38,153 matches
-
nu se feresc să mănânce carne provenită de la animale sacrificate de către evrei sau creștini, atâta vreme cât au respectat respectivul ritual, în timp ce alții refuză. În orice caz, consumarea cărnii provenite de la animale sacrificate de către persoane care nu aparțin uneia dintre cele trei religii monoteiste sau care pronunță nunele unui zeu este interzisă cu desăvârșire. 3. Animale carnivore cu colți, precum leii, tigrii, câinii sau lupii. 4. Sângele și produse din sânge. 5. Băuturile alcoolice și drogurile (dacă nu sunt necesare din punct de
Cultura culinară în spațiul islamic () [Corola-website/Science/331849_a_333178]
-
prim pas în direcția viitoarei literaturi politice islamice. Principala contribuție pe care Abd al-Hamid a adus-o gândirii politice islamice prin scrisorile oficiale redactate a constat în crearea cadrului teoretic al ideologiei omeiazilor, prezentăndu-i pe aceștia ca apărători neclintiți ai religiei islamice. Abd al Hamid îi plasează pe omeiazi în contextul istoric universal: Dumnezeu a ales islamul ca religie fundamentală, l-a trimis pe profetul Mahomed într-un moment în care omenirea se afla la răscruce iar după moartea acestuia, Dumnezeu
Abd al-Hamid Al-Katib () [Corola-website/Science/331864_a_333193]
-
politice islamice prin scrisorile oficiale redactate a constat în crearea cadrului teoretic al ideologiei omeiazilor, prezentăndu-i pe aceștia ca apărători neclintiți ai religiei islamice. Abd al Hamid îi plasează pe omeiazi în contextul istoric universal: Dumnezeu a ales islamul ca religie fundamentală, l-a trimis pe profetul Mahomed într-un moment în care omenirea se afla la răscruce iar după moartea acestuia, Dumnezeu a creat o nouă instituție - califatul - ai cărei conducători moștenesc din calitățile profetice fiind desemnați în numele lui Dumnezeu
Abd al-Hamid Al-Katib () [Corola-website/Science/331864_a_333193]
-
(în arabă: بلال بن رباح; d. 638-642), cunoscut și sub numele de Bilal al-Habashi, a fost unul dintre cei mai loiali companioni ai lui Muhammad, profetul religiei islamice. El a fost ales de către Muhammad pentru a fi primul muezin al islamului datorită vocii sale frumoase și puternice. Bilal, care era un sclav african la Mecca în momentul apariției islamului, a fost unul dintre primii convertiți la noua
Bilal bin Rabah () [Corola-website/Science/331888_a_333217]
-
islamice. El a fost ales de către Muhammad pentru a fi primul muezin al islamului datorită vocii sale frumoase și puternice. Bilal, care era un sclav african la Mecca în momentul apariției islamului, a fost unul dintre primii convertiți la noua religie. La Medina, el a devenit un membru important al societății islamice, fiind cel responsabil cu chemarea la rugăciune. A fost muezin și la Mecca după cucerirea acesteia de către musulmani, fiind recunoscut pentru vocea să melodioasă și puternică. Acesta a fost
Bilal bin Rabah () [Corola-website/Science/331888_a_333217]
-
din tradiția islamică, Bilal a fost unul dintre primii convertiți la islam. Ummaya, cel care îl deținea pe Bilal, a aflat despre acest fapt și l-a torturat pe acesta în încercarea de a-l face să renunțe la noua religie și să revină la venerarea zeițelor meccane al-Lar și Uzza. Bilal a refuzat și a rezistat torturii până când Abu Bakr as-Sadiq, primul dintre cei patru califi rashidun ai islamului, a aflat despre chinul pe care îl îndura Bilal și i-
Bilal bin Rabah () [Corola-website/Science/331888_a_333217]
-
