38,420 matches
-
evaluarea imobilelor potrivit standardelor internaționale de evaluare și la măsura reparatorie a compensării cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent, prevăzute în Legea nr. 10/2001 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă. [...]". ... 21. Se susține că textul criticat încalcă prevederile constituționale ale art. 15 alin. (2) referitoare la neretroactivitatea legii, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 cu privire la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiție, ale art. 44
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262859_a_264188]
-
cuprinsul cărora autorii excepției critică teza a doua, cu privire la abrogarea oricărei dispoziții referitoare la măsura reparatorie a compensării cu alte bunuri oferite în echivalent, prevăzute în Legea nr. 10/2001 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, motiv pentru care, textul criticat nu este incident în cauză. 25. Pentru aceste motive, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate având ca obiect dispozițiile art. 1 alin. (2) și art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 este inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262859_a_264188]
-
cuvântul autorului excepției, care solicită admiterea acesteia. Depune la dosar un set de documente și face precizări cu privire la starea sa materială. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, considerând că textul de lege criticat nu afectează accesul liber la justiție. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 26 mai 2015, pronunțată în Dosarul nr. 5.467/302/2015, Judecătoria Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273166_a_274495]
-
art. 442 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ion Netotu întro cauză având ca obiect soluționarea cererii de îndreptare a erorii materiale din cuprinsul unei încheieri. 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile de lege criticate sunt contrare dispozițiilor din Constituție cuprinse la art. 1 - Statul român, art. 11 - Dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 21 - Accesul liber la justiție. 7. Judecătoria Sectorului 5 București - Secția a II
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273166_a_274495]
-
să impună anumite condiții de formă, ținând cont de natura și de exigențele administrării justiției, fără însă ca aceste condiționări să aducă atingere substanței dreptului sau să îl lipsească de efectivitate. Așadar, apreciază că procedura prevăzută de textul de lege criticat nu poate fi considerată o încălcare a accesului liber la justiție, ci o modalitate eficientă de a preveni exercitarea abuzivă a unui drept, prin stabilirea condițiilor de exercitare. 10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273166_a_274495]
-
Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, documentele depuse la dosar, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273166_a_274495]
-
consiliu. Părțile vor fi citate numai dacă instanța socotește că este necesar ca ele să dea anumite lămuriri. ... (3) În cazul hotărârilor, îndreptarea se va face în ambele exemplare ale hotărârii." ... 13. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse la art. 1 - Statul român, art. 11 - Dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 21 - Accesul liber la justiție. 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că aceasta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273166_a_274495]
-
principiile ce stau la baza procesului penal și cu prevederile art. 130 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora " În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apăra ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor". Dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor art. 125 din Constituție, deoarece înfăptuirea justiției prin instanțele judecătorești are semnificația judecării unei cauze penale în limitele prevăzute în actul de sesizare. Președintele Senatului și Președintele Camerei Deputaților nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139084_a_140413]
-
limitele prevăzute în actul de sesizare. Președintele Senatului și Președintele Camerei Deputaților nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională constată că este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 și 23 din Legea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139084_a_140413]
-
prin actul de sesizare și nu poate să dispună extinderea procesului penal din proprie inițiativă". Precizând că acest drept al procurorului în procesul penal corespunde întru totul prevederilor art. 130 alin. (1) din Constituție, Curtea mai constată că dispozițiile legale criticate (art. 317 și 337 din Codul de procedură penală) nu contravin nici art. 125 din Constituție "deoarece, pe de o parte, înfăptuirea justiției prin instanțele judecătorești are semnificația judecării unei cauze penale în limitele prevăzute în actul de sesizare, iar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139084_a_140413]
-
că prin aceste modificări se creează un cadru procesual distinct privitor la momentul ridicării excepției de neconstituționalitate în favoarea ordonanțelor (lato sensu, ordonanțele Guvernului sau ordonanțe de urgență ale Guvernului) față de legile organice sau ordinare (edictate de Parlament). Astfel, prin articolele criticate, ordonanțele Guvernului dobândesc o putere juridică superioară legii, prin restrângerea cadrului procesual în care poate fi ridicată o excepție de neconstituționalitate. 6. Tribunalul Caraș-Severin - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263820_a_265149]
-
vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263820_a_265149]
-
pe rol și dă termen, cu citarea părților. Dacă ordonanța sau o dispoziție a acesteia a fost declarată neconstituțională, instanța soluționează fondul cauzei; în caz contrar, acțiunea se respinge ca inadmisibilă." ... 11. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 73 privind categoriile de legi, ale art. 74 privind inițiativa legislativă, art. 75 privind sesizarea Camerelor, art. 76 privind adoptarea legilor și a hotărârilor, art. 77 privind promulgarea legii, art. 78 privind intrarea în vigoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263820_a_265149]
