37,919 matches
-
din Uniunea Europeană (Spania, Italia și Belgia) și funcționează și în anumite părți din Portugalia și Marea Britanie (Scoția și Țara Galilor) 5. Regionalism prin autorități de tip federal Federalismul, prin el însuși, nu este o formă de regionalizare, deși instituțiile sale sunt influențate de tendința spre regionalizare. De asemenea, regionalizarea nu este uniformă. În unele state pot exista mai multe tipuri de regiuni. Germania, Austria și Belgia și, într-o oarecare măsură, Rusia Această diversitate de manifestări ale principiului regionalizării se referă nu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvoltare administrativ-teritorială” (Mărginean, 2003, p. 8), iar regiunile să păstreze numai caracterul de „regiune statistică”, în scop comparativ cu alte țări. Dincolo de toate aceste controverse, adevăratele provocări pentru politica regională rămâne procesul de descentralizare și modalitățile în care acesta poate influența dezvoltarea locală. Dezbaterea asupra celui mai adecvat nivel de administrare a actorilor implicați și a atribuțiilor acestora rămâne încă deschisă. Astfel, regiunile de dezvoltare, așa cum sunt concepute țin de responsabilitatea autorităților române și reprezintă una dintre formele de organizare economico-administrativă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în cazul de față decizia de a susține un tip de politică socială. Printre promotorii acestei direcții de cercetare se numără Rose (1984) și Gelissen (Gevers, Gelissen, Arts, Muffels, 2000). Conform acestei orientări, suportul pentru un regim al bunăstării este influențat de interesele individuale. Cu alte cuvinte, suportul pentru o serie de beneficii și servicii sociale depinde de relevanța pe care acestea o au pentru indivizii respectivi (Peillon, 1996). Dacă indivizii sunt beneficiari sau potențiali beneficiari ai respectivului beneficiu sau serviciu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
capitalul social ca relații sociale și încredere în instituții) nu este singurul mod de clasificare a capitalului social. Collier (1998) descompune capitalul social în „capital social guvernamental” și „capital social civil”. Primul se referă în principiu, la instituțiile guvernării ce influențează modul în care cooperează indivizii pentru producerea bunurilor publice. Conținutul capitalului social guvernamental este exemplificat, în special, prin modul de funcționare ca normă a legilor și a contractelor formale dintre indivizi. Capitalul social civil privește valorile, normele, rețelele informale și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
capitalului uman al participanților. Ei arată că marea lor majoritate susțin că „un nivel cât mai mare al participării comunitare pare să fie întotdeauna un lucru pozitiv”. Deși această ultimă afirmație este cvasiadevarată, putem arăta că o serie de factori influențează negativ/pozitiv dezvoltarea proiectelor comunitare. Voicu și colaboratorii săi (2002) arată că în comunitățile rurale românești participarea este influențată cel puțin de nivelul de informare a membrilor comunității (informații cu privire la condițiile finanțării proiectului dar și la succesul înregistrat de alte
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
comunitare pare să fie întotdeauna un lucru pozitiv”. Deși această ultimă afirmație este cvasiadevarată, putem arăta că o serie de factori influențează negativ/pozitiv dezvoltarea proiectelor comunitare. Voicu și colaboratorii săi (2002) arată că în comunitățile rurale românești participarea este influențată cel puțin de nivelul de informare a membrilor comunității (informații cu privire la condițiile finanțării proiectului dar și la succesul înregistrat de alte comunități), încrederea în instituțiile publice locale și transparența acestora (Consiliul Local), nivelul de dezvoltare a societății civile (prezența unui
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
obținerii unui sprijin politic mai amplu privind includerea unor obiective ce țintesc spre o mai mare echitate socială în cadrul dezvoltării politicilor de creștere economică. De asemenea, fondurile sociale nu trebuie să creeze așteptări nejustificate referitor la posibilitățile lor de a influența masiv diminuarea sărăciei structurale și nici să nu se suprapună altor programe sociale naționale, ci doar să reprezinte unul dintre instrumentele sistemului de securitate socială care încearcă să îmbunătățească situația grupurilor sociale/comunităților cronic defavorizate; b) fondurile sociale trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
asta? R. Depinde de temperamentul fiecăruia. Sunt o persoană timidă și nu îmi place să mă implic prea mult. (Activ) Mai bine cedez decât să dau replicăă îmi pare rău pentru că ceilalți gîndesc că sunt fraier. (Activ) Părinții nu au influențat niciodată modul în care mi-am organizat activitatea viitoare. Î: Dar ce ne puteți spune despre așa-numitele obișnuințe sănătoase: grija pentru bunul comun, solidaritatea sau compasiunea? R: Am stat prea puțin cu ei ca să îmi poată influența mentalitatea și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nu au influențat niciodată modul în care mi-am organizat activitatea viitoare. Î: Dar ce ne puteți spune despre așa-numitele obișnuințe sănătoase: grija pentru bunul comun, solidaritatea sau compasiunea? R: Am stat prea puțin cu ei ca să îmi poată influența mentalitatea și comportamentul. Am știut întotdeauna ce cale să alegă singur, fără sfaturi. (Lider) Justificarea acțiunii sau a nonacțiunii este specifică în cele trei categorii. Implicarea e justificată, în primul rând, prin supunere la normă, în timp ce abținerea de la contribuția la
