37,791 matches
-
putin de 20 de moschei. Numărul moscheelor din Uzbekistan nu reflectă neapărat un nivel superior al sentimentului religios al cetățenilor săi, în comparație cu cel al populaților turkmene sau kirghize. Cu toate acestea, numărul moscheelor funcționale și al imamilor desemnați de către Consiliul Spiritual din Tashkent, reprezintă un avantaj de care se bucură credincioșii din țară. Ca o consecință a acestui fapt, islamul paralel, reprezentat de maeștrii sufiți și de dervișii călători, nu a avut rolul compensator pe care îl deține în celelalte republici
Sufismul în Uzbekistan () [Corola-website/Science/331229_a_332558]
-
de maeștrii sufiți și de dervișii călători, nu a avut rolul compensator pe care îl deține în celelalte republici turkmene, unde numărul moscheelor funcționale și cel al imamilor este insuficient. În Uzbekistan, moscheea și "imam-khatibii" sunt centrul real al vieții spirituale și religioase a credincioșilor. Totuși, "mazăr"-ul și maestrul sufit au continuat să fie componente importante ale societății din această țară. Oricum, cultul sfinților și al pelerinajelor la mormintele acestora rămâne un element esențial al evlaviei populare, pe care o
Sufismul în Uzbekistan () [Corola-website/Science/331229_a_332558]
-
Knut a fost un rege ambițios care a căutat să întărească monarhia daneză, susținută cu devotament de Biserica Romano-Catolică. Ucis de rebeli în 1086, el a fost primul danez care a fost canonizat, fiind recunoscut de Biserica Romano-Catolică ca patron spiritual al Danemarcei în 1101, sub numele de San Canuto. Knut s-a născut în 1042, unul dintre numeroșii fii nelegitimi ai regelui Svend al II-lea al Danemarcei. El a fost remarcat prima dată ca membru al tatălui său în
Knut al IV-lea al Danemarcei () [Corola-website/Science/331266_a_332595]
-
economică și socială din România postbelică. Câteva dintre subiectele abordate cu predilecție erau: Isihasmul, Iisus-Logosul întrupat, Păcatul originar, Scena și altarul, Rugăciunea Inimii, Exegeza smochinului neroditor și blestemat, etc.. Părintele Ioan „cel strain”( Ivan Kulighin ) a fost axul moral și spiritual, duhovnic și părinte duhovnicesc în adevăratul sens al cuvântului, pentru toți nou-născuții întru Rugăciunea lui Iisus. În ajunul plecării sale, el i-a încredințat lui Sandu Tudor misiunea de a continua lucrarea călăuzitoare. Odată cu instalarea puterii comuniste în România, organizația
Rugul Aprins () [Corola-website/Science/331275_a_332604]
-
incluzând un lapidariu din epoca romană), numismatică, etnografie (port, ceramică, țesături din zonă), artă plastică românească (opere de Luchian, Petrașcu, Pallady, Tonitza, Dimitrescu, Șirato, Stoenescu, Iser, Ressu). Secția de Istorie-Arheologie este compusă din nouă săli: Preistorie - vestigiile vieții materiale și spirituale din cultura Schela Cladovei, Civilizația geto-dacică, Războaiele daco-romane, Monumente antice romane (podul de la Drobeta din anii 103 - 105), Viața spirituală la Drobeta, Istorie medievală, Epoca modernă, Artă feudală românească și Epoca contemporană. Expoziția științele naturii, inaugurată la 15 mai 1972
Muzeul Regiunii Porților de Fier () [Corola-website/Science/331356_a_332685]
-
Pallady, Tonitza, Dimitrescu, Șirato, Stoenescu, Iser, Ressu). Secția de Istorie-Arheologie este compusă din nouă săli: Preistorie - vestigiile vieții materiale și spirituale din cultura Schela Cladovei, Civilizația geto-dacică, Războaiele daco-romane, Monumente antice romane (podul de la Drobeta din anii 103 - 105), Viața spirituală la Drobeta, Istorie medievală, Epoca modernă, Artă feudală românească și Epoca contemporană. Expoziția științele naturii, inaugurată la 15 mai 1972, prezintă condițiile fizice și geografice ale Defileului Porțile de Fier (Sala I), flora și fauna terestră a Defileului Porțile de
Muzeul Regiunii Porților de Fier () [Corola-website/Science/331356_a_332685]
-