a fi eliberat de Abu Bakr, Ummaya bin Khalaf, a fost ucis de trupele musulmane. Unul dintre cele mai importante momente în care Bilal și-a îndeplinit rolul de muezin oficial al islamului a avut loc când Muhammad și adepții religiei islamice au revenit victorioși la Mecca în 630. După ce trupele musulmane au intrat în Mecca, Bilal s-a urcat pe Kaaba și i-a chemat pe credincioși la rugăciune. În mod cert, Bilal a fost unul dintre cei mai apreciați
Bilal bin Rabah () [Corola-website/Science/331888_a_333217]
-
garnizoane militare la Castra Legio Pisoraca (tabăra Legio IIII Macedonica - Palencia), Octaviolca (aproape de Valdeolea - Cantabria) și Iuliobriga (Retortillo - Reinosa), Cantabria nu a devenit pe deplin romanizată și oamenii săi și-au păstrat multe aspecte celtice, în perioada romană, precum limba, religia și cultura. Cantabrii nu și-au pierdut nici abilitățile războinice, oferind trupe auxiliare armatei romane imperiale timp de zeci de ani, iar aceste trupe au partricipat la cucerirea Britaniei de către împăratul Claudius în 43 d.Hr. Ca și vecinii lor
Cantabrii () [Corola-website/Science/331900_a_333229]
-
Astur-Cantabria), declanșate de sclavii fugari din Cantabria care s-au întors din Galiția. Alăturați în provincia Hispania Tarraconensis, asimilarea asturilor în lumea romană a fost un proces lent și periculos, cu oamenii săi parțial romanizați care au păstrat limba celtică, religia și o mare parte din cultura lor antică, de-a lungul perioadei imperiale romane. Aceasta a inclus tradițiile lor marțiale, care le-au permis să ofere armatei romane unități auxiliare de cavalerie, care au participat la invazia împăratului Claudius în
Asturii () [Corola-website/Science/331901_a_333230]
-
venirea primilor coloniști și aventurieri în căutare de libertate. Lumea nouă a permis mai repede obținerea unei libertăți individuale decât Europa feudală și conservatoare. Credința în constituție era singurul factor unificator. În Europa, limba era un factor esențial ca și religia și etnia. În Statele Unite însă, totul era diferit. Fiind multe grupuri etnice, populația era mixtă. Până la sfârșitul secolului XIX, 80% din lumea anglo-saxonă și cea nordică era de religie protestantă. Erau mii de confesiuni protestante. Populațiile Americii de Nord nu erau unite
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
factor unificator. În Europa, limba era un factor esențial ca și religia și etnia. În Statele Unite însă, totul era diferit. Fiind multe grupuri etnice, populația era mixtă. Până la sfârșitul secolului XIX, 80% din lumea anglo-saxonă și cea nordică era de religie protestantă. Erau mii de confesiuni protestante. Populațiile Americii de Nord nu erau unite lingvistic pentru că era imposibil. După 1880, milioane de est-europeni și sud-vest europeni au ajuns în SUA. Dezvoltările tehnologice au permis ieftinirea transportului și călătoria a cât mai mulți europeni
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
în Alexandria în timpul revoltei, l-a declarat pe ‘Urabi rebel și l-a demis din toate pozițiile deținute în cadrul guvernului. ‘Urabi a reacționat, obținând o Fatwă din partea șeicului Al Azhar, care îl condamna pe Tewfik ca trădător de țară și religie, absolvindu-i de vină pe cei care luptau împotriva lui. ‘Urabi a declarat război Imperiului Britanic și a decretat mobilizarea. Armata britanică a încercat să ajungă la Cairo prin Alexandria, dar a fost oprită timp de cinci săptămâni în urma bătăliei
Războiul anglo-egiptean () [Corola-website/Science/335604_a_336933]
-
Viena, pe care a absolvit-o cu calificativul „summa cum laude”. La Viena a fost secretar și apoi președinte al societății România Jună. În 1881, după terminarea studiilor a fost încadrat ca profesor la gimnaziul din Brad, unde a predat religie și matematică. În 1884 a devenit protopresbiterul tractului Zarand, implicit director al gimnaziului. În 1891 a renunțat la funcția de director al gimnaziului și la activitatea de profesor, fiind ocupat cu fondarea Băncii „Crișana” din Brad, al cărei director a
