KorAP: Find »[drukola/base=anchetă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...1493 1494 1495 ...1500 >

37,496 matches

Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414

într-o comunitate urbană, la nivel național în România și la nivel național într-o țară vecină, în Bulgaria. Variațiile de context par să nu joace nici un rol în estimarea importanței factorilor legați de capitalul social. Desigur, în spatele celor trei anchete există un context mai cuprinzător, anume experiența regimului comunist, cu toate constrângerile sale pentru societatea de azi. În nici o situație, însă, capitalul social nu explică mai mult decât așa numită "paradigmă clasică", în termenii lui Rose și Weller (2003), ce

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
are efecte asupra încrederii sociale. Desigur, ceea ce contează este și tipul asociației, asociațiile cu efectele cele mai puternice asupra încrederii fiind asociațiile cu o mare diversitate a membrilor și cele culturale. 1.2.4 Operaționalizări ale capitalului social în diverse anchete Simpla descriere a diferitelor puncte de vedere indică faptul că acest fenomen capitalul social este unul cu multiple fațete, care are nevoie de indicatori multipli. Teoria capitalului social se bazează inevitabil pe un model abstract și necesită o interpretare inerent

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
legate de participare slujbe religioase, contribuții caritabile, voluntariat la nivel local ș.a.), crimele și siguranța (rata omuciderilor în rândul tinerilor, rata generală a infracționalității și teama raportată de infracțiuni), integritatea și stabilitatea familiei (rata divorțurilor și rata nașterilor extramaritale). Concluzia anchetei este asemănătoare cu cea enunțată deja de Putnam, anume un declin important al participării civice. New South Wales Study a fost realizat de Onyx și Bullen (2000) pentru a determina empiric importanța capitalului social pentru organizațiile din cinci comunități australiene

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
am văzut deja, o operaționalizare larg discutată este cea realizată de Ronald Inglehart (1997) în cadrul World Values Surveys. Cele două variabile legate de capitalul social pe care Inglehart le include sunt încrederea și participarea în asociații voluntare. Cu toate acestea, ancheta WVS nu măsoară caracteristicile asociațiilor și exclude numeroase organizații tradiționale în țările în curs de dezvoltare, consideră Narayan și Cassidy (2001), care se dovedesc însă importante în discuția referitoare la capitalul social. Tocmai pentru a evita astfel de lacune, Narayan

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
să trecem în revistă câteva cercetări și rezultatele lor. România a devenit un spațiu social explorat și din perspectiva analizei comparate la nivel regional și global. Astfel, România a fost inclusă imediat între țările în care se realizează două mari anchete: New Democracies Barometer (NDB)2 și World Values Survey (WVS).3 În paralel, a început încă din 1994 să se desfășoare semestrial o anchetă finanțată de Fundația pentru o Societate Deschisă din România și care poartă numele de Barometrul de

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
și global. Astfel, România a fost inclusă imediat între țările în care se realizează două mari anchete: New Democracies Barometer (NDB)2 și World Values Survey (WVS).3 În paralel, a început încă din 1994 să se desfășoare semestrial o anchetă finanțată de Fundația pentru o Societate Deschisă din România și care poartă numele de Barometrul de Opinie Publică (BOP). Alături de alte valori sociale și politice, BOP înregistrează și atitudini referitoare la democrație. Înainte de a prezenta câteva valori înregistrate de aceste

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
finanțată de Fundația pentru o Societate Deschisă din România și care poartă numele de Barometrul de Opinie Publică (BOP). Alături de alte valori sociale și politice, BOP înregistrează și atitudini referitoare la democrație. Înainte de a prezenta câteva valori înregistrate de aceste anchete, să discutăm despre primele descoperiri ale sociologilor după 1989. Una dintre primele cercetări a fost realizată în cadrul unui proiect regional mai amplu chiar în 1990, Institutul pentru Cercetare a Calității Vieții din România realizând sondajul de opinie la nivel național

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
infirmă o posibilă atitudine utilitaristă, anume un sprijin condiționat al regimului democratic în funcție de performanța sa economică. Într-un studiu ulterior, Mărginean, Precupețu și Precupețu (2001) iau în calcul și definiția competitivă a democrației. Folosind datele pentru România ale unei alte anchete la nivel regional realizată în 2000, autorii constată niveluri mari ale sprijinului pentru alternative nedemocratice: un guvern de experți (62,3%), un lider autoritar (32,8%), un partid unic (28,4 %), o dictatură (22,3 %), întoarcerea la comunism (19,3