județean din Târgu Mureș, amplasat în Str. Köteles Sámuel nr.1. Galeria permanentă Nagy Imre s-a redeschis într-un spațiu nou în anul 2001 după ce ființase în incinta Bibliotecii Teleki în perioada 1959 - 1986. Astfel publicului iubitor de valori spirituale autentice i se oferă posibilitatea contemplării unui univers artistic evocator de energii interioare. O experiență trăită dincolo de convenții avea să-și pună puternic amprenta asupra personalității maestrului Nagy Imre. Claustrarea sa în intimitatea satului natal Jigodin, din zona Harghitei, refuzând
Galeria de Artă „Nagy Imre” () [Corola-website/Science/331358_a_332687]
-
-lea - de reconstituirea unui interior de locuință țărănească. Având la bază calendarul popular, structura expoziției a permis punerea în valoare a principalelor ocupații dar și a marilor sărbătorii de peste an, elementul de noutate constând în marcarea unor elemente de viața spirituală, pentru introducerea vizitatorului în universul credinței țăranului. Obiectele sunt expuse fie în ipostaza lor reală, urmărind o reconstituire cât mai aproape de adevăr, fie punând accentul pe frumusețea lor dată de simplitate sau de compoziții ornamentale. Tabloul satului e completat cu
Muzeul de Etnografie din Piatra-Neamț () [Corola-website/Science/331360_a_332689]
-
prin care se realizau schimburile de mărfuri între Transilvania și Țara Românească au atras oameni veniți din diferite regiuni geografice, încât cu timpul în această regiune, s-a realizat o interferență de datini, tradiții și concepții determinând o bogată viața spirituală. Una din principalele îndatoriri ale muzeului este permanenta preocupare de a valorifica memoria locurilor, adică punerea în circulație publică a tezaurului de mărturii pe care îl deține. Muzeul de etnografie al Văii Teleajenului este consacrat unui domeniu tradițional în care
Muzeul de Etnografie al Văii Teleajănului () [Corola-website/Science/331367_a_332696]
-
de independență din 1877 este pusă în valoare cu ajutorul exponatelor concrete: documente, cromolitografii și arme. Prin expunerea unor imagini de altădată din presa literară și din tipărituri editate de personalități vâlcene, s-a încercat scoaterea în evidență a dezvoltării vieții spirituale și cultural-educative din această zonă. În vitrină sunt expuse manuale școlare, obiecte memoriale, portretele unor reprezentative personalități vâlcene: Anton Pann, Petrache Poienaru, Dimitrie Drăghicescu, Gib Mihăescu, Cecilia Cuțescu-Storck. Clădirea este monument de arhitectură, construit în 1898. A fost reamenajat arhitectonic
Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoteanu” Vâlcea () [Corola-website/Science/331380_a_332709]
-
fost cea a ”prietenilor lui Dumnezeu”, ”protectorilor” (""). Conceptul de "wali" este complex. El semnifică în același timp și pe cel care deține " ("atribuția de protecție"," calitatea "de" rudă apropiată, tutore, aliat, prieten, ajutător, gardian, oblăduitor, implicând și o anumită realizare spirituală - ”cel investit cu autoritatea divină” - "walīyu l-Lăh, prietenul lui Dumnezeu"). Alți mistici contemporani susțineau că protectorul ("wali") își ascunde starea spirituală atinsă, dar al-Tirmidhi dezaprobă acest lucru. Al-Tirmidhi consideră ca protectorul nu trebuie să se ferească de a avea o
Muhammad ibn `Ali al-Ḥakīm at-Tirmidhi () [Corola-website/Science/334100_a_335429]
-
deține " ("atribuția de protecție"," calitatea "de" rudă apropiată, tutore, aliat, prieten, ajutător, gardian, oblăduitor, implicând și o anumită realizare spirituală - ”cel investit cu autoritatea divină” - "walīyu l-Lăh, prietenul lui Dumnezeu"). Alți mistici contemporani susțineau că protectorul ("wali") își ascunde starea spirituală atinsă, dar al-Tirmidhi dezaprobă acest lucru. Al-Tirmidhi consideră ca protectorul nu trebuie să se ferească de a avea o viață activă în lume. Mai mult decât atât, protectorul chiar este recognoscibil printr-o serie de caracteristici. Nu este vorba nici
Muhammad ibn `Ali al-Ḥakīm at-Tirmidhi () [Corola-website/Science/334100_a_335429]
-
