40,419 matches
-
poate fi depășit prin procedeul numit „fentă”. Terenul de joc este o suprafață dreptunghiulară, plană și dură, liberă de orice obstacol. Dimensiunile terenului trebuie să fie de 28 m în lungime pe 15 m în lățime, acestea fiind măsurate de la marginea interioară a liniilor care delimitează terenul. Federațiile naționale au autoritatea să aprobe pentru competițiile naționale, terenurile de joc existente cu dimensiunile minime de 26 m lungime și 14 m lățime. Terenul de joc va fi delimitat de linii. Toate liniile
Baschet () [Corola-website/Science/300780_a_302109]
-
liniile de fund, din punctele centrale ale fiecărei linii laterale. Ea va fi prelungită cu 15 cm în afara fiecărei linii de tușă. Cercul central trebuie trasat la centrul terenului și va avea o rază de 1,80 m măsurată de la marginea exterioară a circumferinței. Dacă suprafața cercului central este colorată, atunci culoarea va fi aceeași cu cea a zonelor de restricție. Semicercurile vor fi trasate pe terenul de joc având centrul la jumătatea liniilor de aruncări libere și o rază de
Baschet () [Corola-website/Science/300780_a_302109]
-
cercului central este colorată, atunci culoarea va fi aceeași cu cea a zonelor de restricție. Semicercurile vor fi trasate pe terenul de joc având centrul la jumătatea liniilor de aruncări libere și o rază de 1,80 m măsurată de la marginea exterioară a liniilor care le delimitează. O linie de aruncări libere trebuie trasată paralel cu fiecare linie de fund. Marginea ei exterioară trebuie situată la 5,80 m de la marginea interioară a liniei de fund și trebuie să aibă 3
Baschet () [Corola-website/Science/300780_a_302109]
-
terenul de joc având centrul la jumătatea liniilor de aruncări libere și o rază de 1,80 m măsurată de la marginea exterioară a liniilor care le delimitează. O linie de aruncări libere trebuie trasată paralel cu fiecare linie de fund. Marginea ei exterioară trebuie situată la 5,80 m de la marginea interioară a liniei de fund și trebuie să aibă 3,50 m lungime. Centrul liniei trebuie situat pe linia imaginară care unește mijlocul celor două linii de fund. Zonele de
Baschet () [Corola-website/Science/300780_a_302109]
-
libere și o rază de 1,80 m măsurată de la marginea exterioară a liniilor care le delimitează. O linie de aruncări libere trebuie trasată paralel cu fiecare linie de fund. Marginea ei exterioară trebuie situată la 5,80 m de la marginea interioară a liniei de fund și trebuie să aibă 3,50 m lungime. Centrul liniei trebuie situat pe linia imaginară care unește mijlocul celor două linii de fund. Zonele de restricție trebuie să fie spațiile delimitate pe terenul de joc
Baschet () [Corola-website/Science/300780_a_302109]
-
joc de liniile de fund, liniile de aruncări libere și liniile care unesc extremitățile liniilor de aruncări libere cu punctele situate pe liniile de fund la 3 m de o parte și de cealaltă a mijlocului acestor linii, măsurate de la marginea exterioară a acestor linii. Toate aceste linii, cu excepția liniilor de fund, fac parte din zona de restricție. Panoul de baschet este fabricat din metal,sticlă,lemn sau plastic, având grosimea de 3 cm,iar inelul acestuia fiind plasat la 3
Baschet () [Corola-website/Science/300780_a_302109]
-
pot fi îndepărtate după uscarea acuarelei prin răzuire ușoară, sau chiar cu mâna, însă parafina sau ceara nu, efectul lor fiind permanent. Mascarea se mai poate face și mecanic, cu șabloane (dar există pericolul ca vopseaua să se scurgă sub marginile măștii) sau cu tampoane de vată, care produc contururi moi. Există și "alb de China", soluție opacă care poate acoperi zone pictate, sau pot fi amestecată cu culorile pentru a le mări opacitatea. O pensulă reține vopseaua prin fenomenul de
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
geros și uscat ce bate dinspre nord-est, iar pe timpul verii se simte influența austrului, dinspre sud-vest. Precipitațiile sunt reduse (cca 500 mm/an). Este tipică vegetația de stepă, puternic modificată de om, care a luat în cultură majoritatea terenurilor. La marginea drumurilor și pe terenurile nelucrate vegetează pirul, colilia, știrul etc. Animalele specifice sunt rozătoarele: șoarecele de câmp, iepurele de câmp, popândăul etc. Numele satului provine de la stația CFR din apropiere, de pe magistrala 500 București - Suceava, unde opresc trenurile personale. Se
Gara Bobocu, Buzău () [Corola-website/Science/300815_a_302144]
-