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
presupus profesionalism și apolitism. 2.1.2.1 New Democracies Barometer (NDB) Revenind la New Democracies Barometer, această cercetare la nivel regional a debutat în 1991 pentru a monitoriza răspunsul la transformarea socială al cetățenilor din proaspetele democrații post-comuniste. Inițiatorul anchetei este Societatea Paul Lazarsfeld din Viena, iar ancheta s-a desfășurat în mai multe valuri. Cel de-al treilea val, realizat în 1993-1994, oferă o bună imagine comparată a noilor democrații est-europene, rezultatele sale fiind sintetizate și foarte bine comentate

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
New Democracies Barometer (NDB) Revenind la New Democracies Barometer, această cercetare la nivel regional a debutat în 1991 pentru a monitoriza răspunsul la transformarea socială al cetățenilor din proaspetele democrații post-comuniste. Inițiatorul anchetei este Societatea Paul Lazarsfeld din Viena, iar ancheta s-a desfășurat în mai multe valuri. Cel de-al treilea val, realizat în 1993-1994, oferă o bună imagine comparată a noilor democrații est-europene, rezultatele sale fiind sintetizate și foarte bine comentate de Rose, Mishler și Haepfer (2003). Alternativele la

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
7 78 Procentele prezentate în tabel cumulează răspunsurile celor care sunt total de acord cu ale celor care sunt oarecum de acord cu afirmația respectivă. 2.1.2.2 World Values Surveys România a fost inclusă pentru prima oară în ancheta World Values Survey cu ocazia celei de-a doua ediții, desfășurată între 1990 și 1993 (Inglehart, Basañez și Moreno, 1998). Ea a fost menținută printre țările în care s-a desfășurat investigația sociologică și în următoarea ediție, între 1995 și

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
printre țările în care s-a desfășurat investigația sociologică și în următoarea ediție, între 1995 și 1997. World Values Surveys au testat și ele sprijinul pentru democrație atât ca regim ideal cât și ca alternativă la regimuri nedemocratice. Folosind datele anchetei pentru România ce a avut loc în 1997 urmărim identificarea acelorași tendințe nedemocratice. Tabelul 2.2. Aprecierea diverselor regimuri politice, în procente Foarte bine Destul de bine Destul de rău Foarte rău NS Lider puternic 15,9 24,1 21,5 23

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
economic deficitar (38,6 % sunt de acord), nehotărârea în luarea deciziilor (44,4 % sunt de acord) și incapacitatea de a menține ordinea (38,4 % sunt de acord). 2.1.2.3 Barometrul de Opinie Publică Nu există în România o anchetă periodică în care să se înregistreze constant atitudinile față de democrație. Singurul instrument de care ne putem folosi pentru a estima nivelul susținerii democrației definită idealist sau realist este Barometrul de Opinie Publică (BOP) finanțat de Fundația pentru o Societate Deschisă

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
să se înregistreze constant atitudinile față de democrație. Singurul instrument de care ne putem folosi pentru a estima nivelul susținerii democrației definită idealist sau realist este Barometrul de Opinie Publică (BOP) finanțat de Fundația pentru o Societate Deschisă. BOP este o anchetă semestrială ce înregistrează începând din 1994 opiniile, valorile, atitudinile cetățenilor români referitoare la diverse aspecte ale realității sociale. Fără a menține permanent o tematică de lucru, BOP reia o serie de întrebări în diferite ocazii. Noi le vom folosi pe

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
Foarte nemulțumit NS NR Cât de mulțumit sunteți de democrația din România 1,1 21,3 38,5 27,3 7,9 3,9 2.1.2.4 CURS, CSD, GfK Alt studiu comparativ arată existența unor diferențe între țări. Ancheta s-a desfășurat în anul 2000 concomitent în România, Bulgaria și Slovacia, pe eșantioane reprezentative. Volumele acestora sunt de 1237 persoane în România, 2322 în Bulgaria și de 3033 în Slovacia. Datele au fost colectate de către CURS în România, de către

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
6 34,6 Trei 2,2 5,9 4,2 N 3033 1237 2322 Simpla trecere în revistă a rezultatelor câtorva cercetări este suficientă pentru trage două concluzii. Prima este că răspunsurile la același tip de întrebări diferă de la o anchetă la alta în ceea ce privește evaluarea regimurilor alternative. Diferențele ar putea proveni și din formularea întrebărilor, dar ar putea fi și specifice anumitor perioade ale istoriei recente. Diferența prea mare în designul anchetelor ne împiedică să trasăm un tablou diacronic al respingerii

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
răspunsurile la același tip de întrebări diferă de la o anchetă la alta în ceea ce privește evaluarea regimurilor alternative. Diferențele ar putea proveni și din formularea întrebărilor, dar ar putea fi și specifice anumitor perioade ale istoriei recente. Diferența prea mare în designul anchetelor ne împiedică să trasăm un tablou diacronic al respingerii / susținerii democrației și regimurilor concurente nedemocratice. În al doilea rând, reținem din anchetele anteriore un model al evaluării sprijinului pentru democrație ca regim real, funcțional, aflat în competiție în cadrul unor societăți