prieten al lui Dumnezeu” poate să apară în contrast, generând o stare de incompatibilitate, necesitatea retragerii din societate. Al-Tirmidhi consideră că adevărații protectori, cei care au atins o anumită stare de sfințenie, pot poseda și anumite semne, capacități mentale și spirituale remarcabile. Al-Tirmidhi avertizează însă că acest lucru nu trebuie să tenteze cel aflat pe cale să creadă că a ajuns la capătul căutării. Lupta descrisă e cea dintre ego (")", intelect ("") și inimă (""). Egoul este atras de apetituri și pasiuni grosiere ("hawa
Muhammad ibn `Ali al-Ḥakīm at-Tirmidhi () [Corola-website/Science/334100_a_335429]
-
nafs" se luptă în zona pieptului ("sadr"), cunoașterea intuitivă ("marifa") este localizată în inimă. Al-Tirmidhi a afirmat faptul că devărații succesori ai Profetului Muhammad nu au fost califii sau descendenții ereditari, ci 40 de aleși, "awliya Allah". În fapt, ierarhia spirituală descrisă de al-Tirmidhi este mult mai complexă, având 7 nivele. Nivelul de jos are 4000 de membri numiți "maktumim" (cei ascunși), deoarece caracteristica de a fi "awliyii'" nu este cunoscută nici măcar de ei. Al doilea nivel are 300 de membri
Muhammad ibn `Ali al-Ḥakīm at-Tirmidhi () [Corola-website/Science/334100_a_335429]
-
abdiil" (înlocuitori), al patrulea - 7 numiți "abriir" (cei îndatoritori), al cincilea - 4 numiți "awtiid" (stâlpi), al șaselea are 4 numiți "nuqaba"' (comandanți, lideri). Al șaaptelea nivel este ocupat de către "qutb" (pilonul central, axul), care este deținătorul celei mai mari autorități spirituale în cadrul "awliya" '. Fiind sursa fundamentală a grației divine către omenire, el este numit și "al-ghawth" (salvatorul). Șiiții au văzut aici referința către . Sufiții au văzut aici referința către oricare dintre cei ”treziți” spiritual. Al-Tirmidhi a rămas totuși aparte față de sufismul
Muhammad ibn `Ali al-Ḥakīm at-Tirmidhi () [Corola-website/Science/334100_a_335429]
-
care este deținătorul celei mai mari autorități spirituale în cadrul "awliya" '. Fiind sursa fundamentală a grației divine către omenire, el este numit și "al-ghawth" (salvatorul). Șiiții au văzut aici referința către . Sufiții au văzut aici referința către oricare dintre cei ”treziți” spiritual. Al-Tirmidhi a rămas totuși aparte față de sufismul popular. Sistemul său teosofic în întregime nu a exercitat vreo influență, fiind considerat prea complicat și subtil. Ibn Arabi este unul dintre savanții remarcabili care i-au preluat ideile, uneori chiar ca punct
Muhammad ibn `Ali al-Ḥakīm at-Tirmidhi () [Corola-website/Science/334100_a_335429]
-
într-un individ de pe Pământ...”". Ajuns pe Pământ, el prezintă directorului Teatrului Național o „tragedie fantazistă în numeroase tablouri sintetice”, a cărei acțiune se petrece în anul 8000 când rasa umană este împărțită în două rase: atlantizii (ființe intelectuale și spirituale) și continentalii (pădurari și plugari). Există numeroase asemănări între "Aventurile d-lui Ionel Lăcustă-Termidor" și "Orașele scufundate", evidențiate mai ales în capitolul „Pastorală” al primului roman și în capitolul „Camera cu vise” al celui de-al doilea roman. Romanul a
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
și până a identifica și alte componente ale universului folcloric și a le explica, nu e decât un pas”. (Dumitru Pop) Născut la 24 iulie 1950, într-o familie tradițională (cu strămoși atestati documentar în 1569), poartă în sine matricea spirituală a satului natal, Giurtelecu Hododului, jud. Satu-Mare, așezare la poalele Codrului, un „ținut încărcat de podoabe și valori patrimoniale, făurite într-un timp istoric ce coboară până în vremea dacilor și dincolo de aceasta.” Prima atestare, ca sat românesc, a Giurtelecului este
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
și este inițiatorul Proiectului „Muzeul Etnografic al Țării Codrului” de la Măriuș, un sat arhaic, atestat documentar din 1424. Proiectul a fost inițiat în 2008 în parteneriat cu Universitatea de Nord Baia Mare. Muzeul trebuia să devină, în concepția sa, un „Templu Spiritual Codrenesc”. Îl vedea precum satul său natal la vremea copilăriei: „un sat codrenesc răsfirat-spre-adunat, cu uliți străjuite de garduri împletite, acoperite cu șindrilă sau paie, case vechi cu prispă-ngustă, pe tălpi din stejar masiv, șuri încăpătoare, pătule, cotețe și
