43,111 matches
-
serioasă din sud. Generalul Franz Halder, șeful OKH, a început să-și pună întrebarea dacă nu era potrivit un atac direct spre Paris, pentru a scoate Franța din luptă dintr-o singură mișcare. Trupele aliate din nord se retrăgeau spre râul Scheldt, lăsând flancul drept descoperit la atacurile germane din partea Diviziilor a 3-a și a 4-a de tancuri. Germanii nu au permis reorganizarea defensivei franceze și au hotărât să le taie retragerea. A doua zi, Corpurile de tancuri germane
Istoria militară a Franței în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314363_a_315692]
-
reorganizarea defensivei franceze și au hotărât să le taie retragerea. A doua zi, Corpurile de tancuri germane au străpuns liniile slabe ale Diviziilor britanice a 18-a și a 23-a, au ocupat Amiens și cel mai vestic pod peste râul Somme de la Abbeville. Această mișcare a izolat trupele britanice, franceze, olandeze și belgiene din nord. În dimineața zilei de 20 mai, o unitate de recunoaștere a Diviziei a 2-a Panzer a ajuns până la Noyelles. De pe pozițiile cucerite, germanii puteau
Istoria militară a Franței în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314363_a_315692]
-
Abbeville. Această mișcare a izolat trupele britanice, franceze, olandeze și belgiene din nord. În dimineața zilei de 20 mai, o unitate de recunoaștere a Diviziei a 2-a Panzer a ajuns până la Noyelles. De pe pozițiile cucerite, germanii puteau vedea vărsarea râului Somme prin estuarul de la Canalul Mânecii. Pe 20 mai, premierul francez Paul Reynaud l-a demis pe Maurice Gamelin și l-a numit în schimb în funcție pe Maxime Weygand, care a început imediat să facă planuri pentru stoparea înaintării germane
Istoria militară a Franței în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314363_a_315692]
-
doilea război mondial)|frontul de răsărit]] alături de piloții sovietici. Grupul s-a remarcat prin numeroasele victorii aeriene, (273 avioane inamice doborâte), fiind decorat cu [[Legiunea de Onoare]] și [[Ordinul Steagul Roșu]]. Pentru contribuția sa deosebită la victoria din bătălia de pe râul Neman, [[Stalin]] a schimbat numele Grupului în „Normandie-Neman”. În zilele noastre, un regiment al Armatei aerului a 11-a a Federației Ruse poartă numele „Normandia-Neman” (Нормандия - Неман) în cinstea piloților francezi. [[Rezistența franceză]] a devenit treptat o mișcare din ce în ce mai puternică
Istoria militară a Franței în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314363_a_315692]
-
cucerirea Porții Belfort, operațiunile franceze din zona Burnhaupt au dus la distrugerea Corpului al 4-lea [[Luftwaffe Korps]]. În februarie 1945, împreună cu Corpul al 31-lea american, Armata I franceză a distrus [[Punga Colmar]] și a curățat malul vestic al râului Rin din Germania la sud de [[Strasbourg]]. În martie 1945, Armata I au dus lupte pe [[Linia Siegfried]], în pădurea [[Bienwald]], lângă [[Lauterbourg]]. În cele din urmă, Armata I franceză a forțat Rinul lângă [[Speyer]] și au cucerit orașele [[Karlsruhe
Istoria militară a Franței în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314363_a_315692]
-
602 km², incluzând orașul și 95 de sate; este împărțit în 28 de comunități teritoriale. Municipiul are o populație de aproximativ 170,000 (2008), din care 81,000 locuiesc în orașul Peć. Orașul este situat într-o poziție strategică pe râul Pećka Bistrica, un afluent al râului Drinul Alb la est de Alpii de Nord ai Albaniei. În timpul dominației Imperiului Român orașul se numea "Pescium"; sau "Siparantum", după cum relatează "Geografia" lui Ptolomeu. Orașul a devenit un important centru religios al Șerbiei
Peć () [Corola-website/Science/314405_a_315734]
-
