38,095 matches
-
lor, urm�nd �ntocmai exemplul dat de ? ara lor de origine 185. �Neamul rom�nesc� a descris ororile, lu�nd o pozi? ie clar? �n favoarea ?? rănilor. Evreii plecau �n mas?. Iorga le? a comunicat furios cititorilor c? boierii ceruser? interven? ia trupelor austro-ungare pentru restabilirea ordinii 186. Dar generalul rom�n Averescu a restabilit repede ordinea ucig�nd aproape zece mii de ?? răni. Reprimarea nu poate fi descris?; armata a tras la �nt�mplare cu tunurile asupra satelor r? zvr? țîțe. Articolele de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pin? cu flori� sosirea germanilor; sau c? �evreii se bucur? de fiecare �nfr�ngere rom�neasc? � �n fă? a armatei germane. Mai ț�rziu (�n stilul s? u evocator), el prevedea �nt�mpinarea cu flori �n m�ini de c? tre evrei a trupelor germane ? i ? inerea de discursuri de bun venit �n �jargon� (adic? �n idi?) 34. Iorga, ca ? i mul? i al? i gentili din zon? , le repro? a soldă? ilor evrei c? nu dau dovad? de curaj. A?a cum spunea el, �ei nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Armata rus? acoperea teritoriul Rom�niei de la est ? i nordest, iar Bucovina era ocupat? de ru? i. Austro? Ungaria era ocupat? �n alt? parte, iar cele c�teva unit?? i din Transilvania aveau de ocupat un front prea mare. Nu existau trupe germane �n zon? , dar urmau s? vin? , deoarece Germania declarase r? zboi Rom�niei. Efortul principal al rom�nilor era �ndreptat �n direc? ia Transilvaniei. A fost cucerit Bra? ovul. Slabele trupe maghiare nu puteau fi folosite dec�ț pentru defensiv?. Iorga comunica
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Transilvania aveau de ocupat un front prea mare. Nu existau trupe germane �n zon? , dar urmau s? vin? , deoarece Germania declarase r? zboi Rom�niei. Efortul principal al rom�nilor era �ndreptat �n direc? ia Transilvaniei. A fost cucerit Bra? ovul. Slabele trupe maghiare nu puteau fi folosite dec�ț pentru defensiv?. Iorga comunica din �Bra? ovul rom�nesc� ? i compară eliberarea acestuia cu eliberarea Alsaciei ? i Lorenei sau a ? inuturilor daneze r? pite de Prusia �n 186444. La �nceputul toamnei lui 1916, armata rom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
el, exprim�ndu?? i totu? i �cele mai bune ur? ri pentru Rusia� ? i observ�nd c? moralul soldă? ilor ru? i era bun75. A?a era cel pu? în la momentul respectiv. Rom�nii aveau pu? ine leg? turi cu trupele ruse? ți. A?a cum remarcă Iorga, numai polonezii veneau acas? la el �purt�nd uniformă ? arului�. �?i amintea de ace? ți �ofi? eri superiori care nu doreau nimic mai mult �n interesul na? iunii lor dec�ț distrugerea c�ț mai rapid? ? i total? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
p? rerea lui, rom�nii �l considerau pe Rakovski drept un animal sc? pat din cu? c?78. Dar Buzdugan adusese ? tîrî mai amenin?? toare; unit?? ile ruse? ți stă? ionate �n afară Ia? ului pl? nuiau arestarea familiei regale rom�ne. Trupele erau sub influen? a studentului anarhist Rashal ? i a prietenei acestuia. Rashal venise de la St. Petersburg, unde se f? cuse remarcat prin aruncarea mai multor ofi? eri de marin? ru? i �n cazanele unei nave de r? zboi ? i fierberea lor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
imediat la Palatul Regal ? i l? a sf? tuit pe rege s? plece urgent de la Ia? i (Regina Maria �ngrijea soldă? îi r? ni? i ? i bolnavi de tifos). Plecarea regelui s? a f? cut sub pretextul trecerii �n revist? a trupelor. Nu trebuia că armata rom�n? s? aib? impresia c? plecarea această eră o fug?. Regele era foarte �ntristat; Iorga ? i?a dat seama c? acesta avea �n fă? a ochilor soarta ? arului Nicolae al ÎI? lea. �Ei bine, voi pleca�, a spus
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a spus regele; �oricum, s�nt inutil aici�. Urm? toarea ac? iune a lui Iorga a fost s? se �nt�lneasc? cu c�? iva politicieni, �mpreun? cu care s? a decis s? se adreseze direct ru? ilor83. La 21 martie, trupe sc? pate de sub control ? i r? zvr? țîțe, sub conducerea �bol? evic? �84, l? au eliberat pe Rakovski dintr? o �nchisoare rom�neasc?. Comandamentul rusesc (Stavka), generalii ? cerbacev ? i Golovin au condamnat (pe 22 martie) acest fapt ? i au �ncercat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
