40,419 matches
-
locuitorilor sunt ortodocși (98,21%). Pentru 1,63% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. A făcut parte din fostul județ Săcuieni, până la desființarea acestuia în 1844. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna era formată din satele Jugureni și Marginea Pădurii și făcea parte din plasa Tohani a județului Buzău. Avea 1160 de locuitori, o școală frecventată de 62 de elevi (dintre care 10 fete) și două biserici. Satul Valea Unghiului făcea atunci parte din comuna Lapoș, iar satul Boboci
Comuna Jugureni, Prahova () [Corola-website/Science/301685_a_303014]
-
XIX-lea) și Elena Constantinescu (începutul secolului al XX-lea) din satul Jugureni; și casele Gheorghe Stan (începutul secolului al XIX-lea), Petre Crăciun (sfârșitul secolului al XIX-lea) și Eleonora Petcu (începutul secolului al XX-lea), ultimele trei din Marginea Pădurii. Al șaptelea obiectiv, clasificat ca monument memorial sau funerar, este o cruce de pomenire din piatră (1783-1786) aflată la „Fântâna Mărului” în satul Jugureni. În anul 2014, comuna Jugureni era cea mai săracă din județul Prahova.
Comuna Jugureni, Prahova () [Corola-website/Science/301685_a_303014]
-
din 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comunele au fost reunite într-una singură, arondată reînființatului județ Prahova, preluând și satul Costeni de la comuna Izvoarele. Stema comunei Măneciu, potrivit anexei nr. 1.8, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, retezat. În câmp superior, pe fond roșu, este reprezentat un vultur (zăgan) de aur, ieșind și ținând în cioc un bujor de munte. În câmp inferior, pe fond albastru, se află un zid semicircular cu contraforți, de argint. Scutul
Comuna Măneciu, Prahova () [Corola-website/Science/301693_a_303022]
-
lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, ambele aflate în satul Sângeru și clasificate ca monumente memoriale sau funerare: două cruci de pomenire, din piatră, una din secolul al XVIII-lea, aflată în centrul satului, la marginea drumului spre școală; și o a doua, din 1847, aflată la marginea estică a satului, pe marginea drumului spre Salcia și Lapoș. Numărul mediu de salariați Numărul mediu de salariați în 2006 a fost de 77 de persoane dintre care
Comuna Sângeru, Prahova () [Corola-website/Science/301724_a_303053]
-
aflate în satul Sângeru și clasificate ca monumente memoriale sau funerare: două cruci de pomenire, din piatră, una din secolul al XVIII-lea, aflată în centrul satului, la marginea drumului spre școală; și o a doua, din 1847, aflată la marginea estică a satului, pe marginea drumului spre Salcia și Lapoș. Numărul mediu de salariați Numărul mediu de salariați în 2006 a fost de 77 de persoane dintre care: Agricultură Agenții economici din agricultură sunt două societăți comerciale și 1813 gospodării
Comuna Sângeru, Prahova () [Corola-website/Science/301724_a_303053]
-
clasificate ca monumente memoriale sau funerare: două cruci de pomenire, din piatră, una din secolul al XVIII-lea, aflată în centrul satului, la marginea drumului spre școală; și o a doua, din 1847, aflată la marginea estică a satului, pe marginea drumului spre Salcia și Lapoș. Numărul mediu de salariați Numărul mediu de salariați în 2006 a fost de 77 de persoane dintre care: Agricultură Agenții economici din agricultură sunt două societăți comerciale și 1813 gospodării ale populației. Poziția localității în cadrul
Comuna Sângeru, Prahova () [Corola-website/Science/301724_a_303053]
-
câmpie. Originea acestei câmpii este conul de dejecție al râului Prahova, fapt dovedit de prundișurile a căror grosime atinge uneori 80 de metri, sub solul de numai 30-50 de centimetri. Acest strat subțire este cernoziom degradat sau branciog, înlocuit spre marginile de nord, vest și sud cu soluri brun-roșcate de păduri de stejar, deosebit de fertile. Temperatura medie anuală este de 10,5 grade Celsius, iar valorile minime și maxime înregistrate până în anul 2006 au fost de -30 grade Celsius la 25
