost repartizat la proapăt inființata Stațiune Experimentală Pomicolă Cluj colaborând cu Rudolf Palocsay, fondatorul și directorul de la acea vreme al stațiunii. În 1971 obține titlul de doctor în Agronomie la Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu” București. În cercetarea științifică horticolă a lucrat timp de 40 de ani (1954-1994), parcurgînd toate treptele
Ștefan Oprea (agronom) () [Corola-website/Science/328393_a_329722]
-
satul Scurtești din apropierea orașului Buzău. A absolvit Institutul de Arhitectură din București, obținând diploma de arhitect. a lucrat ca scenograf de teatru și film, debutând în cinematografie cu decorurile filmului "La un punct de agitație" (1952) regizat de Paul Călinescu. Colaborează cu mari regizori ai epocii: cu Sică Alexandrescu la "O scrisoare pierdută" (1953), cu Jean Mihail la "Brigada lui Ionuț" (1954) și "Râpa Dracului" (1956), cu Jean Georgescu la "Directorul nostru" (1955), cu Aurel Miheleș și Gheorghe Naghi la "Două
Giulio Tincu () [Corola-website/Science/327528_a_328857]
-
este o casă de discuri înființată în anul 1972 de antreprenorul englez Richard Branson, Simon Draper și Nik Powell în 1972. S-a bucurat de un real succes și a colaborat cu nume mari din industria muzicală cum ar fi Mike Oldfield, Rolling Stones, Sex Pistols, Genesis, Keith Richards, Janet Jackson, Human League, Culture Club, Simple Minds, Lenny Kravitz, Smashing Pumpkins, Spice Girls etc. Primul sediu pe care l-a avut
Virgin Records () [Corola-website/Science/327547_a_328876]
-
de Claudio Abbado pentru rolul Ferrando în "Cosi fan tutte". A cântat în cele mai cunoscute teatre de operă din lume: La Scală din Milano, Operă din Paris, Royal Opera House, Metropolitan Opera din New York, Operă de Stat din Viena. Colaborează foarte des cu dirijori precum Riccardo Muți, Lorin Maazel, Daniele Gatti, Serji Ozawa, James Colon și Antonio Pappano. A cântat în "Don Giovanni" (Paris), "L'Elisir d'Amore" (Viena), "La Traviata" (Londra), "Rigoletto" (Zurich), "Flautul fermecat" (Milano), "Gianni Schicchi" (Metropolitan
Saimir Pirgu () [Corola-website/Science/327526_a_328855]
-
Magna cum laude“. În aprilie 1972, Albert Guttman a fost numit asistent oficial pentru muzică de cameră la Academia Santa Cecilia. Colaborarea sa a fost solicitată pentru cursurile de perfecționare de vioară susținute de Pina Carmirelli (cu care a și colaborat ca pianist), și violoncel, cu Amedeo Baldovino. Din 1973 a activat în cadrul catedrei de muzică de cameră a conservatorului bucureștean, la clasa de acompaniament. Albert Guttman a activat în funcția de asistent la Conservatorul din București până la data de 1
Albert Guttman () [Corola-website/Science/327540_a_328869]
-
cariera în afara granițelor, reușind performanța de a avea la activ turnee în toată lumea și o bogată activitate pedagogică în Elveția, care a continuat până la sfârșitul vieții. Pentru a da numai câteva exemple despre mari muzicieni cu care Albert Guttman a colaborat, vom enumera pe Radu Aldulescu, Ion Voicu, Lola Bobescu, Silvia Marcovici, Vera Deneș, Elena Cernei, Magda Ianculescu, Dan Iordăchescu, Yehudi Menuhin, Pierre Fournier, Ruggiero Ricci, Enrico Mainardi, Jean-Pierre Rampal, Christian Ferras, Raphael Sommer, Jean-Jacques Kantorow, Pina Carmirelli. Albert Guttman s-
Albert Guttman () [Corola-website/Science/327540_a_328869]
-
în regia lui Sergiu Nicolaescu, după scenariul lui Titus Popovici. S-au purtat negocieri cu unii producători străini pentru realizarea unei coproducții. În ianuarie 1969, a existat o intenție de colaborare cu Henry Deutschmeister, producător de film din Franța care colaborase și la "Dacii", dar aceasta nu s-a finalizat.
Henry Deutschmeister () [Corola-website/Science/327565_a_328894]
-
tot pe atât, poate chiar mai mult, te va chinui durerea pentru ceea ce a trebuit să distrugi.”". Constantin Simionescu a lucrat ca scenograf de film, debutând în cinematografie cu decorurile filmului "Cu Marincea e altceva" (1954) regizat de Gheorghe Turcu. Colaborează cu mari regizori ai epocii: cu Haralambie Boroș în "Afacerea Protar" (1955), cu Manole Marcus în "Străzile au amintiri" (1961), cu Andrei Blaier în "A fost prietenul meu" (1962), cu Mircea Drăgan în "Neamul Șoimăreștilor" (1964), "Golgota" (1966), seria B.D.