-
întrucât de decizia pronunțată de Curtea Constituțională depinde soluționarea acțiunii principale în temeiul art. 9 alin. (4) din aceeași lege. Prin urmare, Curtea constată că argumentele invocate de autorul excepției de neconstituționalitate în susținerea criticilor sale sunt neîntemeiate. Dispozițiile legale criticate reglementează o procedură specială determinată de natura specifică a actelor adoptate de Guvern pe calea delegării legislative prevăzute de art. 115 din Constituție, iar soluția legislativă apare ca fiind justificată și rezonabilă, întrucât, în materia contenciosului administrativ, soluția pronunțată de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263820_a_265149]
-
admisibilității acțiunii principale (a se vedea mutatis mutandis Decizia Curții Constituționale nr. 1.106 din 22 septembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010). 22. Așadar, Curtea reține că textele de lege criticate conțin norme de procedură asupra cărora legiuitorul este suveran a legifera, evident cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale, în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege. În aceste condiții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263820_a_265149]
-
Excepția a fost ridicată de Radu Corneliu Tilici și Rodica Manuela Tilici într-o cauză având ca obiect o acțiune în constatare a dreptului de retenție asupra unui bun imobil. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile criticate sunt neconstituționale, fiind contrare art. 16 alin. (1) din Constituție, deosebirile de reglementare dintre alin. (2) și (3) ale art. 48 din Legea nr. 10/2001 defavorizându-i pe chiriași. Arată, de asemenea, că prevederile criticate sunt contrare și art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195934_a_197263]
-
acesteia susțin că prevederile criticate sunt neconstituționale, fiind contrare art. 16 alin. (1) din Constituție, deosebirile de reglementare dintre alin. (2) și (3) ale art. 48 din Legea nr. 10/2001 defavorizându-i pe chiriași. Arată, de asemenea, că prevederile criticate sunt contrare și art. 44 alin. (1) și alin. (2) teza întâi din Legea fundamentală. Totodată, susțin că prevederile art. 48 alin. (2) și (3) din Legea nr. 10/2001 contravin dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/1999
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195934_a_197263]
-
Totodată, susțin că prevederile art. 48 alin. (2) și (3) din Legea nr. 10/2001 contravin dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/1999 privind protecția chiriașilor. Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă consideră că dispozițiile criticate sunt constituționale. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195934_a_197263]
-
30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că prevederile criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că textul de lege criticat nu conține norme contrare principiului egalității în drepturi a cetățenilor, deoarece se aplică uniform tuturor subiectelor de drept aflate în ipoteza normei legale, fără privilegii și fără discriminări pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195934_a_197263]
-
au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că prevederile criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că textul de lege criticat nu conține norme contrare principiului egalității în drepturi a cetățenilor, deoarece se aplică uniform tuturor subiectelor de drept aflate în ipoteza normei legale, fără privilegii și fără discriminări pe criterii arbitrare. Totodată, consideră că prevederile legale criticate nu conțin norme
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195934_a_197263]
-
textul de lege criticat nu conține norme contrare principiului egalității în drepturi a cetățenilor, deoarece se aplică uniform tuturor subiectelor de drept aflate în ipoteza normei legale, fără privilegii și fără discriminări pe criterii arbitrare. Totodată, consideră că prevederile legale criticate nu conțin norme contrare garantării dreptului de proprietate privată, acestea fiind conforme atât cu dispozițiile art. 44 alin. (1) teza finală din Constituție, potrivit cărora "conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege", cât și cu dispozițiile constituționale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195934_a_197263]
-
2001 . Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195934_a_197263]
-
cât și art. 44 alin. (1) și alin. (2) teza întâi din Constituție, prin aceea că stabilesc o clasificare a bunurilor imobile preluate de la proprietari, cu sau fără titlu, de natură să îi defavorizeze pe chiriași. Curtea constată că prevederile criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la dispozițiile constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) din Legea fundamentală. Astfel, prin Decizia nr. 269 din 22 martie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195934_a_197263]
-
constant, că principiul constituțional al egalității în drepturi nu are semnificația unei uniformități de tratament juridic, așa încât, dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul nu poate fi decât diferit. Pentru aceleași considerente, dispozițiile criticate nu contravin art. 44 alin. (1) și alin. (2) teza întâi din Constituție. Cele statuate în decizia menționată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, neintervenind elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții Constituționale. Totodată, autorii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195934_a_197263]
-
de neconstituționalitate a prevederilor art. 60 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Dumitru Octavian Rădulescu, petent într-o cerere de strămutare a judecării cauzei. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textul de lege criticat contravine prevederilor constituționale referitoare la egalitatea în fața legii, la dreptul la informație și la exercitarea căilor de atac, precum și dispozițiilor privind dreptul la un proces echitabil și dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168076_a_169405]