de sate; este împărțit în 28 de comunități teritoriale. Municipiul are o populație de aproximativ 170,000 (2008), din care 81,000 locuiesc în orașul Peć. Orașul este situat într-o poziție strategică pe râul Pećka Bistrica, un afluent al râului Drinul Alb la est de Alpii de Nord ai Albaniei. În timpul dominației Imperiului Român orașul se numea "Pescium"; sau "Siparantum", după cum relatează "Geografia" lui Ptolomeu. Orașul a devenit un important centru religios al Șerbiei medievale, în timpul domniei lui Ștefan Dusan
Peć () [Corola-website/Science/314405_a_315734]
-
ai orașului: fierari de cupru, fierari de aur, fabricanți de păpuci, tăbăcari de curele, fabricanți de șa, etc. Peć are locuri turistice frumoase, inclusiv Canionul Rugova, skiul fiind și acesta posibil în apropierea munților. Canionul Rugova s-a format pe râul Pećka Bistrica care străbate munții în amonte de orașul Pec (Peja). Este recunoscut prin peisajul sălbatic, grote și peșteri, cascade și panorame magnifice. Conform recensământului din 1981, orașul avea o populație de 54,497; conform recensământului din 1991, populația a
Peć () [Corola-website/Science/314405_a_315734]
-
depolua 80% din golfurile folosit la probele de canotaj și kaiac-canoe. Totuși, în repetate rânduri, organizatorii au admis că această țintă nu va putea fi atinsă și că în schimb vor fi instalate bariere care să împiedice trecerea gunoaielor din râuri. Procentul atins în martie 2016 a fost de 60%, cu un obiectiv asumat de 65% până la începerea Jocurilor. Pentru a face față infracționalității în creștere, specifice Braziliei, dar și contextului global în care terorismul devine din ce în ce mai comun, numărul de trupe
Jocurile Olimpice de vară din 2016 () [Corola-website/Science/314401_a_315730]
-
este situat pe teritoriul agricol al orașului Râșnov, județul Brașov, Transilvania, la circa 4 km NV de oraș, pe terasa mijlocie a râului Bârsa, la hotarul cu comuna Vulcan. Suprafața castrului, inclusiv zona șanțurilor, însumează 2 hectare. Referitor la cetatea „Cumidava”: în plăcile de plumb apare cuvântul „Comieodabo”, desemnând, după considerațiile doamnei Pețan, cetatea pe care o cunoaștem de la Ptolemeu Claudius (spre 90
Castrul roman Cumidava () [Corola-website/Science/314413_a_315742]
-
nord la sud între Marile Lacuri și Golful Mexic, iar de la est la vest între munții Apalași și Stâncoși. Louisiana a fost împărțită în două regiuni, cunoscute sub numele de "Louisiana Superioară", în franceză, "Haute-Louisiane", care începea la nord de râul Arkansas și "Louisiana Inferioară", în franceză, "Basse-Louisiane". Statul Louisiana de astăzi, deși numit după regiunea istorică, ocupă doar o porțiune mică din sudul teritoriului imens pretins de francezi ca fiind al Franței. Explorată în timpul domniei "Regelui Soare" de către cel care
Louisiana (Noua Franță) () [Corola-website/Science/314430_a_315759]
-
În 1959 și au ajuns pe malul de vest al Lacului Superior. Preoții au întemeiat misiuni, ca Misiunea din înființată în 1668. La 17 mai 1973 și au pornit să exploreze fluviul Mississippi pe care l-au numit "Sioux Tongo" (râul mare) or "Michissipi". Au ajuns până la gura râului Arkansas și s-au întors în amonte aflând astfel că marele râu curge spre Golful Mexic și nu spre Oceanul Pacific așa cum au presupus. În 1675 Marquette a înființat o misiune în satul
Louisiana (Noua Franță) () [Corola-website/Science/314430_a_315759]
-
vest al Lacului Superior. Preoții au întemeiat misiuni, ca Misiunea din înființată în 1668. La 17 mai 1973 și au pornit să exploreze fluviul Mississippi pe care l-au numit "Sioux Tongo" (râul mare) or "Michissipi". Au ajuns până la gura râului Arkansas și s-au întors în amonte aflând astfel că marele râu curge spre Golful Mexic și nu spre Oceanul Pacific așa cum au presupus. În 1675 Marquette a înființat o misiune în satul amerindienilor situat pe râul Illinois. O așezare permanentă