Tătărani, Prahova () [Corola-website/Science/301740_a_303069]
-
Stăncești este un sat în comuna Târgșoru Vechi din județul Prahova, Muntenia, România. Comunitatea de la Stăncești, județul Prahova, s-a înființat înainte de anul 1500. Oamenii s-au stabilit prin aceste locuri, întrucât apele râului Prahova, care trece pe la marginea satului, le erau de folos pentru gospodării. Cu toate acestea, ele au adus și multe probleme. S-a întâmplat să se reverse de mai multe ori, inundând satul. Potrivit surselor existente, biserica din zid ar fi fost ridicată la 1502
Stăncești, Prahova () [Corola-website/Science/301733_a_303062]
-
teiul, carpenul, paltinul, jugastrul, ulmul. Restul dealurilor au fost transformate pe parcursul vremii în fânețe sau în livezi de pomi fructiferi. De departe predomină prunul, producția artizanală de țuică fiind una din activitățile specifice locului. Dintre arbuștii întâlniți în zonă, la marginea fânețelor: cătina, alunul, gherghinul, măceșul, călinul, cornul, scorușul, socul. Fauna sălbatică mică e specifică pădurilor de foioase din Muntenia de deal: veverițe, pârși, viezuri, cârtițe, iepuri, vulpi. Păsări întâlnite în zona Telegii: cuc, gaiță, turturea, uliu, vrabie, rândunică, pițigoi, ciocănitoare
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
1739, refăcută în 1843) din Tăriceni. Stema comunei Șirna, potrivit anexei nr. 1.10 din Hotărârea de Guvern numărul 838/2005, publicată în "Monitorul Oficial al României" numărul 730 din 11 august 2005, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat. În partea dreapta, în câmp albastru, se află un personaj aureolat, purtând o mantie și călărind spre stânga un cal, totul de argint. Personajul străpunge cu o suliță un balaur de argint. În partea stângă, în câmp roșu
Comuna Șirna, Prahova () [Corola-website/Science/301736_a_303065]
-
Mediaș și Sibiu, la o distanță de cca. 18 kilometri spre nord de orașul de reședință Sibiu ("Hermannstadt"); pînă la Calea ferată Copșa Mică-Sibiu din satul Mândra sunt aproximativ 6 kilometri. Pe teritoriul localității Slimnic, în locul numit: "Șanțul Satului", la "Marginea pădurii cetății", la "Socebeul", la "șanțul umed" și altele - au fost găsite multe obiecte arheologice, care au fost datate începând din epoca bronzului timpuriu (cultura: Coțofeni) pînă în epoca romană. De asemenea au fost găsite urme de așezări (la "Cetatea
Slimnic, Sibiu () [Corola-website/Science/301739_a_303068]
-
și așezarea din Epoca Bronzului (cultura Monteoru) de „la Stănescu”. Altele șase sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare, diverse cruci de pomenire din piatră: una din 1742 aflată la intrarea în biserica „Cuvioasa Paraschiva”; alta din 1722 aflată la marginea de nord-vest a satului Ghinoaica; două aflate în grădina lui Nicolae Cătescu din Ungureni una din secolul al XIX-lea și alta din 1732; una din 1635, aflată „la Greci”; și una din 1694, strămutată pe proprietatea lui Nicolae Guțu
Comuna Vadu Săpat, Prahova () [Corola-website/Science/301753_a_303082]
-
Satu Mare, la limita cu județul Sălaj. In maghiara, "Giurtelecu" inseamna proprietatea lui Gheorghe (Györgyi). Chiar relativele frecvente schimbări administrative între hotarele județelor cărora localitatea ar fi putut să le aparțină, sugerează poziționarea localității pe linia care, în direcție vest-nord-vestică, marchează marginea zonei Codru. Deja poziționarea la orizontală a primelor sate menționate în sursele medievale, sugerează statutul unui spațiu periferic/intermediar, între Codrul românesc (cu villae olahales) și teritoriul deja colonizat de maghiari (spre exemplu, localitățile învecinate în această direcție, Leleiu, Hododul
Giurtelecu Hododului, Satu Mare () [Corola-website/Science/301764_a_303093]
-
