37,496 matches
-
cazul PMUP. Dacă excludem acest gen de exemple Însă, pare că În contextul privatizării economiei, nomenklatura economică maghiară s-a adaptat mult mai repede decât nomenklatura economică poloneză la „spiritul timpului” și la dispozitivele juridico-economice În vigoare. Pe baza unei anchete realizată În martie 1989, sociologul Laszlo Bruszt menționează că mai mult de 50% dintre elitele de nivel Înalt ale Partidului aveau legături familiale apropiate cu afacerile private. Nu ne rămâne decât să evaluăm care dintre cele două dispozitive, cel polonez
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
legea poloneză din 1989. 2.3. Strategii individuale și diversitatea capitalurilor Ce-l determină pe un aparatcik al vechiului regim să devină Întreprinzător privat? Trei tipuri de logică a deciziei, reprezentative pentru trei tipuri de antreprenori s-au impus pe parcursul anchetei noastre: 1. Cea a liberei opțiuni: individul alege să devină antreprenor (cazul polonez și cel maghiar); 2. Cea a necesității: poți ajunge sau antreprenor, sau șomer (cazul ceh); 3. Cea a unei situații intermediare: este vorba de acei Întreprinzători care
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
apropierea de URSS se face pe o cale pragmatică. Nu este vorba de o ideologie, ci de o anumită solidaritate, datorată unui destin comun. În același timp Însă, eșantionul ceh se distinge și aici printr-o anumită orientare slavofilă. Pentru anchetele de teren desfășurate În Cehia, rusa rămâne, În mod incontestabil, prima limbă străină. Această slavofilie, care este aici o componentă a identității comuniste, apare ca o manifestare derivată, și care se dorește onorabilă, a angajamentului politic de dinainte de 1989. În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
ț. La Comitetul Central, unde am lucrat eu, oamenii erau independenți, se poate spune că ne făceau un serviciu pentru că lucrau acolo. (Cazul 2, Ungaria) Atracția pentru activitatea economică privată a atins anumite părți ale nomenklaturii, cum au demonstrat-o anchetele celor mai prestigioși sociologi maghiari din perioada aceea. Această evoluție a constrâns și aparatul să se Îmbunătățească, pentru că de acum Înainte existau posibilități de recunoaștere socială și de putere economică și În afara lui, În toată libertatea. Îndepărtându-se de ideologia
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
acest limbaj de lemn În care au zăcut cea mai mare parte a vieții lor. Fără Îndoială că vor ști și ei să raționalizeze o viitoare reușită materială Într-un sens mai conform cu „noile lor atribute de clasă”. Dar În timpul anchetei, invers față de omologii lor polonezi, economicul a rămas Încă secundar În discursul și obsesiile lor, care sunt În mod clar răzbunătoare. Ei ar ataca, fără să se teamă de ridicol, Biserica „ce Își ia bunurile Înapoi”, nobilimea „care nici măcar nu
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
percepem fostul sistem socialist În Întregul său - În ciuda inevitabilelor „diferențe istorice”, obișnuiți fiind și cu acestea -, am căutat În mod instinctiv o viziune „de ansamblu” a fostelor nomenklaturi În postcomunism. Foarte repede Însă ne-am lovit de situații naționale diferite. Ancheta s-a dovedit foarte dificilă În Republica Cehă, din cauza atmosferei de lustrație. În această țară, ajutorul unui sociolog de palat, fost cadru conducător al unei Înalte școli de cadre, a fost necesar pentru abordarea unui mediu pe care acesta Îl
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
fie Înregistrate după ce le-am garantat caracterul științific și anonimatul abordării noastre. O Întrerupere accidentală ne-a fost impusă de atentatul Împotriva principalului lider al Partidului Comunist din Boemia și Moravia, Jiri Svoboda (către sfârșitul lunii decembrie 1993), iar reluarea anchetei a fost foarte dificilă din pricina climatului de suspiciune care domnea atunci În rândul foștilor comuniști. șapte interviuri au fost exploatate În Întregime. În Polonia, am Încredințat ancheta unei unități specializate de metodologi de la Institutul de Sociologie și Filosofie al Academiei
