38,420 matches
-
vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223377_a_224706]
-
193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianți și consumatori, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 18 aprilie 2008, cu modificările și completările ulterioare, din moment ce acesta are doar două alineate. Textul de lege criticat are următorul cuprins: "Art. 13. - (1) Instanța, în cazul în care constată existența clauzelor abuzive în contract, aplică sancțiunea contravențională conform art. 16 și dispune, sub sancțiunea daunelor, modificarea clauzelor contractuale, în măsura în care contractul rămâne în ființă, sau desființarea acelui contract
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223377_a_224706]
-
procesul-verbal întocmit." ... Textele constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor și ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție. Examinând excepția de neconstituționalitate și dispozițiile legale criticate, prin raportare la prevederile constituționale invocate, Curtea constată următoarele: Prin Decizia nr. 1.535 din 17 noiembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 54 din 25 ianuarie 2010, Curtea a statuat că "fie că este sesizată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223377_a_224706]
-
întârziere a procesului-verbal de contravenție, se creează posibilitatea săvârșirii mai multor contravenții de același fel, fapt ce duce la îmbogățirea fără justă cauză a statului, încălcându-se, în același timp, prevederile art. 47 din Constituție. Consideră că dispozițiile de lege criticate contravin principiului egalității în drepturi a cetățenilor, precum și celui la libera circulație, deoarece contravenientul plătește, în plus față de cetățeanul care nu a săvârșit contravenția, și o amendă contravențională. Arată că, prin plata dublă (a despăgubirii, respectiv a rovinietei), se încalcă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248499_a_249828]
-
1 alin. (5) din Constituție, deoarece nu reglementează, într-o manieră clară și previzibilă, natura juridică a tarifului de despăgubire, și nici modalitatea de aplicare a dispozițiilor privind plata acestuia, astfel încât persoanele împuternicite și autoritățile publice chemate să aplice norma criticată sunt puse în situația de a stabili în mod aleatoriu aceste aspecte. Ca urmare a examinării prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 , destinatarul normei juridice, respectiv utilizatorul drumurilor naționale, ar putea trage concluzia că tariful de despăgubire reprezintă contravaloarea rovinietei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248499_a_249828]
-
naționale din România pentru toate vehiculele înmatriculate și pentru toți utilizatorii români și străini, structurat în funcție de perioada de parcurs și staționare, încadrarea în clasa de emisii poluante, masa totală maximă autorizată și numărul de axe. De asemenea, textul de lege criticat nu conține elemente de natură să determine un tratament inegal sau discriminatoriu între utilizatorii de vehicule. În același timp, precizează că a ridicat direct în fața Curții excepția de neconstituționalitate a textului criticat, apreciind că acesta contravine dispozițiilor art. 1 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248499_a_249828]
-
numărul de axe. De asemenea, textul de lege criticat nu conține elemente de natură să determine un tratament inegal sau discriminatoriu între utilizatorii de vehicule. În același timp, precizează că a ridicat direct în fața Curții excepția de neconstituționalitate a textului criticat, apreciind că acesta contravine dispozițiilor art. 1 alin. (5), art. 11 și 20 din Constituție. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, punctele de vedere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248499_a_249828]
-
din Constituție. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248499_a_249828]
-
nominal se prezintă Societatea Comercială "Carom" - Ș.A. din Onești, reprezentată de consilier juridic Marius Iacob Cojocaru, constatându-se lipsa autorului excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul părții prezente solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, arătând că legea criticată este un element foarte important în strategia autorităților publice în domeniul privatizării, prin intermediul căreia se realizează premisele dezvoltării comunităților locale și sprijinirea acestora în diverse proiecte. Rezultă că scopul legii este tocmai crearea unui cadru favorabil procesului de privatizare, prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151339_a_152668]
-
valorificarea factorilor de producție, precum și protejarea intereselor cetățenilor în activitatea economico-financiară", ceea ce contravine prevederilor constituționale ale art. 134 alin. (1) și alin. (2) lit. a) și b). Tribunalul Bacău - Secția comercială și de contencios administrativ consideră că textele de lege criticate sunt neconstituționale, întrucat încalcă principiul constituțional al autonomiei locale, potrivit căruia organele administrației publice locale sunt ordonatori principali de credite, hotărăsc asupra bugetului local, stabilesc impozite și taxe și execută creanțele bugetului local. Or, prin prevederile art. 16 alin. (5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151339_a_152668]
-
Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, arată că prin dispozițiile art. 16 alin. (5) lit. b) și c) din legea criticată se instituie măsuri excepționale în cadrul procedurii administrării speciale, procedura al cărei scop este gestionarea societății comerciale de către instituția publică implicată, în vederea creșterii atractivității la privatizare, reglementare ce este în concordanță cu prevederile art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151339_a_152668]
-