pentru avansarea în grad didactic. Ea arată că acestea s-au păstrat mai bine decât altele din zona Buzăului, din cauza izolării comunei. Înainte de industrializarea prelucrării lemnului, localnicii purtau pe cap iarna căciuli din blană de miel cu fundul drept și marginile răsfrânte puțin, în care își țineau amnarul, iasca și cremenea pentru aprins țigările, iar vara, pălării din pâslă neagră cu boruri mici, pe care le procurau de la Brașov. Cămășile purtate de localnici erau din cânepă, un brâu colorat de lână
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
(cunoscută impropriu sub titulatura ului) este o cetate medievală din Moldova, aflată la marginea de nord-vest a orașului Târgu Neamț (în nord-estul României). Ea se află localizată pe stânca Timuș de pe Culmii Pleșului (numită și Dealul Cetății), la o altitudine de 480 m și la o înălțime de 80 m față de nivelul apei Neamțului
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
se vede altul dărâmat, apoi tot atâtea pasuri, prin șanț altul, în scurt puturăm recunoaște cel din urmă loc, unde se sfârșea podul. Zidurile cetății parte stau încă în picioare, altele sunt dărâmate. Partea castelului, despre vale, este așezată pe marginea unei stânci râpoase"". Copilărind în satul Humulești de la poalele Cetății Neamțului, marele scriitor Ion Creangă a descris în ""Amintiri din copilărie"" (1881). Descriind zona unde a copilărit, el amintește și de vechea cetățuie, la începutul părții a III-a. ""Iar
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
centrul satului, a avut, fără îndoială, o importanță majoră în viața locuitorilor prin resursele pe care le oferea. Astăzi, la vest de Canalul Colector Criș, această vale este seacă, dar vechiul ei traseu se distinge în topografia locului, iar la marginea Pădurii Rădvani se alimentează cu apă din canalele de drenaj și din stratul freatic și sub numele de râul Coharna, curge spre vest traversând frontiera de stat. Celălalt este pârâul de la marginea de nord a satului. Este un mic pârâu
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
traseu se distinge în topografia locului, iar la marginea Pădurii Rădvani se alimentează cu apă din canalele de drenaj și din stratul freatic și sub numele de râul Coharna, curge spre vest traversând frontiera de stat. Celălalt este pârâul de la marginea de nord a satului. Este un mic pârâu mlăștinos ce își are originea chiar în hotar, pe locul cunoscut sub numele de Futraș, după care urmează aceași direcție est-vest dată de înclinarea terenului. Apele sale seacă în verile lungi și
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
săpăturile arheologice efectuate pe dealul Hegheriș. Între anii 1141-1161 a avut loc colonizarea acestor locuri cu coloniști originari din Flandra, Lotigen și Luxemburg. Odată cu venirea sașilor în ținutul Bistriței, locuitorii autohtoni români au fost împinși fie spre munți, fie spre marginea de sud și est a ținutului săsesc. În urma împărțirii ținutului în districte, satul Chintelnic este amintit în documentele scrise începând cu anul 1279. În anul 1264 este amintit ca făcând parte din districtul Khiralier și satul Crainimăt, iar din anul
Chintelnic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300870_a_302199]
-
Foarelui, la piatră, Zoampa și la Cruce ( Laza Miron, a Vuchii, 1995) În zona de sub podul de la “Topili”, si Rovina spre Crisul Negru se găsesc bucăți de zgură de turnătorie. Bătrânii povestesc că în acea parte pe timpuri erau pe marginea șanțurilor și a drumurilor grămezi de zgură. (Mascas Marin - fost brigadier CAP ) Denumirea de Topile vine de la faptul că acolo femeile topeau cânepă și inul, pentru că nu mergeau la Criș că le era frică să nu o ducă apă și
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
în satul vecin, Birtin. Anul 1930 a adus un eveniment care și-a pus amprenta emoțională pentru multă vreme asupra localității. La 6 iunie, în urma pierderii unuia din rezervoarele avionului, a rămas în pană de carburant și a aterizat în marginea satului viitorul rege Carol II, care venea spre București de la Munchen, via Viena. Fata care i-a dat regelui să bea apă din ulciorul de lut, a fost dusă la București, și a făcut parte din suita regală, fiind și
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
Studiu: Bioinstrumentatie Medicala . Filmele bacteriene (E. coli) pot fi dezactivate cu ușurință folosind o plasmă netermica. Probele expuse la tratamentul cu plasmă arată lipsa caracteristicilor la spotul de incidență. Lipsa este reprezentată prin regiuni circulare în care nu există microorganisme. Marginile lor sunt extreme de abrupte. De aceea dezactivarea bacteriei în mediu de plasmă apare local și este determinată în special de interacțiile plasmei cu speciile vii. Pentru o deyinfectare sigură și rapidă este necesară verificarea parametrilor plasmei. S-a stability