zboiul �n Rom�nia (? i �n alte p? r? i)? �n vreme ce dezintegrarea for? elor ruse? ți se accentua, o nou? armat? rom�n? instruit? ? i echipat? de francezi era gata la sf�r? ițul prim? verii anului 1917. Dup? afirmă? iile lui Iorga, trupele nu erau doar instruite ? i echipate de francezi, dar aveau ? i un aspect francez ? i (speră el), chiar ? i spiritul cu care erau �mbibate p? rea francez. Generalul Berthelot ? i personalul s? u f? cușer? o treab? bun? , dup? c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Chi? în? u �n ianuarie 1918. Sfatul local a votat la 27 martie 1918 �n favoarea unirii Basarabiei cu Rom�nia, sub rezerva autonomiei, care nu va fi niciodat? respectat?. Dup? p? rerea lui Iorga, Fran? a fusese cea care facilitase intrarea trupelor rom�ne �n Basarabia 110, dar nu a explicat niciodat? cum a f? cut Fran? a acest lucru. Date fiind �mprejur? rile, cel mai probabil este c? Iorga pur ? i simplu nu putea admite c? Basarabia fusese redat? Rom�niei cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de na? ionalitatea rom�n?. Rom�nii preferau unirea cu cona? ionalii lor. La mijlocul lui martie 1919, colonelul Vyx i? a �nm�nat o not? lui K�rolyi, prin care �l anun? a c? liniile de demarca? ie care trasau �naintarea trupelor cehe, rom�ne ? i iugoslave (trasate �n multe cazuri peste zone locuite incontestabil de unguri) urmau s? fie considerate drept grani? e provizorii. �n acest moment disperat, singura posibilitate r? mas? era apelarea la solidaritatea internă? ional? a clasei muncitoare. K�rolyi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
for? ele rom�ne fuseser? bine primite. Ungurii erau ferici? i s? scape de teroarea bol? evic? , iar rom�nii s? au comportat exemplar la Budapesta. Petru, fiul lui Iorga, ofi? er de carier? , a intrat �n Budapesta o dat? cu trupele rom�ne ? i i? a scris numeroase scrisori de acolo tat? lui s? u12. Acesta este unul din motivele pentru care Iorga ar fi trebuit s? fie mai bine informat. Comportarea trupelor rom�ne la Budapesta nu a fost impecabil
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de carier? , a intrat �n Budapesta o dat? cu trupele rom�ne ? i i? a scris numeroase scrisori de acolo tat? lui s? u12. Acesta este unul din motivele pentru care Iorga ar fi trebuit s? fie mai bine informat. Comportarea trupelor rom�ne la Budapesta nu a fost impecabil? , iar jaful a fost de mari propor? îi. Această eră p? rerea generalului american Hill Bandholz (de? i nu s�nt pu? ini cei care �i pun la �ndoial? capacitatea de a?? i aminti
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
doial? capacitatea de a?? i aminti exact ceea ce s? a �nt�mplat atunci) ? i a ? efului Misiunii Italiene la Budapesta, colonelul Romanelli. Dar �n compară? ie cu jaful la care s? au dedat Puterile Centrale �n Rom�nia, ac? iunile de la Budapesta ale trupelor rom�ne ar putea fi considerate drept ni? te flecu? te? e. Iorga �? i amintea c? for? ele rom�ne au recuperat din Arhivele Na? ionale Ungare (printre altele) anumite documente luate de unguri din bibliotecă ? i Arhivele Academiei Rom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cale a internă? ionalismului proletar. M?șurile tactice nu erau dec�ț retrageri temporare, care, cu prima ocazie favorabil? , erau recuperate prin facerea a cel pu? în doi pa? i �nainte. La �nceputul verii lui 1920, atunci c�nd, dup? ce trupele Rusiei Sovietice intraser? �n Polonia, ru? îi �? i prezentau condi? iile stabilirii p? cii, Iorga comenta: �Metafizica bol? evic? a lui Lenin, retorica lui Tro? ki, planurile de educa? ie a poporului ale lui Lunacearski, �nouă� diplomă? ie a lui Cicerin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
care erau trata? i evreii de c? tre rom�ni nu avea o reputa? ie foarte bun?. Majoritatea acestor nou veni? i erau destul de neprieteno? i. �n toamnă lui 1918, Iorga observa c? evreii din anumite zone fugeau din fă? a trupelor rom�ne ce �naintau �n Bucovina, de? i, scria el, �nu? i nec? jea nimeni�. Cern? u?iul, cu masivă lui populă? ie evreiasc? , r? m�nea dup? p? rerea lui Iorga �un oră? str? în�. Vedea peste tot imagini ale lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Basarabiei, Iorga a considerat necesar s? prezinte fundalul r? zboiului din 1877? 1878 pe baza documentelor diplomatice ? i s? arate cum guvernul rus a apelat la Rom�nia că s? se alinieze efortului de r? zboi al Rusiei, permi? �nd trupelor acesteia s? treac? pe teritoriul rom�nesc, d�nd garan? îi asupra sudului Basarabiei. Iorga a ar? tat ? i cum guvernul rus nu ? i?a onorat promisiunea. Cartea această, �n limba francez? de data aceasta, purta titlul Politică extern? a regelui Carol