Decizia nr. 123/2001, Curtea Constituțională a statuat că "principiul autonomiei locale nu include și absolvirea autorităților administrației publice locale de la obligația respectării legilor cu caracter general și valabilitate pe întreg teritoriul țării". Referitor la încălcarea prin dispozițiile de lege criticate a prevederilor art. 120 alin. (1) din Constituție, se apreciază că acestea nu sunt relevante în soluționarea excepției. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151339_a_152668]
-
apreciază că acestea nu sunt relevante în soluționarea excepției. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151339_a_152668]
-
țării". Așa fiind, Curtea urmează să respingă această critică de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată. În ceea ce privește susținerile referitoare la încălcarea prevederilor constituționale ale art. 134 alin. (1) și alin. (2) lit. a) și b), Curtea constată că, dimpotrivă, textele de lege criticate contribuie la consolidarea economiei de piață și la crearea cadrului favorabil pentru valorificarea factorilor de producție și protejarea intereselor cetățenilor în activitatea economico-financiară, astfel că nici aceasta critică nu poate fi primită. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151339_a_152668]
-
procesului penal, formulată de persoana condamnată, a fost respinsă de către instanță, de vreme ce nu a fost introdusă în termen legal. Cât privește dispozițiile art. 466 alin. (1) din Codul de procedură penală, solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, întrucât textul criticat reglementează un termen procedural, peremptoriu, aplicându-se deopotrivă celor aflați în ipoteza sa. De altfel, autorul excepției a formulat cererea de redeschidere a procesului penal la mai mult de un an de la momentul la care a luat, în mod oficial
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266708_a_268037]
-
Astfel, arată că acestea nu aduc atingere dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție, întrucât, fiind norme ce aparțin domeniului procedural, acestea se aplică din momentul intrării în vigoare și până la momentul ieșirii din vigoare. De asemenea, normele procesual penale criticate nu aduc atingere nici dispozițiilor art. 16 din Constituție, de vreme ce se aplică tuturor persoanelor aflate în situația reglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare și, totodată, nu conțin dispoziții care, prin natura lor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266708_a_268037]
-
apărările. 11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266708_a_268037]
-
au prezentat oricând în cursul procesului, și nici persoana care, după comunicarea, potrivit legii, a sentinței de condamnare, nu a declarat apel, a renunțat la declararea lui ori și-a retras apelul." ... 14. Autorul excepției susține că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 15 alin. (2) potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 24 alin. (1) referitor la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266708_a_268037]
-
intrării în vigoare a noului Cod de procedură penală, Legea pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală neprevăzând nicio dispoziție tranzitorie în acest sens. 19. În aceste condiții, Curtea constată că dispozițiile legale criticate, raportate la obiectul cauzei în cadrul căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, nu au legătură cu soluționarea acesteia, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, "legătura cu soluționarea cauzei", în sensul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266708_a_268037]
-
criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat. 20. Or, în prezenta speță, Curtea constată că autorul excepției de neconstituționalitate a formulat o cerere de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate cu privire la o cauză în care hotărârea de condamnare a fost pronunțată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266708_a_268037]
-
primă instanță anterior intrării în vigoare a noului Cod de procedură penală, astfel că nu se poate susține în mod pertinent existența unei legături, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, între normele procesual penale criticate, ce reglementează cu privire la persoanele care pot solicita redeschiderea procesului penal - cu referire la hotărârile de condamnare în lipsă pronunțate în primă instanță după intrarea în vigoare a noului Cod penal, condițiile pe care trebuie să le îndeplinească titularul căii de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266708_a_268037]
-
și 86 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, excepție ridicată de Societatea Comercială "O.N.T. Carpați" - S.A. din București. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, deoarece contravin art. 1 alin. (3), art. 16, art. 21 alin. (3), art. 44 alin. (1) și art. 53 din Constituție, precum și art. 1 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188921_a_190250]
-
de la plata cauțiunilor, în cazul cererilor formulate de acesta și în cazul altor acte procedurale efectuate de și pentru acesta în orice fel de cauze. Judecătoria Sectorului 3 București apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Prin textele de lege criticate s-a procedat la instituirea unei proceduri execuționale speciale, care favorizează instituțiile bugetare, determinând încălcarea dispozițiilor constituționale referitoare la liberul acces la justiție, ocrotirea în mod egal a proprietății private și dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică la repararea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188921_a_190250]
-
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188921_a_190250]
-
207/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.193 din 30 decembrie 2005, aprobată prin Legea nr. 184/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 23 mai 2006. Textele de lege criticate au următorul conținut: - Art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 22/2002 : "Executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul de cheltuieli la care se încadrează obligația de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188921_a_190250]