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
din Boemia și Moravia, Jiri Svoboda (către sfârșitul lunii decembrie 1993), iar reluarea anchetei a fost foarte dificilă din pricina climatului de suspiciune care domnea atunci În rândul foștilor comuniști. șapte interviuri au fost exploatate În Întregime. În Polonia, am Încredințat ancheta unei unități specializate de metodologi de la Institutul de Sociologie și Filosofie al Academiei de științe, sub conducerea doamnei Anna Sianko. D-sa ne-a ajutat și la analizarea interviurilor poloneze. În prealabil, testasem ghidul de interviu pe circa zece subiecți
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
circa zece subiecți din provincie. Tehnica de abordare a constat În „deznodarea” rețelelor, obținând Încrederea actorului central al rețelei. Eșantionul polonez este important, deoarece 40 de interviuri au putut fi exploatate, din care am utilizat până la urmă 32. În Ungaria, ancheta, testată În prealabil În Polonia, a putut fi dusă la bun sfârșit datorită asistenței unui sociolog maghiar, Guy Lazar. Eșantionul este format din nouă interviuri. Această cercetare a fost realizată În cadrul programului „Intelligence de l’Europe” al Ministerului Învățământului Superior
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
fostul șef al Direcției de Informații Externe. Aproape analfabet, acesta face rating pe la diverse televiziuni de apartament, umilindu-și victimele. Cu toții l-am privit, Însă doar unii au Înțeles semnificația unui astfel de gest. Un alt individ odios, șeful Serviciului Anchete Penale din cadrul Direcției a VIII-a a Securității, Gheorghe Enoiu, Își savurează În liniște pensia grasă Într-o casă din București. Torționarul macabru Își Întâmpina victimele Îmbrăcat Într-un cearșaf pentru a nu se murdări de sângele lor. Nu mai
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
oamenilor fideli lui Dej. În acest sens, a promovat eșalonul al doilea al PCR, segment care aspira la funcții deținute de oamenii predecesorului său. Din această strategie de dobândire a puterii informale În partid a făcut parte și inițierea unor anchete privind represiunea din partid În anii ’50. Cel mai important caz era cel al lui Lucrețiu Pătrășcanu. Acuzațiile Îl vizau direct pe Alexandru Drăghici, ministrul Afacerilor Interne. Odată cu acesta, și-au pierdut În anii următori funcțiile peste 800 de cadre
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
și Îi Înmânează acestuia două bilete-scrisori pentru a fi transmise fiului său. Evident, acestea ajung În mâinile lui Evghenie Tănase. În operațiunea aducerii grupului Imre Nagy la Snagov, Evghenie Tănase s-a implicat personal, asigurând spațiile de cazare și de anchetă pentru noii „locatari”. Informații prețioase apar și despre relațiile dintre angajații Ministerului Afacerilor Interne și consilierii sovietici. Valoarea documentului constă și În datele care apar În legătură cu situația demnitarilor Închiși la Sighet, fixările de domiciliu obligatoriu, abuzurile din sistemul penitenciar și
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
diferite funcții de conducere În Direcția Propagandă și Direcția Relațiilor Culturale cu Străinătatea Între 1945 și 1950, George Ivașcu a fost arestat În 1950, fiind bănuit că a colaborat, sub pseudonim, la o revistă fascistă. După ce a fost demonstrat, În timpul anchetei, că el nu colaborase la revista respectivă, organele Procuraturii au examinat Întreaga activitate publicistică a lui Ivașcu, identificând pasaje ce păreau a fi laudative la adresa fascismului. Pe baza acestora, el a fost condamnat pentru crime de război, În ciuda depozițiilor, ca
