38,420 matches
-
și alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Societatea Comercială "Begacom" - S.A. din Timișoara într-un litigiu comercial. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 21, 24 și 41 din Constituție, deoarece cererea de reexaminare a cuantumului taxelor judiciare de timbru stabilite de instanța de judecată se soluționează în camera de consiliu, fără citarea și participarea părților. Curtea de Apel București - Secția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220159_a_221488]
-
de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220159_a_221488]
-
20 alin. (1), alin. (2) teza întâi și alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările și completările ulterioare. Textele criticate au următoarea redactare: - Art. 18 alin. (1)-(3): "(1) Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru se face de către instanța de judecată sau, după caz, de Ministerul Justiției. (2) Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru se poate face
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220159_a_221488]
-
prevederile art. 23 și 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/1999 contravin dispozițiilor art. 16 alin. (1) și (2) și art. 18 din Constituție. Instanța de judecată apreciază ca neîntemeiată excepția ridicată, cu motivarea că prevederile legale criticate nu fac nici o diferențiere în privința tratamentului legal aplicabil în materia schimbului obligatoriu de locuință, în funcție de cetățenia ori domiciliul proprietarului sau chiriașului. Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164735_a_166064]
-
a solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului. Guvernul consideră excepția ca neîntemeiată, arătând că asupra constituționalității celor două texte criticate Curtea s-a pronunțat prin numeroase decizii, statuând că acestea sunt constituționale. Avocatul Poporului arată că prevederile legale criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate, întrucât reglementările conținute de aceste texte au ca scop asigurarea atât a protecției chiriașilor din locuințele retrocedate foștilor proprietari, cât și garantarea dreptului de proprietate privată al persoanelor fizice îndreptățite la măsuri reparatorii, fără privilegii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164735_a_166064]
-
celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și prevederile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 și 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164735_a_166064]
-
destinația de locuințe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 8 aprilie 1999, aprobată cu modificări prin Legea nr. 241/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 23 mai 2001. Textele criticate au următorul conținut: - Art. 23: "(1) Proprietarii au dreptul să ceară și să obțină mutarea chiriașilor din spațiile cu destinația de locuință pe calea unui schimb obligatoriu. (2) Pentru aceasta proprietarul este obligat să pună la dispoziție chiriașului, cu contract
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164735_a_166064]
-
din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Vigroup" - S.A. într-un litigiu de contencios administrativ având ca obiect suspendarea executării unei autorizații de construire. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textele criticate contravin dreptului la un proces echitabil și principiului egalității în drepturi, întrucât nu sunt aplicate - așa cum stabilește art. 28 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 - prevederile corespunzătoare din Codul de procedură civilă referitoare la soluționarea cererilor de suspendare. Se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195439_a_196768]
-
proces echitabil și principiului egalității în drepturi, întrucât nu sunt aplicate - așa cum stabilește art. 28 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 - prevederile corespunzătoare din Codul de procedură civilă referitoare la soluționarea cererilor de suspendare. Se arată că dispozițiile legale criticate nesocotesc și dreptul de proprietate privată, garantat la nivel constituțional, în măsura în care legea recunoaște posibilitatea terților de a solicita suspendarea efectelor unei autorizații de construire, fără să impună și plata unei cauțiuni menite să acopere eventualele prejudicii suferite de titularul actului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195439_a_196768]
-
să impună și plata unei cauțiuni menite să acopere eventualele prejudicii suferite de titularul actului administrativ ca urmare a suspendării acestuia. Tribunalul Prahova - Secția comercială și de contencios administrativ II apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textele legale criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195439_a_196768]
-
condițiile suspendării executării actului administrativ, acestea fiind norme de procedură care, în conformitate cu art. 126 alin. (2) din Constituție, se stabilesc de legiuitor. Sunt invocate și unele decizii ale Curții Constituționale în această materie. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. Arată că acestea conțin norme de procedură a căror adoptare este de competența exclusivă a legiuitorului, neaducând atingere nici dreptului de proprietate privată prevăzut de art. 44 din Constituție. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195439_a_196768]
-
prevăzut de art. 44 din Constituție. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195439_a_196768]
-
formalitate. (4) Hotărârea prin care se pronunță suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare." ... În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate contravin următoarelor prevederi din Constituție: art. 15 alin. (1) privind universalitatea drepturilor și a obligațiilor, art. 16 alin. (1) și (2) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) care consacră dreptul părților la un proces echitabil, art. 24
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195439_a_196768]
-
în stat, intervenind în mod neconstituțional în atribuțiile puterii judecătorești. Nu este încălcat, așa cum susține autorul excepției, dreptul la un proces echitabil, concretizat, în acest caz, în lipsa posibilității de a administra probe în etapa procesuală vizată de textul de lege criticat. Fraza a doua a art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 , introdusă prin Legea nr. 262/2007 , a reglementat obligația persoanei care se consideră vătămată de actul administrativ unilateral de a introduce acțiune în anularea actului în termen
