45,986 matches
-
bine va risca un război nu numai cu italienii, ci cu oricare popor care ar pofti să-l siluiască. Deci față cu cererile papei va fi mlădios și condesscent, solilor le va răspunde și le va da drumul cu bună pace și prietenos, fără de-a cășuna însă obștiei vro silă sau pagubă. De vom speria nelavreme vânatul - zise el la sfârșit - atunci tot folosul vînătoarii se va pierde, o perspectivă sigură daca ne amintim puțina bunăvoință a papei". După povețele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de consimțământul și ajutorul împăratului. Chiar împărăteasa, văduva Teodora, fu osândită ca să iscălească crezul înscris, să abjure prin act înscris uniunea și să făgăduiască în mod formal că nicicând nu va pretinde pentru adormitul ei soț, Mihail Paleologul, îngropăciune bisericească. Pacea religioasă era zdruncinată în cele mai dinlăuntru ale ei, conștiința poporului se-ncurcase în mod estrem în urma acuzării de erezie și persecutării pentru niște dogme aprobate ieri-alaltăieri de sinod chiar, dogme despre a cărora înțeles, cuprins și mod de esprimare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
poporului întreg de aparența chiar cumcă prin ridicarea și căsătoria sa ar fi devenit din ostaș înăsprit un om moale și muieratic sau un berbant chiar. Avid de-a păstra renumele de uman, el susținea că numai din iubire de pace și spre a evita un război civil a făcut pe voia reginei; el n a primit - a dat grație. Evenimentul neașteptat îl dispuse rău pe împăratul, căci văzu planurile sale crucișate, și-și ascunse supărarea, arătând o vie părere de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
împărtăși cu mijloacele de iertare ale bisericei. Adus la extrem prin această presiune morală și religioasă, Terteres s-adresă împăratului, îi descrise starea anxietoasă a sufletului său și declară că e gata a cădea la învoială printr-un tratat de pace și de amiciție, cu condiția însă de-a i se restitui soția sa întîia, esclusiv legitimă care de atunci petrecea închisă la Niceea. Împăratul încuviință propunerea; soția despărțită, acum eliberată, a lui Terteres se întoarse la Tîrnova, iar el se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tronul bulgar părea nerealizabilă, mai ales că lipseau cu totul oști romeice spre a-l sprijini, deci în vederea tuturor acestora împăratul se hotărî să recunoască pe Terteres de rege legitim al Bulgariei, să primească și să încheie legământul oferit de pace și de amicie; pe de altă parte însă nu uită de-a numi pe Asan despot al împărăției romeice, spre a-l despăgubi măcar în parte, pentru că i se răpise tronul și pentru a îndeplini făgăduința ce prin anume tratat
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să ducă o viață comodă fără de nici o ocupație. Dacă împăratul pe de o parte se văzu amăgit în speranțele lui în privirea unei Bulgarie neprimejdioase, care să-i intre în voie, el pe de altă parte știu să-și asigure pace și prietenie prin o cuminte politică de încuscrire. Izbuti fără greutate să mărite pe fiică-sa din flori, Maria, cu tartarhanul Tuktai și să dispuie bine și în 146 {EminescuOpXIV 147} favorul interesului romeic pe acest vecin, care nu-i
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
primejdiosul Nogas își pierdu domnia și viața, el ceru îndărăt și reprimi de la împăratul pe mireasa lui, își serbă nunta, supuse fără greutate toată țara, pe care o posedase hanul învins, și întări cu puternică legătură de înrudire raportul de pace și prieteșug convenit cu împăratul. Războaiele și succesele lui Sfentislav contra romeilor și tratările de învoială cu ei. Despotul Mihail, fiul regelui Constantin Tichus, nenorocit în prima lui pețire înarmată pentru coroana Bulgariei, cugeta ca în contra voinței împăratului, căruia îi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
romeică era pe de altă parte cu atât mai neliniștită și mai strâmtorată de cătră amogabani pe de o parte, iar pe de alta de cătră latini, conduși de norocita lor căpetenie, Romfort. În zădar cerca Andronic să înduplece la pace pe latini și amogabani, trimițîndu-le o anume solie și oferindu-le bani; Romfort dete drum solilor cu răspunsul că pacea nu se poate cumpăra cu bani, ci numai cu aprobarea cererilor latinilor, iar aceste din urmă îi păreau inadmisibile împăratului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