Louisiana (Noua Franță) () [Corola-website/Science/314430_a_315759]
-
în 1668. La 17 mai 1973 și au pornit să exploreze fluviul Mississippi pe care l-au numit "Sioux Tongo" (râul mare) or "Michissipi". Au ajuns până la gura râului Arkansas și s-au întors în amonte aflând astfel că marele râu curge spre Golful Mexic și nu spre Oceanul Pacific așa cum au presupus. În 1675 Marquette a înființat o misiune în satul amerindienilor situat pe râul Illinois. O așezare permanentă a fost fondată prin 1690. În 1682 și italianul au ajuns în
Louisiana (Noua Franță) () [Corola-website/Science/314430_a_315759]
-
Au ajuns până la gura râului Arkansas și s-au întors în amonte aflând astfel că marele râu curge spre Golful Mexic și nu spre Oceanul Pacific așa cum au presupus. În 1675 Marquette a înființat o misiune în satul amerindienilor situat pe râul Illinois. O așezare permanentă a fost fondată prin 1690. În 1682 și italianul au ajuns în delta fluviului Mississippi. Ei părăsiseră de pe malul râului Illinois însoțiți de 23 de francezi și 18 indieni și au construit (pe locul viitorului oraș
Louisiana (Noua Franță) () [Corola-website/Science/314430_a_315759]
-
Oceanul Pacific așa cum au presupus. În 1675 Marquette a înființat o misiune în satul amerindienilor situat pe râul Illinois. O așezare permanentă a fost fondată prin 1690. În 1682 și italianul au ajuns în delta fluviului Mississippi. Ei părăsiseră de pe malul râului Illinois însoțiți de 23 de francezi și 18 indieni și au construit (pe locul viitorului oraș Memphis) proclamând suveranitatea franceză asupra întregii văi pe care ei au numit-o "Louisiana" în onoarea regelui Ludovic al XIV-lea. Au stabilit alianțe
Louisiana (Noua Franță) () [Corola-website/Science/314430_a_315759]
-
Castrul se află în satul Drajna de Sus, comuna Drajna, județul Prahova, Muntenia, România, pe platoul dealului Grădiștea, la o altitudine de 475 m, separate pe linia nord-sud de valea râului Drajna și pârâul Ogretin. Castrul intră în literatura de specialitate după 1888, prin publicarea de către Grigore Tocilescu a unor serii de ștampile cu numele unităților militare cantonate acolo. Meritul descoperirii castrului îi revine lui M.D. Bazilescu profesor la Drajna. În
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
portiuni totală, a zidurilor. În decursul timpului, tot din această zonă, a fost recuperată piatră de către locuitorii așezărilor din apropiere. Abia în anul 2000 au început săpături la situl arheologic situat între localitățile Bobâlna și Geoagiu, pe malul drept al râului Mureș, la punctul Dealul Urieșilor, aflat la aproximativ 8 km de complexul termal roman Germisara, cunoscut și sub numele de „Thermae Dodonae”. În castru a fost cantonată unitatea militară "Numerus Singulariorum Britannicianorum", precum și subunități ale "Legiunii a XIII-a Gemina
Castrul roman Germisara () [Corola-website/Science/314447_a_315776]
-
vărsare a lui Lena și Ienisei), la sud de Munții Siberiei de Sud (cu munții Saian și munții Baikal), la vest de cursul lui Ienisei și Câmpia Siberiei de Vest, iar la est de Depresiunea centrală Iacută, cursul inferior al râului Lena și Munții Siberiei de Est. Platoul este o regiune înaltă fragmentată în podișuri și lanțuri muntoase care au în medie altitudini între 500 și 700 m, rareori ating înălțimea de 1.000 m, ca de exemplu munții Ienisei situați
Platoul Siberian Central () [Corola-website/Science/314454_a_315783]
-
în timpul dezghețului și precipitațiilor abundente din primăvară regiunea devine o mocirlă noroioasă fără drumuri amenajate, ceace face ca circulația să fie aproape imposibilă. În aceste perioade singurele posibilități de circulație sunt cele oferite de calea ferată sau ciculația nautică pe râuri.