în amplitudine a acestor semnale. Setul de date EEG folosit este cel de la Wadsworth Center, New York State Department of Health și reprezintă înregistrări de la trei subiecți. Încercările au fost folosite pentru imaginarea poziționarării unei ținte sus și jos la marginea unui monitor. Subiecții au pentru a imagina mișcarea cursorului spre țintă. Au fost luateμutilizat ritmul în considerare numai canalele din jurul cortexului senzitivo-motor: FC3, FC1, FCz, FC2, FC4, C3, C1, Cz, C2, C4, CP3, CP1, CPz, CP2, CP4. Pentru extragerea de
CONTRIBUTII LA SINTEZA SUBSTANTELOR CU ACTIUNE ANTITUBERCULOASA by Mirela Spanu, Ana-Maria Corduneanu () [Corola-other/Science/84378_a_85703]
-
iar a subsecției de etnografie, Endre Szentmiklósi Laczkó. Poarta secuiască de la intrare, a fost cioplită și ornamentată de sculptorul remetean Dezső Czikó. În comuna Remetea sunt circa 40 de cruci din lemn sau piatră amplasate la hotarele comunei și pe marginea drumurilor. Povestea majorității crucilor este necunoscută. În cimitir, un monument funerar relatează: „Aici odihnește bătrânul Dénes Péter, care în viața lui a făurit 8 cruci, în memoria rudelor sale. A tăit 67 de ani și a murit în anul 1887
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
Eduard al VII-lea; de politicieni renumiți, cum ar fi contele István Károlyi și prințul Alajos Esterházy. În Gurghiu au avut castele și familia regală română și regentul Miklós Horthy. Din Remetea se poate accesa Giughiul de Nord. Munții cu marginile abrupte și prăpăstioase, sunt rămășițele erupțiilor vulcanice. Crestele acestor munți stăpânesc întreaga regiune. Regiunea muntoasă este acoperită în special cu păduri de molid în proporție de 35 - 40 %. Regiunea are o bogată floră și faună. Din fauna regiunii, numeroase specii
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
Barcea Mică (în ) este un sat ce aparține municipiului Deva din județul Hunedoara, Transilvania, România. Satul este situat la jumătatea drumului între orașele Deva și Hunedoara la marginea albiei râului Cerna (cea care se varsă în Mureș) și urcă pe dealurile dinspre est. Coordonate geografice: 45°49'00" latitudine nordică și 22°56'60" longitudine estică. Satul este situat la 4,1 km față de Deva, pe traseul DN
Bârcea Mică, Hunedoara () [Corola-website/Science/300538_a_301867]
-
fereastră etc. (germ. Vorreiber) găbănaș = cămăruța de alimente harănge = clopote hocăr = scaun mic (germ. Hocker) hoher = ticălos (mag. hóhér - calau) hozontrongane = bretele hambar = siloz pentru cereale imos = murdar lăbos = cratița laibăr = vestă lepedeu = cearșaf gros de pânză cu dantelă pe margini ler = cuptor leveș = supă de tăieței lăvor = lighean (fr. lavoir) lezna = ieftin maioș = cartaboș mara = vacă motor = mașină mata = pisică nana = sora mai mare obdiele = pânză învelita în jurul piciorului și purtată în cizme când temperatura este coborâta ocoș = mândru parapleu
Bârcea Mică, Hunedoara () [Corola-website/Science/300538_a_301867]
-
Sunt mai mult nemeși în cele două sate, familii românești de frunte din vremurile stăpânirii muntene sau ale județelor românești... ei au nume cu răsunetul unguresc, apucături mandre în salut și vorba, constiinta unei superiorități, adevărate, ei poartă pălării cu marginile mari răstoarse și uneori își sucesc cavalerește, în sforicele lungi, dîrze, mustățile negre." Baronul [Vasile] Nopcsa [Nopcea] se trage dintr-o străveche familie română. De altfel, numele pronunțat și scris de Aron Densușianu că “Nopcea”amintește de o veche tradiție
Fărcădin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300547_a_301876]
-
început exploatarea industrială a gazului metan, în 3 aprilie 1914. Prima sondă de foraj datează din 6 februarie 1908, fiind în prezent declarată obiectiv cu valoare muzeală. "Groapa comună a Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial" este amplasată în marginea nordică a cimitirului reformat-calvin din localitate. A fost amenajată în anul 1944 și are o suprafață de 200 mp. În această groapă comună sunt înhumați 40 de eroi români.