iar pe de alta de cătră latini, conduși de norocita lor căpetenie, Romfort. În zădar cerca Andronic să înduplece la pace pe latini și amogabani, trimițîndu-le o anume solie și oferindu-le bani; Romfort dete drum solilor cu răspunsul că pacea nu se poate cumpăra cu bani, ci numai cu aprobarea cererilor latinilor, iar aceste din urmă îi păreau inadmisibile împăratului. {EminescuOpXIV 151} Tot în aceeași vreme invită și Sfentislav prin soli pe Romfort să-ncheie cu el o alianță ofensivă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
primească și alianța și încuscrirea. Dar pentru că nu ajunseră să se realizeze toate speranțele în privirea noului legământ și fiindcă într-o asemenea îmbulzeală de popoare cineva trebuia să se sature de război la urma urmelor, Sfentislav era însetat după pace, dar totodată tindea necurmat, ca și înainte, să se încuscrească cu familia împăratului și pentru ajungerea acestui scop trimise cătră Andronic împărat, ca mijlocitor și purtător al propunerii sale, pe expatriarhul Ioan, care căzuse în mâinile lui la luarea cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prăbușirii împărăției romane din răsărit și străbat până-n ziua de azi. Nu putea să nu se întîmple ca prin desele relații a amânduror părților, cauzate prin supremația grecească, exemplul bizantinilor mai civilizați, dar moralicește enervați, să nu desprindă la artele păcii pe românii și bulgarii primitivi, necivilizați și intelectual inculți; dar îi atrase totodată în acea adâncă putrejune morală care cuprinsese populația grecească până la cel mai estrem vârf al ei, în care se cufundase întreaga viață a statului și care se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și coroanei Sf. Ștefan spre semn de supunere. Raportul reciproc deveni atât de prietenesc încît {EminescuOpXIV 162} Vodă se întoarse vesel și plin de încredere și nu mai comise nici o infidelitate față cu domnu-său. Merit esențial întru restatornicirea concordiei și păcii dintre Valachia și Ungaria și-a câștigat episcopul din Oradea-Mare, care a vizitat de mai multe [ori] pe Alexandru Vodă în calitate de sol regesc și a știut să puie la cale reconciliarea. Ca răsplată regele Ludovic I, încuviințînd cererea episcopului, confirmă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu predecesorul său nemijlocit, Dan II, ce se-ncleștase în război cu Șișman, principele Bulgariei și ginerele lui Murad I, Mircea urmă războiul cu izbândă mai bună, pentru că știu a mănținea și a face să i se recunoască la-ncheierea păcii hotarul teritoriului supus autorității sale, carele ajungea până la Marea Neagră și cuprindea înlăuntrul său atât Dobrogea (Dobrodicium) cât și cetatea Silistriei (Tristrum). Drept care, în anul 1390, el adaose pe lângă titlurile sale de pîn-atunci pe cel de despot al Dobrogei și domn
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
porni război contra Ungariei fără ca mai întîi să fi luat învoire de la Mircea Vodă și de la divanul său (sfat de boieri), vestindu-le cauza războiului și arătîndu-le consimțirea Dietei polone; din contra, daca Mircea Vodă s-ar întîmpla să-ncheie pace, armistițiu sau orice altă învoială statornică ori vremelnică cu regele maghiar, el să aibă dreptul de-a-l cuprinde și pe regele polon în acea învoială, așa încît acest din urmă să rămâie îndatorit de-a încuviința și urma pe seama lui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Mircea confirmă tratatul de alianță astfel schimbat printr-o diplomă formală, întărită cu pecetea statului și datată din Liov, 6 iulie 1391, pe care-o trimise acolo, rânduind pe doi boieri ai săi, Maina și Wolkul, ca s-o preschimbe. Pacea cu osmanii și supunerea sub ei. De puțin folos i-a fost însă lui Mircea alianța în trei abia încheiată cu Polonia și Moldova, de vreme ce cu toată legătura aceea sultanul Baiazid nu s-a sfiit, în vremea unei campanii norocite
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
său stat. Sigismund, luptând cu primejdii și furtuni de dinafară și de dinlăuntru, chemat apoi cu grabă în Germania de frate-său, împăratul Wenzel, pentru a lua asupră-și gestiunea trebilor împărăției, ar fi voit bucuros să se știe în pace cu osmanii și-l sfătui prin anume soli pe sultanul Baiazid I să nu năvălească în Bulgaria, fiind țară vasală a Ungariei. Baiazid își făcu vreme până ce supuse toată Bulgaria, chemă apoi pe soli într-o sală îmbrăcată cu totului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu arme și armuri și le dete răspuns cu următoarele cuvinte: "Întorceți-vă la regele vostru și spune-ți-i că am îndeajunse drepturi asupra acestei țări", și arătă cu mândrie păretele încărcat cu arme. Invocarea lui Marte închise gura zeității păcii. {EminescuOpXIV 175} Între acestea se strânsese sub conducerea lui Sigismund o ceată a credinței din cei mai cu vază și mai viteji cavaleri ai Franției și ai Germaniei, care prin număr și compunere îndreptățea la mari așteptări. Două mii de cavaleri