UTILIZAREA IN SCOPURI BIO-MEDICALE A PLASMEI NEIZOTERME LA PRESIUNE ATMOSFERICA. by Tipa Roxana Silvia () [Corola-other/Science/84385_a_85710]
-
ușor, deși terenul era dificil și vremea a rămas ostilă. Înaintarea a fost atât de lentă din cauza zăpezii proaspăt căzute care făcea tragerea săniilor să fie la fel de grea de parcă ar fi fost trase prin nisip. Până la 26 septembrie, ajunseseră până la marginea unui fiord îndreptat spre vest către Godthaab. Din cortul lor, din câteva sălcii ce creșteau acolo și din părți din sănii, Sverdrup a improvizat o ambarcațiune, și la 29 septembrie Nansen și Sverdrup au început ultima etapă a călătoriei, vâslind
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
și după ce aproape abandonasem credința în ea!” Dacă acest pământ încă îndepărtat erau Insulele Franz Josef sau o nouă descoperire, ei nu știau—nu aveau pentru îndrumare decât o schiță de hartă aproximativă. La 6 august, ei au ajuns la marginea gheții, unde au împușcat ultimul câine — îl ucideau regulat începând cu 24 aprilie pe cel mai slab pentru a-i hrăni pe ceilalți. Și-au legat apoi cele două caiace împreună, au ridicat o pânză și s-au îndreptat spre
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
caiace împreună, au ridicat o pânză și s-au îndreptat spre uscat. În curând, a devenit clar că acest uscat făcea parte dintr-un grup de insule. Înaintând încet către sud, Nansen a identificat un promontoriu drept Capul Felder, de la marginea vestică a Insulelor Franz Josef. Către sfârșitul lui august, pe măsură ce vremea s-a răcit și călătoriile au devenit din ce în ce mai dificile, Nansen a hotărât să așeze tabăra de iarnă. Într-un golfuleț adăpostit, cu piatră și mușchi drept materiale de construcții
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
din apele subterane.În ceea ce privește încadrarea administrativă, bazinul râului Ibaneasa se găsește în partea central-nordică a județului Botoșani. Stema comunei a fost aprobată prin Hotărârea de Guvern 972 din 19 octombrie 2012 și se compune dintr-un scut triunghiular roșu cu marginile rotunjite. În partea superioară se află două frunze de stejar argintii, dispuse stânga-dreapta. În centrul scutului se află o spadă frântă, de argint, cu garda în dreapta. În vârful scutului se află o stâncă de argint, pe care este suprapusă o
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
puncte arheologice (fig. 31): 1. Dealul Nițescu; 2. Dealul Viei; 3-4. Văiugi - punctul Văiugi I și punctul Văiugi II; 5. Lipoveni sau După Grădini; 6. La Siliște; 7. Corneț; 8. La Hîrtop; 9. La Cetățuie; 10. La Hrubă Situat în marginea de nord, este un deal destul de mare, nord-est a satului Corni, pe partea dreaptă a drumului județean Corni-Baisa, la circa 0,3 km (în dreptul locuinței lui Oniciuc Ion), pe terenul aflat pe stânga și pe dreapta drumului agricol care duce
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
dezvoltat (sec. XV) și târziu (sec. XVII-XVIII). Tot aici s-a găsit și o piesă microlitică de silex atribuită cu probabilitate paleoliticului superior. Toate aceste piese se găsesc în colecția Muzeului Județean Botoșani cu numerele de inventar P. 58-59. Pe marginea de nord, nord-vest a satului Corni, mai precis a cartierului Lipoveni s-au descoperit trei piese de silex, cu patină alb-albăstruie (un gratoar pe lama fragmentară cu urme de ardere, o lamă și o așchie), fragmente ceramice tipice atribuite culturii
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
care a servit ca loc de refugiu și de apărare împotriva popoarelor migratoare a populației din zonă. Această horodiște a fost distrusă prin incendiere. Organizarea unor săpături arheologice de către personal de specialitate ar întregi cele câteva considerații ale noastre. În marginea râpoasă a terasei de 100 m din stânga Siretului, la circa 3-4 km sud, sud-vest, la aproximativ 0,3 km vest de punctul geodezic, pe versantul vestic al Dealului Corneț, s-a descoperit întâmplător o sabie de fier de tip celtic
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
Corni, aidoma întregii țări, parcurge perioada comunistă, cu puține realizări, dar mai ales neîmpliniri pe toate planurile. Stema comunei a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului României nr. 273 din 23 aprilie 2014 și se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În partea superioară, în dreapta, în câmp roșu, se află trei fructe de corn, toate de aur. În partea superioară, în stânga, în câmp de argint, se află un mesteacăn verde dezrădăcinat. În vârful scutului, în câmp
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]