38,366 matches
-
și Efect”, galeria Atelier 35 București-a IV-a bienala internațională de gravura Iosif Iser Muzeul Județean de Artă Prahova Ploiești-1998 litografie, Muzeul de Artă din Târgoviște-1997 5=365, Căminul Artei București-a III-a bienala de gravura Iosif Iser, Muzeul Județean de Artă Prahova Ploiești-1995-a II-a bienala de gravura Iosif Iser, Muzeul Județean de Artă Prahova Ploiești unde obține premiul I -expoziție multimedia, ``De le Pod la Pivniță``, galeria Podul București-1994 Salonul de acuarela, Muzeul de Artă Tulcea-1993 salonul
Cornelia Daneț () [Corola-website/Science/332456_a_333785]
-
Iosif Iser Muzeul Județean de Artă Prahova Ploiești-1998 litografie, Muzeul de Artă din Târgoviște-1997 5=365, Căminul Artei București-a III-a bienala de gravura Iosif Iser, Muzeul Județean de Artă Prahova Ploiești-1995-a II-a bienala de gravura Iosif Iser, Muzeul Județean de Artă Prahova Ploiești unde obține premiul I -expoziție multimedia, ``De le Pod la Pivniță``, galeria Podul București-1994 Salonul de acuarela, Muzeul de Artă Tulcea-1993 salonul de acuarela Muzeul de Artă Tulcea-Gravură Muzeul de Artă Contemporană Galați-I-a
Cornelia Daneț () [Corola-website/Science/332456_a_333785]
-
de gravura Iosif Iser, Muzeul Județean de Artă Prahova Ploiești-1995-a II-a bienala de gravura Iosif Iser, Muzeul Județean de Artă Prahova Ploiești unde obține premiul I -expoziție multimedia, ``De le Pod la Pivniță``, galeria Podul București-1994 Salonul de acuarela, Muzeul de Artă Tulcea-1993 salonul de acuarela Muzeul de Artă Tulcea-Gravură Muzeul de Artă Contemporană Galați-I-a bienala de gravura Iosif Iser Muzeul Județean de Artă Prahova Ploiești-„De la obiect la gravura”, galeria Podul București-1992 expozițiile colective organizate în București
Cornelia Daneț () [Corola-website/Science/332456_a_333785]
-
Artă Prahova Ploiești-1995-a II-a bienala de gravura Iosif Iser, Muzeul Județean de Artă Prahova Ploiești unde obține premiul I -expoziție multimedia, ``De le Pod la Pivniță``, galeria Podul București-1994 Salonul de acuarela, Muzeul de Artă Tulcea-1993 salonul de acuarela Muzeul de Artă Tulcea-Gravură Muzeul de Artă Contemporană Galați-I-a bienala de gravura Iosif Iser Muzeul Județean de Artă Prahova Ploiești-„De la obiect la gravura”, galeria Podul București-1992 expozițiile colective organizate în București:la galeria Orizont, galeria Simeza, galeria Căminul
Cornelia Daneț () [Corola-website/Science/332456_a_333785]
-
-a bienala de gravura Iosif Iser, Muzeul Județean de Artă Prahova Ploiești unde obține premiul I -expoziție multimedia, ``De le Pod la Pivniță``, galeria Podul București-1994 Salonul de acuarela, Muzeul de Artă Tulcea-1993 salonul de acuarela Muzeul de Artă Tulcea-Gravură Muzeul de Artă Contemporană Galați-I-a bienala de gravura Iosif Iser Muzeul Județean de Artă Prahova Ploiești-„De la obiect la gravura”, galeria Podul București-1992 expozițiile colective organizate în București:la galeria Orizont, galeria Simeza, galeria Căminul Arteiexpoziția ``Transparente`` galeria Podul
Cornelia Daneț () [Corola-website/Science/332456_a_333785]
-
unde obține premiul I -expoziție multimedia, ``De le Pod la Pivniță``, galeria Podul București-1994 Salonul de acuarela, Muzeul de Artă Tulcea-1993 salonul de acuarela Muzeul de Artă Tulcea-Gravură Muzeul de Artă Contemporană Galați-I-a bienala de gravura Iosif Iser Muzeul Județean de Artă Prahova Ploiești-„De la obiect la gravura”, galeria Podul București-1992 expozițiile colective organizate în București:la galeria Orizont, galeria Simeza, galeria Căminul Arteiexpoziția ``Transparente`` galeria Podul București-grafică, Muzeul de Artă din Tulcea-gravură, Muzeul gravurii din Bistrița-1984 Grafică Muzeul
Cornelia Daneț () [Corola-website/Science/332456_a_333785]
-