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
În scopul asigurării securității penitenciarului, pazei și disciplinei deținuților; 2. Comanda Întreaga unitate de gardă a penitenciarului, ocupându-se de instrucția, disciplina, ținuta, armamentul și cazarmamentul unității; 3. Se Îngrijea de ridicarea nivelului intelectual și politic al Întregii unități; 4. Ancheta abaterile de orice fel ale gardienilor și supunea rezultatul directorului penitenciarului; 5. Raporta directorului lipsurile constatate și făcea propuneri pentru Înlăturarea acestora. Atribuțiile primului gardian: repartiza gardienii În posturi de pază și raioane de supraveghere, controla activitatea gardienilor, supraveghea viața
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
gardienilor și supunea rezultatul directorului penitenciarului; 5. Raporta directorului lipsurile constatate și făcea propuneri pentru Înlăturarea acestora. Atribuțiile primului gardian: repartiza gardienii În posturi de pază și raioane de supraveghere, controla activitatea gardienilor, supraveghea viața cotidiană a deținuților În penitenciar, ancheta abaterile acestora de la ordinea, disciplina și regimul penitenciar, supunând rezultatul directorului penitenciarului, inspecta de 2 ori pe săptămână toate celulele pentru a se convinge că ușile, plafoanele, gratiile etc. n-au fost forțate/afectate de către deținuți, supraveghea starea imobilelor și
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
cu autoritățile de la București au continuat să crească, surmontând În 1922 În acuzații de fraudare a fondurilor statului, pe care autorități civile numite direct de București le-au adus Împotriva lui Moldovan 20. Moldovan a fost În final achitat, dar ancheta a accentuat gustul amar pe care medicul transilvănean Îl resimțea deja față de puterea politică de la București. În 1924, el a demisionat din calitatea sa oficială de Inspector Sanitar General și a Început să caute resurse locale pentru a continua unele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
81. Iuliu Moldovan, Biopolitica, Editura Asociațiunii, Cluj, 1926, pp. 80. 82. Ornea, Anii treizeci. 83. Ornea, Anii treizeci, În special, pp. 60-61. 84. Moldovan, Introducere, pp. 33. 85. Salvator Cupcea, Probleme de eredobiologie, Sibiu, 1944, pp. 35. 86. Traian Herseni, „Anchetă biosocială”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol.18, nr. 9-12, septembrie-decembrie 1947, pp. 184-196. 87. Hitchins, L’ Idée de nation, pp. 148-179. 88. Hitchins, L’ Idée de nation, pp. 148-179. 89. Gábor Barta et al., (ed.), Erdély rövid története, Akadémiai Kiádo
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pentru Reforma și Știința Socială, vol. 16, nr. 1-4, 1943 pp. 172-177. 40. Cupcea, Probleme, p. 37. 41. Mihai Zolog, „Inteligența copiilor de școală”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 2, februarie 1927, pp. 50-53. 42. Dominic Stanca, „O anchetă sanitară la liceu șpartea Iț”, Societatea de Mâine, vol. 1, nr. 32, 23 noiembrie 1924, pp. 641-644. 43. Comșia, „Biologia familiei. VI”, p. 35. 44. Ovidiu Comșia, „Biologia familiei. IV. Biologia sexelor”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 6, nr. 4-6
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
familiei. IV. Biologia sexelor”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 6, nr. 4-6, aprilie-iunie 1936, pp. 127-135. 45. Ovidiu Comșia, „Biologia familiei. V. Problema intersexualității”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 6, nr. 10-12, octombrie-decembrie 1935, pp.372-373. 46. Dominic Stanca, „O anchetă sanitară la liceu șpartea IIȚ”, Societatea de Mâine, vol. 1, nr. 33, 30 noiembrie 1924, pp. 660-663. 47. Alexandru Roșca, Selecția valorilor, Editura secției biopolitice a Astrei, Sibiu, 1943, pp. 24-25. Carol al II-lea a creat un experiment similar