Constantin Simionescu (scenograf) () [Corola-website/Science/327568_a_328897]
-
realizat decorurile pentru filme de referință ale cinematografiei românești precum "Felix și Otilia" (1972), " Cu mîinile curate" (1972) și "Duhul aurului" (1974). A studiat la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” (secția costume și decor) din București. După absolvire a colaborat cu regizori precum Lucian Pintilie, Liviu Ciulei, Andrei Șerban sau Petrică Ionescu. S-a stabilit în Franța în anul 1975, împreună cu soția sa, Miruna Boruzescu. A colaborat cu mai multe instituții culturale și la unele festivaluri. În Franța a lucrat
Radu Boruzescu () [Corola-website/Science/327575_a_328904]
-
Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” (secția costume și decor) din București. După absolvire a colaborat cu regizori precum Lucian Pintilie, Liviu Ciulei, Andrei Șerban sau Petrică Ionescu. S-a stabilit în Franța în anul 1975, împreună cu soția sa, Miruna Boruzescu. A colaborat cu mai multe instituții culturale și la unele festivaluri. În Franța a lucrat cu Théâtre Național de Chaillot, Comédie-Française, Opéra Național de Paris și la Festivalurile de vară de la Aix-en-Provence și Avignon, în America de Nord cu Metropolitan Opera (New York), Arena Stage
Radu Boruzescu () [Corola-website/Science/327575_a_328904]
-
Opera (Chicago) și Vancouver Opera, în Europa Occidentală la Festivalul Maggio Musicale (Florența), Festivalul Spoleto, De Nederlandse Opera (Amsterdam), Théâtre Royal de la Monnaie (Bruxelles), Vlaamse Opera (Antwerpen), Grand Théatre de Genève, Operă din Bonn și Münchner Kammerspiele. Începând din 1995 colaborează des cu regizorul Robert Carsen la spectacole precum „Café Apocalypse” (Cabaret à Paris), „Cabaret 5 Ute Lemper” (Théâtre du Châtelet Paris), „Fidelio” (Maggio Musicale Florența), „Salome” (Teatro Reggio din Torino, Teatro Real din Madrid), „Mutter Courage und ihre Kinder” (Piccolo
Radu Boruzescu () [Corola-website/Science/327575_a_328904]
-
unificarea ortografiei românești. Propunere care a produs o puternică impresie atât în Transilvania și Bucovina, cât și în Principatele Române. Asociația arădană s-a implicat și în formarea elitei intelectuale românești, astfel împreună cu ASTRA și Societatea „Transilvania” din București au colaborat între anii 1868 și 1870 în vederea acordării de burse studenților români transilvăneni care studiau la universități străine. Acestea comunicându-și reciproc listele studenților care beneficiau de ajutoare financiare. De asemenea, asociația arădeană a sprijinit puternic fundația „România Jună” și ASTRA
Asociația națională arădană pentru cultura poporului român () [Corola-website/Science/327602_a_328931]
-
1972 la Stupca, Brașov, București, Buftea și Putna. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București, cu participarea Conservatorului Ciprian Porumbescu din București și cu concursul autorităților administrative din județele Suceava și Brașov. La realizarea filmului a colaborat Viorel Cosma pe post de consilier istoric. Rolul principal a fost interpretat de tânărul debutant Vlad Rădescu, student în anul I la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București. Printre actorii care au fost în probe la acest film
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
trăiește periculos! Ca președinte al Asociației studenților români e urmărit mereu de autorități. Nevoit să-și reia studiile la Viena, el se stinge apoi în Italia. Ternă evocare biografică, pe un bogat fundal istoric. Interesante compozițiile plastice la care a colaborat Ovidiu Gologan: în jurul flăcării Putnei, tinerii patrioți apar ca niște distorsii spectrale. Dar emfaza dialogului explicativo-speculativ și a manierei declamatorii a actorilor curmă, curând, fiorul. Filmul devine o lungă înșiruire de festivități, discursuri, cântece patriotice și baluri, întreruptă, din când
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
Gustaf von Rosen a format o escadrilă din cinci avioane ușoare cunoscute ca "'Copilașii Biafrei", cu ajutorul căreia a atacat și distrus la sol un avion cu reacție nigerian și a asigurat transportul de provizii alimentare pentru rebeli. Von Rosen a colaborat în cadrul misiunilor sale cu un fost pilot militar canadian, and delivered food aid. Von Rosen was assisted by ex-RCAF fighter pilot Lynn Garrison. La începutul deceniului al optulea al secolului trecut, britanicul John Banks a recrutat mercenari pentru Frontul Național
Mercenar () [Corola-website/Science/327570_a_328899]
-
aprilie 1990) a fost un regizor de film francez și televiziune specializat în principal in documentare, folosind în mod frecvent imagini de arhivă. Principalele teme ale lui Rossif sunt viața sălbatică, istoria secolului al XX-lea și artiștii contemporani. A colaborat frecvent cu compozitorii Maurice Jarre și Vangelis. Rossif s-a născut in Cetinje, Muntenegru, în fosta Iugoslavie. Și-a pierdut familia în tinerețe, părinții murind în cel de-Al Doilea Război Mondial. A studiat la Roma la sfârșitul anilor '30