Artă Contemporană Galați-I-a bienala de gravura Iosif Iser Muzeul Județean de Artă Prahova Ploiești-„De la obiect la gravura”, galeria Podul București-1992 expozițiile colective organizate în București:la galeria Orizont, galeria Simeza, galeria Căminul Arteiexpoziția ``Transparente`` galeria Podul București-grafică, Muzeul de Artă din Tulcea-gravură, Muzeul gravurii din Bistrița-1984 Grafică Muzeul de Artă din Tulcea-1982 gravura, sala Dalles-1981 „Pontica” Constantă-1980 Salonul de gravura, Muzeul de Artă din Tulcea-1979 Salonul de pictură și grafică Colectivă, Botoșani-1978 Salonul de desen și acuarela, sala
Cornelia Daneț () [Corola-website/Science/332456_a_333785]
-
bienala de gravura Iosif Iser Muzeul Județean de Artă Prahova Ploiești-„De la obiect la gravura”, galeria Podul București-1992 expozițiile colective organizate în București:la galeria Orizont, galeria Simeza, galeria Căminul Arteiexpoziția ``Transparente`` galeria Podul București-grafică, Muzeul de Artă din Tulcea-gravură, Muzeul gravurii din Bistrița-1984 Grafică Muzeul de Artă din Tulcea-1982 gravura, sala Dalles-1981 „Pontica” Constantă-1980 Salonul de gravura, Muzeul de Artă din Tulcea-1979 Salonul de pictură și grafică Colectivă, Botoșani-1978 Salonul de desen și acuarela, sala Dalles București-Gravură, sala Dalles București-1977
Cornelia Daneț () [Corola-website/Science/332456_a_333785]
-
Muzeul Județean de Artă Prahova Ploiești-„De la obiect la gravura”, galeria Podul București-1992 expozițiile colective organizate în București:la galeria Orizont, galeria Simeza, galeria Căminul Arteiexpoziția ``Transparente`` galeria Podul București-grafică, Muzeul de Artă din Tulcea-gravură, Muzeul gravurii din Bistrița-1984 Grafică Muzeul de Artă din Tulcea-1982 gravura, sala Dalles-1981 „Pontica” Constantă-1980 Salonul de gravura, Muzeul de Artă din Tulcea-1979 Salonul de pictură și grafică Colectivă, Botoșani-1978 Salonul de desen și acuarela, sala Dalles București-Gravură, sala Dalles București-1977 gravura,Muzeul de Artă Cluj-Salonul
Cornelia Daneț () [Corola-website/Science/332456_a_333785]
-
expozițiile colective organizate în București:la galeria Orizont, galeria Simeza, galeria Căminul Arteiexpoziția ``Transparente`` galeria Podul București-grafică, Muzeul de Artă din Tulcea-gravură, Muzeul gravurii din Bistrița-1984 Grafică Muzeul de Artă din Tulcea-1982 gravura, sala Dalles-1981 „Pontica” Constantă-1980 Salonul de gravura, Muzeul de Artă din Tulcea-1979 Salonul de pictură și grafică Colectivă, Botoșani-1978 Salonul de desen și acuarela, sala Dalles București-Gravură, sala Dalles București-1977 gravura,Muzeul de Artă Cluj-Salonul de grafică Brașov-expozitie de "Ex libris" Satu Mare-Centenarul Independenței României 1877-1977,sala Dalles
Cornelia Daneț () [Corola-website/Science/332456_a_333785]
-
din Bistrița-1984 Grafică Muzeul de Artă din Tulcea-1982 gravura, sala Dalles-1981 „Pontica” Constantă-1980 Salonul de gravura, Muzeul de Artă din Tulcea-1979 Salonul de pictură și grafică Colectivă, Botoșani-1978 Salonul de desen și acuarela, sala Dalles București-Gravură, sala Dalles București-1977 gravura,Muzeul de Artă Cluj-Salonul de grafică Brașov-expozitie de "Ex libris" Satu Mare-Centenarul Independenței României 1877-1977,sala Dalles București-1975 „Chipul uman”,galeria Orizont București-1974 Anuală de grafică București Legături externe: http://ianus.inoe.ro/Cronici.htm http://www.curierulnational.ro/Specializat/2003-03-13
Cornelia Daneț () [Corola-website/Science/332456_a_333785]
-
piatră sculptată.. În 1934, familia Tătărescu a mai cumpărat casa Antonie Mogoș din satul Ceauru. Aceasta a fost strămutată de către Aretia Tătărescu și reamenajată cu destinația casă de oaspeți, după modelul casei cu același nume care se găsește expus la Muzeul Țăranului Român din București. De-a lungul timpului, casa a suferit mai multe transformări pentru a fi locuibilă. Aspectul interior este cel al unei locuințe în stil rustic, având pardoseli din parchet de stejar, pereți simpli tencuiți și văruiți. În afară de