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195439_a_196768]
-
legalitatea actului administrativ contestat, părțile vor putea administra toate probele pe care le consideră necesare, în condițiile unui proces care întrunește toate garanțiile care condiționează într-o societate democratică procesul echitabil. În ceea ce privește susținerea autorului cu privire la lipsa din textele de lege criticate a unei reglementări care să impună persoanei pretins vătămate ca, la momentul introducerii cererii de suspendare a executării actului administrativ, să depună o cauțiune, Curtea constată că aceasta nu poate reprezenta altceva decât o propunere de modificare a textului de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195439_a_196768]
-
îi poate da curs. Curtea observă că, în măsura în care beneficiarul actului administrativ suspendat apreciază că a suferit prejudicii ca urmare a acestei suspendări, are deschisă calea dreptului comun pentru recuperarea acestora, astfel că nu se poate reține că textele de lege criticate aduc atingere dreptului de proprietate privată, garantat prin prevederile art. 44 din Constituție. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195439_a_196768]
-
termenele prevăzute la art. 33 din aceeași lege nu se aplică și cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a legii, aceste dispoziții își păstrează caracterul neconstituțional. Se arată că textele criticate sunt neconstituționale atât sub aspectul termenelor, cât și sub cel al procedurii reglementate, fiind contrare prevederilor art. 21 din Constituție. Se face trimitere la Hotărârea-pilot a Curții Europene a Drepturilor Omului din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza Maria Atanasiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262859_a_264188]
-
în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cerere ce a fost respinsă ca devenită prematură de către Tribunalul București, la data de 15 iulie 2013. 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, referitor la pretinsa încălcare prin textele criticate a prevederilor art. 16 și art. 124 alin. (2) din Constituție, se arată că Legea nr. 165/2013 instituie în privința măsurilor reparatorii o nouă procedură, diferită de cea anterioară, care modifică în mod substanțial dreptul de a obține reparații prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262859_a_264188]
-
nu pot fi schimbate pe parcursul acesteia, indiferent de durata sa, însă textele criticate impun aplicarea noii reglementări și situațiilor juridice născute anterior intrării lor în vigoare și prevăzute de Legea nr. 10/2001 . 8. Se precizează, de asemenea, că normele criticate vin în directă contradicție cu dreptul la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, prevăzut la art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală. Se constată faptul că termenele instituite prin textele analizate sunt nerezonabile, conducând la tergiversarea procedurilor a căror finalizare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262859_a_264188]
-
a Legii nr. 165/2013 , prevăzut la art. 5 alin. (4) a fost depășit, normele de aplicare nefiind adoptate până la data invocării excepției de neconstituționalitate, și că nerespectarea acestui termen va avea ca efect încălcarea celorlalte termene prevăzute prin legea criticată. 9. Autoarele susțin că dispozițiile art. 1 alin. (2), art. 4, art. 9 alin. (3), art. 10, art. 11, art. 16-31, art. 24 alin. (4), art. 33, art. 34 și art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 limitează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262859_a_264188]
-
nr. 165/2013 , și că această procedură presupune emiterea unui titlu de plată pentru cel mult 14% din numărul punctelor acordate prin decizia de compensare, potrivit prevederilor art. 31 alin. (2) din aceeași lege. 10. Se mai arată că textele criticate încalcă dispozițiile art. 20 din Constituție, conform cărora dacă există neconcordanță între pactele și tratatele privind drepturile fundamentale ale omului la care România este parte și legile interne, au prioritate reglementările internaționale. Se face trimitere la Hotărârea-pilot a Curții Europene
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262859_a_264188]
-
unor proceduri simplificate și eficiente, întemeiate pe măsuri legislative și pe o practică judiciară și administrativă coerentă, precum și necesitatea adoptării unor reguli de procedură clare și simplificate, care să acorde sistemului de despăgubire o previzibilitate sporită. Se susține că textele criticate nu îndeplinesc criteriile arătate, impunându-se modificarea lor. 11. Tribunalul București - Secția a V-a civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se susține că textele criticate nu retroactivează, ci se aplică tuturor cauzelor aflate pe rolul instanțelor, nesoluționate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262859_a_264188]
-
să acorde sistemului de despăgubire o previzibilitate sporită. Se susține că textele criticate nu îndeplinesc criteriile arătate, impunându-se modificarea lor. 11. Tribunalul București - Secția a V-a civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se susține că textele criticate nu retroactivează, ci se aplică tuturor cauzelor aflate pe rolul instanțelor, nesoluționate la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 . Se arată că prin dispozițiile criticate nu este încălcat nici accesul liber la justiție, întrucât chiar art. 33
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262859_a_264188]
-
civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se susține că textele criticate nu retroactivează, ci se aplică tuturor cauzelor aflate pe rolul instanțelor, nesoluționate la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 . Se arată că prin dispozițiile criticate nu este încălcat nici accesul liber la justiție, întrucât chiar art. 33 și art. 35 din legea analizată prevăd posibilitatea persoanei îndreptățite de a se adresa justiției în cazul respingerii cererii sale de restituire, dar și în cazul în care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262859_a_264188]
-
celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile autoarei excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 19. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262859_a_264188]