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
1925, pp. 813-814. Herseni, Traian, „Selecționarea elitelor”, Cuvântul, vol. 17, serie nouă, nr. 40, 22 noiembrie 1940, pp. 1-2. Herseni, Traian, „Rasă și destin național”, Cuvântul, vol. 18, serie nouă, nr. 91, 16 ianuarie 1941, pp. 1, 7. Herseni, Traian, „Anchetă biosocială”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 18, nr.9-12, septembrie-decembrie 1947, pp. 184-196. Ibrăileanu, Garabet, „Caracterul specific În literatură”, În Opere, vol. 5, Editura Minerva, București, 1977; publicat inițial În Viața Românească, vol. 2, 1923. Ilea, Vasile, „Desvoltarea, intelectuală a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
policlinic ca organ special În combaterea plăgilor sociale”, Societatea de Mâine, 6, nr. 9-10, 15 mai-1 iunie 1929, pp. 163-165. Stanca, Dominic, „Lupta contra prostituției”, Societatea de Mâine, vol. 2, nr.32-33, 9-16 august 1925, pp. 571-573. Stanca, Dominic, „O anchetă sanitară la un liceu șpartea Iț”, Societatea de Mâine, vol. 1, nr. 32, 23 noiembrie 1924, pp. 641-644. Stanca, Dominic, „O anchetă sanitară la un liceu șpartea a II-aț”, Societatea de Mâine, vol. 1, nr. 33, 30 noiembrie 1924, pp.
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Lupta contra prostituției”, Societatea de Mâine, vol. 2, nr.32-33, 9-16 august 1925, pp. 571-573. Stanca, Dominic, „O anchetă sanitară la un liceu șpartea Iț”, Societatea de Mâine, vol. 1, nr. 32, 23 noiembrie 1924, pp. 641-644. Stanca, Dominic, „O anchetă sanitară la un liceu șpartea a II-aț”, Societatea de Mâine, vol. 1, nr. 33, 30 noiembrie 1924, pp. 660-663. Stănescu, C., și Constante, Elisabeta, „Asistența socială În România”, În Dimitrie Gusti et al. (eds.), Enciclopedia României, vol. 1, Statul, Imprimeria
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
București, 1934. Suțu, Al., „Eugenica și hereditatea”, Gazeta de Medicină Chirurgicală a Spitalelor, vol. 5, nr. 12, 15 septembrie 1874, p. 186. Ștefănescu-Goangă, Florin, Selecțiunea capacităților și orientarea profesională, Cluj, 1929. Teodorescu C., și Topliceanu, Traian, „Darea de seamă asupra anchetei monografice din comuna Belint, jud. Timiș-Torontal (15 august-2 septembrie 1934)”, Revista Institutului Social Banat-Crișana, vol. 2, nr. 10-12, iulie-decembrie 1934, pp. 89-93. Tiniș, Aurel, „Examenul prenupțial obligator În mediul rural”, Ardealul Medical, vol. 2, nr. 10, octombrie 1942, pp. 451-452
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ora 10.30 au fost scoși de sub dărâmături și au ajuns la spital. Pentru moment starea lor este stabilă, iar doctorii ne-au confirmat că printre ei nu se află și copii. Aici, în cartierul Bartolomeu din Brașov, a început ancheta autorităților cu pri vire la explozia care a ucis șapte oameni... etc. 5. Nu aglomera textul cu multe cifre - desigur, cifrele sunt de cele mai multe ori importante, mai ales dacă textul tău este pentru o transmisiune în direct pe teme economice
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
Vom vedea cum capitalul social a primit diverse definiții și a fost operaționalizat mai curând ad-hoc și nesistematic, ducând la confuzii și nesfârșite dispute între cercetători. Al doilea capitol deschide discuția despre democrație și democratizare, trece în revistă datele diverselor anchete despre democratizare, argumentează operaționalizarea aleasă pentru măsurarea democrației și prezintă rezultatele cercetării referitoare la participarea din România. Discuția continuă în capitolul trei, unde participarea politică este definită ca un element indispensabil democratizării societăților est-europene. Sarcina societății civile este cea de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]