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
Expoziția Universală de la Paris, 1937, Expoziția Internațională de la New York, 1939 și a VII-a Expoziție Trienală de la Milano, 1940 În anul 1925, Comitetul Ligii Naționale a Femeilor Române a hotărât construirea unei clădiri în stil național în care să funcționeze Muzeul "Alexandru Ștefulescu", iar ca loc pentru amplasare s a ales „partea din sud din Parcul Orașului Tg Jiu în apropierea podețului care traversa canalul”. Institutorul Alexandru Ștefulescu, director al școlii primare de băieți din Târgu-Jiu întemeiase în 1893 o colecție
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
județ, printre care profesorul Iuliu Moisil, inginerul Aurel Daiconovici și artistul plastic Vitold Rola Piekarski care l-au ajutat, l-au susținut în inițiativele sale și au contribuit la colectarea materialelor care au completarea colecției Ștefulescu și au constituit nucleul muzeului care a fost fondat formal la 16 iulie 1894.În 1898, colecțiile muzeului au fost găzduite în sala mare a noii clădiri a Gimnaziului Tudor Vladimirescu. În perioada primului război mondial, o parte din colecție a fost înstrăinata sau distrusă
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
Rola Piekarski care l-au ajutat, l-au susținut în inițiativele sale și au contribuit la colectarea materialelor care au completarea colecției Ștefulescu și au constituit nucleul muzeului care a fost fondat formal la 16 iulie 1894.În 1898, colecțiile muzeului au fost găzduite în sala mare a noii clădiri a Gimnaziului Tudor Vladimirescu. În perioada primului război mondial, o parte din colecție a fost înstrăinata sau distrusă, însă muzeul și-a păstrat existența. În 1925 din inițiativa Ligii femeilor din
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
a fost fondat formal la 16 iulie 1894.În 1898, colecțiile muzeului au fost găzduite în sala mare a noii clădiri a Gimnaziului Tudor Vladimirescu. În perioada primului război mondial, o parte din colecție a fost înstrăinata sau distrusă, însă muzeul și-a păstrat existența. În 1925 din inițiativa Ligii femeilor din Gorj și a președintei acesteia Arethia Tătărescu, a fost deschisă o campanie de strângere de fonduri pentru construirea unei clădiri destinate muzeului. Proiectul clădirii a fost întocmit de arhitectul
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
colecție a fost înstrăinata sau distrusă, însă muzeul și-a păstrat existența. În 1925 din inițiativa Ligii femeilor din Gorj și a președintei acesteia Arethia Tătărescu, a fost deschisă o campanie de strângere de fonduri pentru construirea unei clădiri destinate muzeului. Proiectul clădirii a fost întocmit de arhitectul Iulius Doppelreiter, luând ca model arhitectura culei Crăsnaru din satul Groșerea. Clădirea era situată în grădina publică a orașului Târgu Jiu. Noul muzeu a fost inaugurat la 5 septembrie 1926 si a funcționat
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
campanie de strângere de fonduri pentru construirea unei clădiri destinate muzeului. Proiectul clădirii a fost întocmit de arhitectul Iulius Doppelreiter, luând ca model arhitectura culei Crăsnaru din satul Groșerea. Clădirea era situată în grădina publică a orașului Târgu Jiu. Noul muzeu a fost inaugurat la 5 septembrie 1926 si a funcționat în clădirea respectivă până în 1954 Liga Femeilor Române din Gorj a acordat o atenție deosebită memoriei Ecaterinei Teodoroiu, ocupându-se de consolidarea casei în care eroina se născuse precum și de
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