Platoul Siberian Central () [Corola-website/Science/314454_a_315783]
-
în scopul consumării lor ca aliment. În prezent vânatul este o activitate rară, și este uneori și interzisa de lege pentru prevenirea dispariției anumitor specii de animale sălbatice. Pescuitul este de asemenea practicat în zonele de coastă și cele din apropierea râurilor și este preferat fiind mai puțin restricționat decât vânatul. Pe când anumite mâncăruri pot fi mâncare așa cum se găsesc în natură, alte feluri de mâncare necesită o oarecare procesare sau pregătire din motive de siguranță pentru sănătate sau pentru gust. Cel
Mâncare () [Corola-website/Science/314443_a_315772]
-
geolog, explorator al și, în anii săi târzii, cel de-al doilea director al agenției guvernamentale americane de prospectare geologică "United States Geological Survey". Powell a devenit faimos în urma expediției sale de din 1869 dedicată explorării, în premieră absolută, a râurilor și , incluzând trecerea prin Marele Canion al râului Colorado. Powell s-a născut în Mount Morris, New York, în 1834 ca fiu al lui Joseph și Mary Powell. Tatăl său, un sărac a emigrat în Statele Unite din Shrewsbury, Anglia în 1830
John Wesley Powell () [Corola-website/Science/314456_a_315785]
-
cel de-al doilea director al agenției guvernamentale americane de prospectare geologică "United States Geological Survey". Powell a devenit faimos în urma expediției sale de din 1869 dedicată explorării, în premieră absolută, a râurilor și , incluzând trecerea prin Marele Canion al râului Colorado. Powell s-a născut în Mount Morris, New York, în 1834 ca fiu al lui Joseph și Mary Powell. Tatăl său, un sărac a emigrat în Statele Unite din Shrewsbury, Anglia în 1830. Familia sa s-a mutat către vestul american
John Wesley Powell () [Corola-website/Science/314456_a_315785]
-
într-o barcă cu vâsle pe Mississippi de la cascada până la vărsarea fluviului în Golful Mexic, în 1857 a întreprins o călătorie foarte similară în josul fluviului Ohio de la Pittsburgh la Saint Louis, statul , pentru ca în 1858 să călătorească în jos pe râul , apoi să urce de-a lungul fluviului Mississippi și ulterior pe râul până în centru statului . A fost ales membru al "Societății de istorie naturală a statului Illinois" (conform, "Illinois Natural History Society") în 1859. Membrii primei expediții Powell
John Wesley Powell () [Corola-website/Science/314456_a_315785]
-
în Golful Mexic, în 1857 a întreprins o călătorie foarte similară în josul fluviului Ohio de la Pittsburgh la Saint Louis, statul , pentru ca în 1858 să călătorească în jos pe râul , apoi să urce de-a lungul fluviului Mississippi și ulterior pe râul până în centru statului . A fost ales membru al "Societății de istorie naturală a statului Illinois" (conform, "Illinois Natural History Society") în 1859. Membrii primei expediții Powell
John Wesley Powell () [Corola-website/Science/314456_a_315785]