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
atât de însetat după fapte, iar pe de altă parte el dădu putință învinsului Musa de-a prinde în liniște la suflet și de-a i se pune din nou în cale cu succes. Acest din urmă se folosi de pacea ce i se dăduse trei ani de-a rândul (1406 - 1409) parte pentru. a strânge și organiza o oaste considerabilă, parte pentru a-și câștiga partizani și aliați, parte pentru a momi pe multe căpetenii și trupe de-ale lui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Giurgiul c-un fort și puse în el garnizoană câtă trebuia pentru a îngreuia valahilor trecerea Dunării. Înghesuit astfel și nesimțindu-se egal cu puterea osmană, Mircea trimise în anul 1414 soli proprii la Curtea din Adrianopol, ceru și căpătă pace, încheie despre aceasta un tratat, se îndatori să plătească un tribut anual în feliul și după măsura pe care le va dicta Mahomed însuși și trimise ca ostatici pe doi fii ai săi și trei fii de boieri mari. Pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aceasta un tratat, se îndatori să plătească un tribut anual în feliul și după măsura pe care le va dicta Mahomed însuși și trimise ca ostatici pe doi fii ai săi și trei fii de boieri mari. Pe solii de pace valahieni, sârbi și bulgari și de alte neamuri sultanul îi primi cu multă distincțiune, blîndeță și seductoare prietenie, îi invită la ospețe strălucite, le închină păharul cu cinste și îi concedie apoi binevoitor cu următoarele cuvinte: "Spuneți domnilor voștri că
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
bulgari și de alte neamuri sultanul îi primi cu multă distincțiune, blîndeță și seductoare prietenie, îi invită la ospețe strălucite, le închină păharul cu cinste și îi concedie apoi binevoitor cu următoarele cuvinte: "Spuneți domnilor voștri că primesc de la toți pace și dau tuturor pace; dar cine va pune curse păcii, împrotiva aceluia să se întoarcă Dumnezeul păcii". Răscoala lui Mustafa cel mincinos. Părtinirea lui Mircea. Iubitor de libertate și harnic de fapte precum era Mircea, desigur că o pace cumpărată
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
neamuri sultanul îi primi cu multă distincțiune, blîndeță și seductoare prietenie, îi invită la ospețe strălucite, le închină păharul cu cinste și îi concedie apoi binevoitor cu următoarele cuvinte: "Spuneți domnilor voștri că primesc de la toți pace și dau tuturor pace; dar cine va pune curse păcii, împrotiva aceluia să se întoarcă Dumnezeul păcii". Răscoala lui Mustafa cel mincinos. Părtinirea lui Mircea. Iubitor de libertate și harnic de fapte precum era Mircea, desigur că o pace cumpărată cu datoria de-a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
distincțiune, blîndeță și seductoare prietenie, îi invită la ospețe strălucite, le închină păharul cu cinste și îi concedie apoi binevoitor cu următoarele cuvinte: "Spuneți domnilor voștri că primesc de la toți pace și dau tuturor pace; dar cine va pune curse păcii, împrotiva aceluia să se întoarcă Dumnezeul păcii". Răscoala lui Mustafa cel mincinos. Părtinirea lui Mircea. Iubitor de libertate și harnic de fapte precum era Mircea, desigur că o pace cumpărată cu datoria de-a plăti tribut nu putea să fie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la ospețe strălucite, le închină păharul cu cinste și îi concedie apoi binevoitor cu următoarele cuvinte: "Spuneți domnilor voștri că primesc de la toți pace și dau tuturor pace; dar cine va pune curse păcii, împrotiva aceluia să se întoarcă Dumnezeul păcii". Răscoala lui Mustafa cel mincinos. Părtinirea lui Mircea. Iubitor de libertate și harnic de fapte precum era Mircea, desigur că o pace cumpărată cu datoria de-a plăti tribut nu putea să fie pe gustul lui și ura sa acoperită
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
toți pace și dau tuturor pace; dar cine va pune curse păcii, împrotiva aceluia să se întoarcă Dumnezeul păcii". Răscoala lui Mustafa cel mincinos. Părtinirea lui Mircea. Iubitor de libertate și harnic de fapte precum era Mircea, desigur că o pace cumpărată cu datoria de-a plăti tribut nu putea să fie pe gustul lui și ura sa acoperită contra lui Mohamed găsi curând ocazie să se arate în faptă. În anul 1415 răsări deodată fiul lui Baiazid, Mustafa, a cărui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]