Frédéric Rossif () [Corola-website/Science/327616_a_328945]
-
franceză. După război, Rossif s-a stabilit la Paris și a lucrat în Clubul Saint-Germain. În acești ani intră în contact printre alții cu Jean-Paul Sartre, Boris Vian, Albert Camus, Ernest Hemingway și Malcolm Lowry. Încă din 1948 Rossif a colaborat activ cu Cinémathèque Française, organizând, printre altele, un festival avangardist la Antibes în anii 1949-1950. În 1952 s-a alăturat Oficiului de Radiofuziune și Televiziune Franceză. Printre primele proiecte la care a participat se numără "Cinq colonnes à la une
Frédéric Rossif () [Corola-website/Science/327616_a_328945]
-
la tobe) și ulterior primul său album "On the Greek Side of My Mind". În același timp Vangelis înregistrează coloana sonoră "L'Apocalypse des animaux" și lucrează la un nou single cu prietena să Vilma Ladopoulou, ajutat de Koulouris care colaborează sub pseudonimul de 'Alpha Beta'. La data lansării dublului album "666", în iunie 1972, formația deja se destrămase. Cu toate acestea, albumul a înregistrat peste 20 de milioane de copii vândute fiind considerat un album de referință în rock-ul
Aphrodite's Child () [Corola-website/Science/327653_a_328982]
-
antifasciste. Colonelul Roșianu (Virgil Andronic) îl trimite pe Udrea la Comandamentul Militar al Capitalei, unde colonelul Dumbrăveanu (Geo Barton) îi încredințează misiunea de a obține Planul Margareta II de la Werner von Richter. În realizarea sarcinii primite, căpitanul Udrea trebuie să colaboreze cu muncitorul comunist Toma (Amza Pellea), în ciuda faptului că are o atitudine potrivnică față de acesta. Toma era concubinul surorii sale, Cornelia (Cornelia Gheorghiu), iar ofițerul îl bănuia că nu are intenții serioase. Între timp, Richter îl avertizează în mod repetat
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
Urbanism și Gestiune Date Urbane. După pensionare, în cadrul aceluiași birou, și-a continuat activitatea cu jumătate de normă, până în 2010. A sustinut numeroase comunicări la simpozioane științifice, organizate de Arhivele Naționale, Direcția Județeană Mureș și Muzeul Județean Mureș și a colaborat la realizarea unor antologii de studii de istorie locală, care au vizat obiective cultural-religioase atât din municipiu, cât și din județ. A valorificat prin scris monumente și edificii cu rol simbolic în viață mureșeana: palatul Prefecturii și al Consiliului Județean
Ioan Eugen Man () [Corola-website/Science/327716_a_329045]
-
filmului îl reprezintă lupta desfășurată de forțele antifasciste din România pentru a împiedica exploatarea bogățiilor țării de către Germania Nazistă. Acțiunea se petrece în anii celui de-Al Doilea Război Mondial. Armata Germană este interesată de bogățiile petroliere ale României și colaborează strâns cu proprietara mai multor sonde petroliere din zona Câmpina (Gina Patrichi), căreia îi conferă decorații și îi virează sume mari de bani în conturile bancare din Elveția. Ea acceptă să cedeze acțiuni către o societate germană de exploatare, considerând
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]
-
-și recunoaște complicii. Tatăl său, maistrul sondor Vasile Bratu (Emanoil Petruț), este și el un ilegalist comunist. Voinea este eliberat la intervenția Ambasadei Germane, iar ministrul (Costel Constantin) îi pune mașina sa personală la dispoziție. Inginerului i se cere să colaboreze la efectuarea de prospecțiuni geologice în zona Buzăului cu scopul de a se găsi rezerve petroliere noi. Pentru a-i câștiga încrederea, Ambasada îi pune la dispoziție o mașină de care inginerul refuză să se folosească. Obsedat de salvarea tânărului
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]
-
alătură forțelor antifasciste. Nevrând ca germanii să secătuiască rezervele de petrol ale țării, el dispune efectuarea de foraje în alte zone unde știa că nu sunt zăcăminte. Inginerul Nacu, care își dăduse seama de intențiile lui Voinea și voia să colaboreze cu nemții, este găsit însă asasinat. Imediat după asasinat, secretarul și omul de încredere al patroanei, Radu, dispare în mod suspect și nu mai este găsit. În acest timp, sabotajele continuă la rafinărie. Temându-se că va fi percheziționat, Voinea
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]
-
nobila vibrație patriotică”". Filmările au avut loc în anul 1981. Regizoarea ar fi vrut să-l distribuie în rolul principal pe Cornel Coman, dar actorul a murit la 16 ianuarie 1981. Ea a apelat însă la actori cu care mai colaborase și la filmele sale anterioare: George Motoi, Gina Patrichi, Emanoil Petruț, Daniel Tomescu, Val Paraschiv, Valentin Plătăreanu, Maria Rotaru, Lucia Mureșan, Eusebiu Ștefănescu, Costel Constantin, Corneliu Revent, Eugenia Bosînceanu. Din echipa de producție făceau parte colaboratori mai vechi ai autoarei
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]