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
străină de specialitate. Problemele fundamentale ale cărții sunt abordate în cinci capitole: "Sinele și ceilalți (Omul comunitar), Relația Bărbat-femeie, Raportul dintre generații (Funcțiile culturale ale familiei), Neamul - o entitate între lumea reală și mit ("Raportul "cei morți - cei vii), Rudenia spirituală Nășia)", după ce, în prealabil, autorul face precizări privind: "Suportul antropogeografic al cercetării (Ținutul Codrului), Orientarea metodologică, Perspectiva etnologică românească." Lucrarea este însoțită apoi de: "Lista de informatori, Glosar și Bibliografia selectivă." Așa cum profesorul Dumitru Pop preconiza în "Cuvântul înainte", lectura
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
impovărată de neologisme și regionalisme. Nu putea să sondeze adâncurile acestei problematici, ale sufletului românesc confruntat cu atâtea necunoscute întâlnite de la naștere până la moarte, decât un om pasionat, care s-a născut, a crescut, s-a format în acest univers spiritual, lumea satului cu eresurile sale, un specialist bine informat, un profesionist care a parcurs cu acribie o vastă bibliografie și care și-a impus experința de teren - meticuloasă, dură, îndărătnică - a cercetătorului. Specialistul în etnologie Viorel Rogoz s-a născut
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
în lumea vie sau poate fi extrem de dificil de a-l găsi în realitatea fizică. Eldorado poate fi, de asemenea, interpretat nu ca un metal lumesc, gălbui, ci ca o comoară care există de fapt, în lăcașurile spiritului. Aceste comori „spirituale” sunt cele ale minții: cunoaștere, înțelegere și înțelepciune. În acest caz, Poe s-a îndoit de capacitatea umanității de a poseda o astfel de „avere spirituală” și a admis prozaicul inevitabil al omenirii. Perioada publicării poemului, anul 1849, era în timpul
Eldorado (poem) () [Corola-website/Science/334218_a_335547]
-
gălbui, ci ca o comoară care există de fapt, în lăcașurile spiritului. Aceste comori „spirituale” sunt cele ale minții: cunoaștere, înțelegere și înțelepciune. În acest caz, Poe s-a îndoit de capacitatea umanității de a poseda o astfel de „avere spirituală” și a admis prozaicul inevitabil al omenirii. Perioada publicării poemului, anul 1849, era în timpul Goanei după aur din California și asta a fost reacția lui Poe la acest eveniment. „Eldorado” a fost unul dintre ultimele poeme ale lui Poe. După cum
Eldorado (poem) () [Corola-website/Science/334218_a_335547]
-
ce a întreprins a demonstrat o mare cunoaștere a sufletului omenesc pe care l-a dominat cu iubire adâncă. Activitatea părintelui Visarion în cadrul Bisericii lui Hristos, zelul său misionar, asemenea unui adevărat apostol, stăruința sa pentru luminarea sufletelor și renașterea spirituală a credincioșilor, au avut un răsunet puternic în rândul credincioșilor Bisericii ortodoxe. Prof. diac. dr. Petre David îi contestă treapta de ierodiacon, numindu-l purtător de rasă (rasofor). A fost criticat că a încurajat așa-numitele căsătorii albe (abstinență sexuală
Visarion Iugulescu () [Corola-website/Science/334188_a_335517]
-
custode", "protector", "ajutător", ”gardian”, ”oblăduitor”, etc. """" este cineva care posedă ""walaya"" (autoritate sau protectorat) asupra altcuiva (persoană, comunitate, teritoriu, etc.). De exemplu, în (jurisprudența islamică), un tată este "wali" pentru copiii săi. Cuvântul "wali" deține o importanță specială în viața spirituală islamică și este folosit cu diferite înțelesuri, care sunt relaționate cu funcțiile sale diferite, ce includ: ”rudă apropiată, prieten, ajutor, protector, gardian, patron, sfânt”. În islam, fraza ولي الله "walīyu l-Lăh" poate fi folosită pentru a desemna pe cineva investit
Wali () [Corola-website/Science/334283_a_335612]