Vasile Damian () [Corola-website/Science/335627_a_336956]
-
o lungă pauză, în anul 2010 a reînceput să apară în recitaluri solo. În unul din discurile sale, ale cărui încasări au fost donate în scopuri filantropice, a colaborat cu Mihail Gorbaciov. În anul 1985 Makarevici s-a botezat în religia creștină ortodoxă. Până prin 2010 simpatizant al președintelui Puțin, Makarevici și-a exprimat după acest an pe calea versurilor și a unor petiții deschise către conducător, protestul față de aspecte pe care le-a considerat negative în societatea rusă contemporană. În anul
Andrei Makarevici () [Corola-website/Science/335656_a_336985]
-
alte opt nuvele postbelice scrise în perioada 1945-1965 (șapte dintre ele apăruseră anterior în volumul "La țigănci și alte povestiri" (Editura pentru literatură, București, 1969), iar cea de-a opta era „O fotografie veche de 14 ani”). Eseistul și istoricul religiilor Ioan Petru Culianu considera că există trei perioade de creație în proza fantastică a lui Eliade. Nuvelele scrise în perioada de dinainte de război au influențe folclorice, fenomenele paranormale (vampirism, întâmplări magice, călătorii misterioase în timp și spațiu) sunt presupuse a
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
l-a denumit „ciclul spectacolului și al criptografiei”. Nuvela „În curte la Dionis” (1968) face trecerea între „ciclul idiotului” și „ciclul spectacolului”. Opera lui Mircea Eliade urmărește recuperarea sacrului și a memoriei mitice; căile de acces către realitatea primordială sunt religia și teatrul. Regăsirea memoriei mitice (anamneza) determină o integrare a timpului uman în periodicitatea cosmică și eternitatea divină. Tema principală a nuvelei „Uniforme de general” o reprezintă revelarea sensului existenței și salvarea spiritului prin intermediul spectacolului de teatru (potrivit lui Eugen Simion
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
30 iulie 1981, p. 9) și Ioan Petru Culianu (în vol. "Studii românești. Vol. I: Fantasmele nihilismului. Secretul doctorului Eliade", ed. a II-a, Ed. Polirom, Iași, 2006). Scrierile fantastice ale lui Mircea Eliade sunt împărțite de eseistul și istoricul religiilor Ioan Petru Culianu în două categorii în funcție de raportarea personajului principal la întâlnirea cu sacrul. Majoritatea narațiunilor lui Eliade prezintă o întâlnire pasivă, nedeliberată, cu sacrul, această experiență fiind etichetată drept „chemare”. Spre deosebire de acestea, cele trei scrieri („Uniforme de general”, „Incognito
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
se lăsa înduplecat să participe la slujbele catolice, prin stăruințele doamnei, și deși a dăruit 300 de scuzi pentru împodobirea bisericii catolice din Suceava, nu a putut fi înduplecat să renunțe la ortodoxism, iar copii lor au fost educați în religia țării. În această perioadă, a primilor ani ai domniei, se naște primul fiu, pe care-l botează Constantin și pentru a-i asigura un loc ferit de primejdii, Ieremia cumpără în jurul anului 1599 moșia de la Ustie. În acealași an Mihai
Elisabeta Movilă () [Corola-website/Science/335667_a_336996]
-
este un templu hindus din orașul Puri, India. Templul îi este dedicat lui "Jagannath" sau "Domnul Universului", una dintre manifestările lui Krishna, avatarul zeului Vișnu. De asemenea, este un important loc de pelerinaj pentru credincioșii religiei hinduse. din Puri a fost construit în timpul domniei lui Anantavarman Chodaganga (1078-1150), fondatorul dinastiei Ganga Răsăritene (1078-1434). Cu toate acestea, succesorul său Ananga Bhima Deva a reconstruit templul în anul 1174, aceia fiind clădirea actuală. În anul 1558, templul a