este făcut din sită. Prin grija Ligei Femeilor din Gorj, casa a fost consolidată 1938, fiind declarată casă memorială, dar rămănând în continuare locuința membrilor familiei până în 1945. Ea a fost iar restaurată în 1959, când a fost transformată în muzeu. Realizat în 1936, din inițiativa Ligii Femeilor din Gorj, mausoleul Ecaterinei Teodoroiu din Targu Jiu, este opera sculptoriței Milița Pătrașcu se află în centrul orasului (în mijlocul Pieței Victoriei, în fața Prefecturii și a Bisericii Sfinții Voievozi). iar in interiorul acestui monument
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
o replică a casei în care a trăit Tudor Vladimirescu. Lucrarea a fost realizată de arhitectul Iulius Doppelreiter, având ca model de inspirație o fotografie publicată la începutul sec. al XX-lea. În prezent, casa memorială se află în patrimoniul Muzeului Județean Gorj. Se află înscrisă în categoria monumentelor comemorative din Lista monumentelor istorice. Clădirea este o construcție tipic țărănească, cu două camere, vatră și odaie, și pridvor de lemn, cu stâlpi sculptați în stilul arhitectural specific zonei Gorjului. Cele două
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
tânăra văduvă de 23 de ani, s-a întors în România, unde a devenit amanta lui Mihai Antonescu, la acea vreme Ministrul Afacerilor Străine și Ministrul Popagandei Naționale. Acesta i-a construit o vilă în Parcul Jianu, pe actuala stradă Muzeul Zambaccian înregistrată ca proprietate a Ilenei Kerciu. Spre sfârșitul anului 1943, simțind că războiul se va termina rău pentru Germania, Mihai Antonescu își trimite amanta în Elveția, urmând să-i trimită ilegal o cantitate de monezi de aur peste graniță
Ileana Pociovălișteanu () [Corola-website/Science/332524_a_333853]
-
convins cu multă greutate de soția sa Maria Antonescu și de Veturia Goga să nu-și finalizeze decizia. În decembrie 1943, Mihai Antonescu, acționând în numele Ilenei Kerciu i-a vândut lui Krikor Zambaccian (1889-1962) vila unde se află în prezent Muzeul Zambaccian. Ileana Kerciu a rămas în Elveția, fără mari resurse financiare. După sfârșitul războiului a plecat în Statele Unite, la New York, unde l-a cunoscut pe Arde Bulova. După unele relatări ar fi fost fată în casă la acesta, zvonuri care
Ileana Pociovălișteanu () [Corola-website/Science/332524_a_333853]
-
cele două surori ale sale au intrat în apartament și au pus stăpânire pe bunurile care se aflau acolo, inclusiv Muza lui Brâncuși. Surorile Louise Guilden și Emily Henshel nu erau interesate în sculptură și de aceea au donat-o Muzeului Solomon R. Guggenheim din New York. Încercând să-și refacă viața, la începutul anilor 1960, Ileana Bulova s-a măritat cu August R. Lindt, ambasadorul Elveției la Washington. Născut la Berna, Auguste era și el milionar, fiind moștenitorul familiei Lindt, celebrii
Ileana Pociovălișteanu () [Corola-website/Science/332524_a_333853]
-
la Curtea de Apel a Statului New York. Prin sentința sa din 26 noiembrie 1969 în procesul ”Lindt vs. Henshel„, judecătorul șef Stanley H. Fuld (1903-2003) a desemnat- o pe Ileana drept moștenitoarea legală a operei de artă. Cu toate acestea, muzeul a refuzat să o restituie. În august 1971, Ileana, însoțită de doi reprezentanți legali și de avocatul ei, a intrat în Muzeul Guggenheim și a luat “Muza” din sala unde era expusă. După ce a intrat în posesia statuii, Ileana (numită
Ileana Pociovălișteanu () [Corola-website/Science/332524_a_333853]
-
H. Fuld (1903-2003) a desemnat- o pe Ileana drept moștenitoarea legală a operei de artă. Cu toate acestea, muzeul a refuzat să o restituie. În august 1971, Ileana, însoțită de doi reprezentanți legali și de avocatul ei, a intrat în Muzeul Guggenheim și a luat “Muza” din sala unde era expusă. După ce a intrat în posesia statuii, Ileana (numită acum Ileana Bulova-Lind) a vândut-o în 1981 lui Andrew Crispo, care se ocupa de comerțul cu opere de artă în New York
Ileana Pociovălișteanu () [Corola-website/Science/332524_a_333853]