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de 13 martie 1906), demonstra? ia s? a �ncheiat cu acelea? i strig? te de �Tr? iasc? Cuza! � �n ciuda reconcilierii sale cu Iorga, Cuza nu avea o influen?? restrictiv?. Cu toate acestea, �n 1931, atunci c�nd Iorga le? a cerut trupelor s? fac? uz de arme la nevoie că s? st? vileasc? violen? a studen? ilor, ziarele antisemite l? au acuzat c? �vrea v? rsare de s�nge! � �n februarie 1932, asocia? ia �studen? ilor ? i patrio? ilor� cerea instaurarea unui guvern
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
comenteze rolul nefast jucat de �sora latin? �, Italia fascist? , �n tragedia spaniol? din timpul r? zboiului civil)117. Ajungem astfel la rela? iile lui Iorga cu Mussolini. Atunci c�nd nazi? ții austrieci l? au asasinat pe Dolfuss, Mussolini a trimis trupe italiene că s? �mpiedice Anschluss-ul. Iorga a fost de acord cu m? sura această. El era de p? rere c? �vină lui Dolfuss constă �n faptul c? voia s? ? în? Austria departe de ghearele imperialismului german�, iar �asasinii lui au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ce Rotterdamul ardea, nem? îi au str? puns fortifica? iile franceze de la Sedan ? i au ajuns �n doi tîmpi ? i trei mi? c?ri la Canalul M�necii. Dup? Dunkirk, soarta Fran? ei era pecetluit?. Dup? bre? a reu? it? de trupele germane, Iorga �ntreba: �la ce s? ar putea a? tepta omenirea� dup? o victorie a totalitarismului. �O �Nou? Ordine� a lan? urilor? � �Vor fi ei �n stare (�) s? men? în? omenirea �n stare de sclavie? � O asemenea izb�nd? p? rea tot mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rom�n ? i p? rea s? nu existe alt ap? r? tor la �ndem�n? �n afar? de Germania nazist?. A acceptat deci o garantare germano-italian? a �ntegrit?? îi teritoriale a Rom�niei ciuntite ? i a cerut trimiterea unei �misiuni militare� germane. Puternice trupe germane au intrat �n Rom�nia pe la mijlocul lunii octombrie. Iorga nutrea fă?? de Hitler ? i fă?? de nazism o ur? prea mare ca s??? i schimbe pozi? ia. Avea prea mult? demnitate că s? fac? a?a ceva. Dar atitudinea �nver? unat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
potriva statelor ? i imperiilor �suprana? ionale� poate fi �nt�lnit? �n multe din lucr? rile sale, printre care Generalit?? i...; aceast? afirmă? ie a fost f? cut? la radio �n ziua de 24 martie 1939, cu c�teva zile �nainte de intrarea trupelor lui Hitler �n Praga. �Luceaf? rul�, 23 noiembrie 1985 50 E. Lovinescu a folosit expresia �haos inform�. Bibliotecă critic?: N. Iorga, Bucure? ți, 1979, p.�151; ?eicaru, op. cît. , p. 76 51�Dup? p? rerea familiei sale, Iorga a descoperit un num
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pe fiecare în parte și ne-am speriat ușor la gândul că mai avem totuși de trăit ceva timp cu tâlc și cu atenție pănă să-nțelegem cum e cu artele spectacolului și cu arta conducătorului de opinie și de trupă. Am fost admiși, am abolvit, am învățat și ne-am lăsat învățați. Peste încă trei ani de la absolvire, întamplarea daca întâmplarea e doar atât și nu cumva un plan ce depășește schemele imaginației mele, a făcut ca tema mea de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
întemeietorul faimosului "Sovremennik". Situația la teatrul academic, înființat de C. S. Stanislavski și V. I. Nemirovici-Dancenco, era dramatică. Rutina pusese stăpânire pe cea mai vestită scenă a Rusiei. Efremov se străduia din răsputeri să facă față acestei crize. A selectat trupa. L-a învitat pe secretarul literar de la Teatrul Armatei, Anatoli Smelianski, cu care eu colaborasem în timpul activității mele la același teatru. Era unul din cei mai serioși tineri critici teatrali. Într-o bună zi, Smelianski mă sună și mă întreabă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
am fost o excepție și venea cu alte exemple de nereușită a regizorilor străini pe scenele rusești. Asta mă îngrijora. Pe de altă parte, Efremov întâlnea multe greutăți în reformarea teatrului, el, desigur, risca, învitând acest regizor inovator într-o trupă, care plătea tribut rutinei scenice prăfuite, prefăcând un celebru teatru în cel mai "mortal teatru", cum spune Brook, al capitalei sovietice. Dar, în toamna anului 1982, când s-au început repetițiile piesei lui I. L. Caragiale O noapte furtunoasă, regizorul român
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]