Sărmașu () [Corola-website/Science/300567_a_301896]
-
Deva. Din șoseaua națională de la Halta CFR Geoagiu pleacă un drum spre sud, spre comuna Romos, drum care la aproximativ 2km distanță de intrarea în Romos se ramifică spre satul Vaidei. Acest drum spre Vaidei urcă în serpentina lentă pe marginea unui pârâu, pe lungimea de 2km, care apoi coboară în serpentină până în sat. Satul Vaidei este așezat între cele 2 livezi aflate pe cele 2 dealuri, cel de la est e numit "Cornul Viilor" iar cel de la vest "Slungul". Satul Vaidei
Vaidei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300563_a_301892]
-
răul Târnava Mare. Satul Albești este atestat documentar în anul 1231 sub numele de "Albă Ecclesia". În timpul Revoluției din 1848 au avut loc bătălii importante în comuna; aici a murit și poetul maghiar Sándor Petőfi. Fântână Ispán se află la marginea drumului național în apropierea satului Albești, unde potrivit legendelor poetul Petőfi a încetat din viață din cauza rănilor primite în bătălia din 1849. Locul este marcat din 1969 de un monument realizat de artistul László Hunyadi. Muzel Petőfi din Albești cuprinde
Albești, Mureș () [Corola-website/Science/300568_a_301897]
-
resursă, deoarece în jur exista o cantitate imensă de lemn, din care se putea obține ușor energia termică de care era nevoie în proces de fabricare a sticlei. Ideea a prins la János cel tânăr, feciorul baronului, și acolo, la marginea poienii, după ce Lupu și-a mutat stâna în altă poiană, a construit, mai mult din lemn, o șură mare și un cuptor special în care nisipul avea să fie topit în sticlă. La început, pentru lucrările de săpat nisipul, de
Glăjărie, Mureș () [Corola-website/Science/300580_a_301909]
-
săsesc "Flagen, Alt-Flagen", în , în ), este un sat în comuna Vânători din județul Mureș, Transilvania, România. Din punct de vedere administrativ, localitatea face parte din comuna Vânători, în trecut acesta făcând parte din județul interbelic Odorhei. Satul este situat la marginea județului Mureș, la 20 km de Sighișoara și la 6 km de Vânători (sat-reședință), Feleagul fiind sat de hotar al județului Mureș. Așezarea se desfasoara de-a lungul pârâului Feleag, fiind înconjurată de dealuri care ating altitudinea de peste 800 m
Feleag, Mureș () [Corola-website/Science/300578_a_301907]
-
Archita. Cel mai înalt loc din apropiere este Dealul Nucilor (cunoscut și că "Deșug sau Dealul Piertis"), cu o altitudine de 855 m., acesta dominând zona, fiind cel mai înalt punct din comuna Vânători, sudul județului Mureș, dar și de la marginea Subcarpațiilor externi ai Transilvaniei. Totodată este și cea mai vestică înălțime submontană din partea de sud-est a Transilvaniei. La baza versantului își are obârșia pârâul Feleag, la circa 3 km de sat. Satul este atestat documentar încă din anul 1393, dar
Feleag, Mureș () [Corola-website/Science/300578_a_301907]