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
formularea întrebărilor, dar ar putea fi și specifice anumitor perioade ale istoriei recente. Diferența prea mare în designul anchetelor ne împiedică să trasăm un tablou diacronic al respingerii / susținerii democrației și regimurilor concurente nedemocratice. În al doilea rând, reținem din anchetele anteriore un model al evaluării sprijinului pentru democrație ca regim real, funcțional, aflat în competiție în cadrul unor societăți care au cunoscut și alte tipuri de regimuri politice în istoria lor contemporană. Respingerea alternativelor nedemocratice reprezentate de: 1. dictatura unui singur

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
ale participanților, pentru a reveni in extenso asupra problematicii participării politice a femeilor. O a doua observație este că importanța educației în disponibilitatea de a participa a supraviețuit schimbării de repertoriu politic. Diferențele între participarea din 1974 (Political Action Survey, ancheta originală realizată de Barnes și Kaase) și 2002 (European Social Survey) nu sunt foarte mari, ceea ce exprimă faptul că participarea neconvențională a reușit o reducere a decalajelor, dar nu a reușit o omogenizare în ceea ce privește nivelul de educație al participanților. O

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
post-materiale (Inglehart, 1997). Nu același lucru se întâmplă însă și în România. Tranziția la economia de piață a acordat prioritate dezvoltării economice și valorilor materiale. Aici nu există partide ecologiste cu reprezentare parlamentară. Măsurând interesul pentru problemele mediului înconjurător în ancheta noastră, vedem însă că nu este prea scăzut, cel puțin la nivel declarativ. 47,2 % consideră că protecția mediului ar trebui să aibă prioritate, chiar dacă încetinește creșterea economică și duce la pierderea unor locuri de muncă. Cei mai mulți consideră importante și

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
mai dispuși să-și asume o identitate politică, adică să se auto-plaseze pe o scală stânga-dreapta. Odată controlat efectul variabilelor socio-demografice și de context, politizarea apare totuși independentă de participarea voluntară. În 2002 însă, cu ocazia celei de-a doua anchete, efectele politice apar mai evidente. Explicația poate fi contextul în care a fost realizată ancheta, între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale, când în turul doi apărea pentru prima oară un candidat al extremei drepte. Participarea apare aici legată și

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
stânga-dreapta. Odată controlat efectul variabilelor socio-demografice și de context, politizarea apare totuși independentă de participarea voluntară. În 2002 însă, cu ocazia celei de-a doua anchete, efectele politice apar mai evidente. Explicația poate fi contextul în care a fost realizată ancheta, între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale, când în turul doi apărea pentru prima oară un candidat al extremei drepte. Participarea apare aici legată și de încrederea socială și politică, de nivelul de civism (participarea electorală, semnarea unei petiții) și

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
și multiconfesional. Deși cu un specific de necontestat, Sibiul seamănă cu alte orașe românești. În analiza care urmează vom utiliza datele unui sondaj de opinie realizat în Sibiu de către Facultatea de Științe Politice a Universității "Lucian Blaga" din Sibiu. Datele anchetei au fost culese între 6 și 20 iulie 2004, fiind intervievate 1921 de persoane cu vârsta de 18 ani și peste. Eșantionul este de tip probabilist și stratificat, criteriul de stratificare fiind secțiile de votare din municipiu. Eșantionul este reprezentativ

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
neinstituționalizată a municipiului, eroarea maximă admisă fiind de ±2,25 %. Acesta a fost validat pe baza datelor recensământului populației din 2002 și ale Direcției Județene de Statistică Sibiu. Tabelul 5.1.1 Comparația dintre datele ultimului recensământ și datele din anchetă Recensământ 2002 Anchetă 2004 Proporția bărbaților 47,2 % 42,8 % Proporția persoanelor declarate de etnie română 95,5 % 95,2 % Proporția persoanelor declarate de etnie germană 1,6 % 1,9 % Proporția persoanelor declarate de etnie maghiară 2,0 % 2,3

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
eroarea maximă admisă fiind de ±2,25 %. Acesta a fost validat pe baza datelor recensământului populației din 2002 și ale Direcției Județene de Statistică Sibiu. Tabelul 5.1.1 Comparația dintre datele ultimului recensământ și datele din anchetă Recensământ 2002 Anchetă 2004 Proporția bărbaților 47,2 % 42,8 % Proporția persoanelor declarate de etnie română 95,5 % 95,2 % Proporția persoanelor declarate de etnie germană 1,6 % 1,9 % Proporția persoanelor declarate de etnie maghiară 2,0 % 2,3 % Figura 5.1

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]