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
colectivă. Factorii individuali joacă un rol important în determinarea deciziilor finale referitoare la participarea a producerea bunului public. La acest capitol, ciclul vieții, asociat cu vârsta și momentele biografiei sunt extrem de importante. Momentul din ciclul vieții determină disponibilitatea pentru implicare, influențând, în mare măsură, percepția costurilor și beneficiilor implicării. În termenii teoriei convenționale, resursele sunt importante, dar mai ales prin ciclul vieții. Acesta este decisiv pentru prioritatea atașată unor sarcini și sfere ale vieții aflate în concurență, cantitatea de timp și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
însă nu doar transferul obligației de a furniza servicii, ci și al resurselor necesare în condițiile în care finanțarea serviciilor la nivel județean se realizează în pondere semnificativă cu fonduri din bugetele consiliilor județene, iar strategiile locale/județene pot fi influențate de autoritatea centrală mai degrabă la nivel de obiective generale (de exemplu, închiderea centrelor de plasament, reducerea numărului de copii instituționalizați etc.) sau standarde în furnizarea serviciilor. Substituirea rolului statului nu este posibilă decât în situația ideală în care întregul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în același timp. Politicile sociale din domeniul sanitar se combină eficient cu alte tipuri de politică socială pentru o investire cât mai adecvată în recuperarea capitalului uman al respectivei comunități. Modelul lui Lalonde (Mincă, Marcu, 2004) demonstrează că factorii care influențează sănătatea au diverse ponderi în această corelație. Astfel, dezvoltarea economică a societății (standardul de viață al individului) are cea mai mare influență, de peste 50%, asupra sănătății acestuia, urmează materialul genetic moștenit, stilul de viață adoptat și factorii de mediu (obiceiuri
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
precare a populației din România Introducere Nivelul scăzut de dezvoltare economică din România în perioada tranziției a fost primul factor care a determinat (pentru grupurile ce trăiesc în sărăcie) apariția sau perpetuarea de dinainte de 1989 a unor elemente care au influențat negativ starea de sănătate a acestora: o alimentație insuficientă sau dezechilibrată, condiții mizere de locuit, lipsa unor condiții de igienă (apă, toaletă în locuință). În același timp, stresul, starea psihică a individului sărac, de multe ori cu un nivel de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
creșterii nivelului de finanțare a sistemului de sănătate din România Unul dintre obiectivele de dezvoltare socială durabilă ar putea fi creșterea finanțării serviciilor sanitare și un management mai eficient al resurselor existente, având în vedere faptul că dezvoltarea socială este influențată direct de investirea în capitalul uman. Întrebarea este dacă România are un sistem eficient de colectare și management al resurselor și dacă a conștientizat importanța domeniului sănătății publice ca sector necesar de investire pentru o dezvoltare durabilă pe termen lung
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
programe și proiecte la nivel național, unele deja încheiate, iar altele în curs de derulare. Deși la nivelul dezvoltării instituționale și al schimbării structurii sistemului educațional s-au înregistrat eforturi notabile, reforma în învățământul românesc înregistrează încă aspecte negative care influențează direct nivelul de performanțe și calitatea învățământului. Programele educaționale care se derulează în cadrul strategiilor ce vizează învățământul preuniversitar, precum și dezvoltarea învățământului în mediul rural sunt orientate spre îmbunătățirea accesului la educație și a condițiilor din sistemul preuniversitar. Cu toate acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
reală, durabilă trebuie să se facă resimțită de toți indivizii, prin creșterea standardului de viață. Dezvoltarea economică și globalizarea au avut ca ecouri nu doar creșterea incontestabilă, în timp, a nivelului general de trai, ci și extinderea și adâncirea inegalităților, influențând modul în care acestea se propagă. Inegalitățile clasice se moșteneau, perpetuând apartenența indivizilor la clasa socială în care s-au născut. În era postindustrială capitalul și-a păstrat proprietatea de a se autoproduce, astfel încât cei care îl dețin se mențin
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
noului. Politicile de dezvoltare rurală vor fi mult simplificate. Acestea se vor baza pe un singur program, o singură sursă de finanțare și un singur organ de control. Ruralul, agricultura și mediul Practic, există două direcții esențiale care determină și influențează procesul de dezvoltare rurală din întreaga lume: raportul sector agricol/sector neagricol și grija pentru mediu. Deși ponderea sectorului agricol în venitul național a multor țări a scăzut, agricultura continuă să joace un rol esențial pentru economiile rurale. Astfel că