Templul Jagannath () [Corola-website/Science/335676_a_337005]
-
În 2007, Curtea a declarat constituțional un statut federal prin care se interzicea avortul cu dilatație și extracție intactă în cazul "". Profesorul de drept de la Universitatea din Chicago, fost coleg cu Scalia, a criticat decizia din cazul "Gonzales", afirmând că religia influențase votul, întrucât toți cei cinci judecători din majoritate erau catolici, în timp ce minoritatea era formată din aderenți ai cultelor protestante și ai cultului mozaic. Aceasta l-a înfuriat pe Scalia până într-atât încât a declarat că nu va mai
Antonin Scalia () [Corola-website/Science/335606_a_336935]
-
din Bill of Rights, și pe câteva exemple de comunicări politice corporatiste din perioada adoptării Bill of Rights. Profesorul Thomas Colby de la The George Washington University National Law Center a susținut că voturile lui Scalia în cazurile pe tema Clauzei Religiei Oficiale nu își au originea în vreo abordare originalistă, ci doar în convingerile sale politice conservatoare. Scalia a răspuns criticilor săi că originalismul lui „l-a condus adesea la decizii pe care le deplânge, cum ar fi constituționalitatea adrerii drapelului
Antonin Scalia () [Corola-website/Science/335606_a_336935]
-
și, cum cred acum, de simțul dreptății pe care mi-l inoculase tatăl meu. În perioada care a durat de la mijlocul anilor '30 până în anii '70 ideile mele erau determinate de o categorie ilogică, pe care astăzi aș numi-o «religie», un fel de «credință fanatică».”" Într-un interviu din 1992 pentru ziarul britanic "The Independent" a explicat tăios această convingere: "„Explicația simplă este asta: am fost un cretin.”" În aceeași scurtă perioadă înainte de moarte, a refuzat o discuție cu un
Bruno Pontecorvo () [Corola-website/Science/335686_a_337015]
-
Chicago pentru anul școlar 1956-1957, urmând să țină câteva conferințe despre filozofia și tehnicile yoga și despre șamanism în cadrul seminarului „Haskell Lectures”. În iarna anului 1956 i s-a oferit postul de profesor titular și șef al Departamentului de Istoria Religiilor la Universitatea din Chicago. Profesorul Eliade a fost ocupat în anii următori cu activitatea didactică, ținerea de conferințe și redactarea unor studii științifice, reducându-și mult activitatea literară. Potrivit informațiilor din "Jurnalul inedit", scriitorul a avut două încercări zadarnice de
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
alte opt nuvele postbelice scrise în perioada 1945-1965 (șapte dintre ele apăruseră anterior în volumul "La țigănci și alte povestiri" (Editura pentru literatură, București, 1969), iar cea de-a opta era „O fotografie veche de 14 ani”). Eseistul și istoricul religiilor Ioan Petru Culianu considera că există trei perioade de creație în proza fantastică a lui Eliade. Nuvelele scrise în perioada de dinainte de război au influențe folclorice, fenomenele paranormale (vampirism, întâmplări magice, călătorii misterioase în timp și spațiu) sunt presupuse a
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
în cadrul IEEL, Gérard Rabinovitch preia și dezvoltă intuiția sociologului post-weberian S. N. Eisenstadt de a vedea iudaismul ca civilizație: „perspectiva civilizațională care apare ca cel mai bun instrument pentru a înțelege istoria evreiască”. El distinge astfel conceptul de „civilizație” de termenii „religie”, „grup etnic” etc.
Gérard Rabinovitch () [Corola-website/Science/335720_a_337049]