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
timp, o sursă de inflație. Jocul pozitiv-negativ, indiferent de nivelul luat în discuție, este indus, în bună parte, de patternurile de cheltuire a acestor bani pe o perioadă lungă de timp și de capacitatea statului de origine de a le influența. Evidențe din cele mai diverse spații geografice argumentează o utilizare a banilor veniți din migrație preponderent pentru consum, în defavoarea investițiilor generatoare de profit. Situația din România se înscrie, din acest punct de vedere, în regularitățile internaționale. Asupra patternurilor de cheltuire
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
românești, au favorizat dezvoltarea unei componente clandestine importante. În aceeași perioadă are loc și o reașezare a destinațiilor: de la țările din centrul Europei către sudul mediteraneean. Anii 2000 aduc noi schimbări de patternuri. Facilitățile legate de accesul în Spațiul Schengen influențează durata deplasărilor, accentuând componenta circulară. Statul român își intensifică eforturile legate de controlul migrației și combaterea componentei clandestine. Deplasările pentru muncă în străinătate se bazează pe un număr crescând de strategii, iar contextele de plecare se multiplică. Din perspectiva evidențierii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care poate deveni definitivă) a unui individ dintr-un spațiu. La acest nivel de generalitate, oricărui tip de migrație i se pot asocia aceleași tipuri de efecte. Fiecare tip de migrație are însă o cu totul altă capacitate de a influența un anumit tip de efect. Migrația pentru studii nu are un efect imediat asupra forței de muncă, dar are un efect „de perspectivă”; ea nu contribuie fundamental la reducerea șomajului, dar, datorită selecției ridicate a migranților, are un efect mult
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvoltare economică, sociologii funcționaliști văd stratificarea socială ca pe un răspuns firesc al cerinței de eficiență economică. Perspectiva conflictualistă explică dezvoltarea sistemului de educație prin aceeași logică a procesului de dezvoltare economică, dar dezvăluie mecanismele perverse prin care sistemul economic influențează sistemul de educație. Astfel, Collins susține că tendința reală a sistemului educațional este de a suprareacționa la nevoile sistemului economic. Tendința sistemului educațional american, de exemplu, ar fi aceea de supraeducare. În opinia autorului, școlarizarea mai ridicată nu influențeaza în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de incluziune socială a UE pentru ideea de dezvoltare socială, vezi evoluția preocupărilor sociale pe parcursul reuniunilor Consiliului European - de la Porte, 2002). Dezvoltarea durabilă, concept care s-a afirmat după mediatizarea sa în 1987 în raportul Viitorul nostru comun (Brundtland), a influențat, în mod esențial, agenda relațiilor internaționale, în ultimii ani. Au fost abordate, în special, trei aspecte considerate fundamentale ale conceptului de dezvoltare durabilă: economic, ecologic și social (Holmberg, 1992; Harris, 2000). În cadrul Summitului pentru Dezvoltare Durabilă de la Johannesburg (2002), progresul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
on Science and Technology</publisher><urls></urls></record></Cite></EndNote>(2005). Pe de altă parte, studiile realizate în cadrul programelor locale de construcție a indicatorilor au produs puține date și se concentrează asupra unui număr limitat de dimensiuni, alegerea lor fiind influențată și de interesele locale ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Greenwood</Author><Year>2004</Year><RecNum>39</RecNum><record><rec-number>39</rec-number><ref-type name="Book Section">5</ref-type><contributors><authors><author>Daphne T. Greenwood</author></authors><secondary-authors><author>Wolff, Edward
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din Transnistria și Odessa, în care propunea rezolvarea "radicală" a problemei evreiești prin deportarea totală a evreilor din Transnistria și Odessa 76, Consiliul de Miniștri din 16 decembrie 1941 a înscris pe ordinea de zi inclusiv această chestiune. Conducătorul statului influențat în bună măsură de rapoartele alarmiste ale SSI, Siguranței și Secției a II-a din cadrul Marelui Stat Major cu privire la pretinsul "pericol" reprezentat de prezența evreilor în cazul unei eventuale debarcări sovietice fie în Odessa, fie în regiunile învecinate 77 a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
-i ține acolo este o crimă. Nu vreau să-mi pătez activitatea mea cu această lipsă de prevedere (s.n.-O.T.)78. Aplicarea deciziei Consiliului de Miniștri de a deporta evreii din Odessa, începând cu luna ianuarie 1942, a fost influențată în opinia noastră inclusiv de evenimentele militare desfășurate pe frontul din Crimeea în ultimele zile ale anului 1941. Alarmat probabil de debarcarea trupelor sovietice în peninsula Kerci (26 decembrie 194179) și de posibilitatea executării unei operațiuni similare în Odessa, mareșalul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]