KorAP: Find »[drukola/base=anchetă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...1494 1495 1496 ...1500 >

37,496 matches

Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414

română 95,5 % 95,2 % Proporția persoanelor declarate de etnie germană 1,6 % 1,9 % Proporția persoanelor declarate de etnie maghiară 2,0 % 2,3 % Figura 5.1 Distribuția după vârstă a respondenților 5.1.1 Operaționalizarea capitalului social în anchetă Capitalul social a fost măsurat în ancheta noastră în acord cu definiției utilizate de European Values Survey pe patru dimensiuni (van Schaik, 2002): încrederea generalizată și participarea la organizații secundare (cf. World Values Survey) și alte măsuri ale sociabilității sub

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
declarate de etnie germană 1,6 % 1,9 % Proporția persoanelor declarate de etnie maghiară 2,0 % 2,3 % Figura 5.1 Distribuția după vârstă a respondenților 5.1.1 Operaționalizarea capitalului social în anchetă Capitalul social a fost măsurat în ancheta noastră în acord cu definiției utilizate de European Values Survey pe patru dimensiuni (van Schaik, 2002): încrederea generalizată și participarea la organizații secundare (cf. World Values Survey) și alte măsuri ale sociabilității sub forma întâlnirilor cu prietenii, cu colegii de

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
aceasta diferă de la un context la altul. Timpul petrecut cu prietenii, cu colegii de la serviciu sau din cadrul profesiei în afara locului de muncă, cu oamenii de la biserică sau cu cei din diverse cluburi sau asociații diferă semnificativ. Măsurarea sociabilității corespunde în ancheta noastră cu măsurarea participării informale din modelul European Values Survey elaborat de Ton van Schaik (2002). Tabelul 5.1.5 Nivelul participării informale, în procente Prietenii Colegii de lucru Oamenii de la biserică Oamenii din cluburi Săptămânal 44,7 14,7

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
7 21,3 8,2 Organizația Națiunilor Unite 21,9 39,3 21,1 8,4 NATO 22,9 38,7 19,5 9,2 Notă. Diferența până la 100 % este dată de non-răspunsuri. 5.1.2 Măsurarea valorilor democratice În ancheta noastră vom adopta demersul exploratoriu al lui Rose și Weller (2003), deci vom folosi și definiția democrației ca regim ideal, dar și ca un regim preferabil oricărui alt regim politic. Respondenții au fost în primul rând întrebați: dacă ar trebui

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
și aceeași evaluare negativă a comunismului în ce-a de-a doua perspectivă. Dintre elementele capitalului social nu contează decât acceptarea normelor de reciprocitate, dar influența lor asupra sprijinului cetățenilor pentru democrația ca regim competitiv este una foarte redusă. Rezultatele anchetei noastre nu sunt diferite de cele obținute de Rose și Weller pentru sprijinul pentru democrație în Rusia. În urma testării acelorași ipoteze, așteptarea legată de capitalul uman, resursele economice și atitudinile civice este confirmată. Variabilele specifice acestei paradigme "clasice" explică destul de

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
includem în studiu încă o țară, anume Bulgaria. Vrem să vedem dacă contextul joacă un rol semnificativ, dacă nivelul scăzut al capitalului social și influența sa marginală asupra valorilor democratice sunt specifice României. Pentru acest lucru vom folosi datele unor anchete desfășurate în anul 2000 în cele două țări. Sondajul pentru România a fost realizat de către CURS la comanda Societății Academice din România (SAR) pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1237 persoane. Ancheta din Bulgaria a fost realizată de

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
acest lucru vom folosi datele unor anchete desfășurate în anul 2000 în cele două țări. Sondajul pentru România a fost realizat de către CURS la comanda Societății Academice din România (SAR) pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1237 persoane. Ancheta din Bulgaria a fost realizată de Center for the Study of Democracy (CSD) pe un eșantion reprezentativ de 2322 persoane. Analiza comparată a României și Bulgariei pe care dorim să o realizăm este avantajată de situația celor două țări, în ciuda

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
din partea sistemului politic. Acesta va funcționa fără legătură cu dorințele cetățenilor și va fi dominat probabil de ineficiență și corupție. Astfel, el va genera la rândul lui neîncrederea, dezamăgirea și neimplicarea cetățenilor. Tipul de cultură politică poate fi determinată cu ajutorul anchetelor. În cercetarea noastră am folosit datele unei anchete realizată în România la nivel urban. Concluzia este că, contrar așteptării, cultura politică a cetățeanului Românei urbane este una mai puțin civică decât lasă să se înțeleagă de obicei disprețul față de lumea

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
cu dorințele cetățenilor și va fi dominat probabil de ineficiență și corupție. Astfel, el va genera la rândul lui neîncrederea, dezamăgirea și neimplicarea cetățenilor. Tipul de cultură politică poate fi determinată cu ajutorul anchetelor. În cercetarea noastră am folosit datele unei anchete realizată în România la nivel urban. Concluzia este că, contrar așteptării, cultura politică a cetățeanului Românei urbane este una mai puțin civică decât lasă să se înțeleagă de obicei disprețul față de lumea rurală, văzută adesea ca o povară în calea

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
comunitate urbană (Sibiu), la nivel național în România și la nivel național într-o țară vecină, în Bulgaria. Variațiile de context par să nu joace nici un rol în estimarea importanței factorilor culturali legați de capitalul social. Desigur, în spatele celor trei anchete există un context mai cuprinzător, anume experiența regimului comunist, cu toate constrângerile sale pentru societatea de azi. În nici o situație, însă, capitalul social nu explică mai mult decât așa numită "paradigmă clasică", în termenii lui Rose și Weller (2003), ce

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
sunt mai predispuși la acest lucru. Iar cea mai importantă variabilă este atitudinea față de regimul comunist, cei care evaluează cel mai nefavorabil regimul comunist fiind și cei care resping cel mai puternic alternativele nedemocratice. Lucrurile nu sunt diferite nici în ancheta pe eșantionul național românesc. Păstrând aceași logică a comparației puterii de explicare a paradigmei clasice (capital uman, resurse economice și atitudini civice) și a celei a capitalului social, observăm aceeași capacitate foarte limitată a capitalului social de a explica susținerea

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
social nu sunt semnificativ legate de indicatorul democratic construit. Există însă o excepție, anume densitatea rețelelor utile. Rețelele intră în definiția structurală a capitalului social, fiind considerate chiar elementul cheie al acestuia (Coleman, 1988), dar ele sunt rareori măsurate în anchete. Surprinzător, cei care dispun de o rețea mai densă de relații utile susțin mai puțin democrația. Chiar dacă mărimea coeficientului beta nu este prea mare, corelația semnificativă ar putea exprima o frustrare legată de tranziție, o inadaptare la logica pieței, care

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
România, situația este un asemănătoare în Bulgaria. Respingerea alternativelor nedemocratice este însă aici oarecum mai puternic legată de încrederea socială, dar ceea ce contează sunt și aici capitalul uman, anume educația și atitudinile civice, aprecierea funcționării parlamentului și interesul politic. În ancheta paralelă din România, aceiași factori se dovedesc a fi importanți, cu precădere educația și interesul politic. Asemănările frapante dintre rezultatele din cele două țări pot însemna că nivelul redus al capitalului social este o constantă regională, la fel și efectele

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
relații semnificative și puternice între participarea voluntară și încrederea generalizată, alte studii ale activismului din regiune le confirmă (Bădescu, Sum și Uslaner, 2004). De asemenea, activiștii civici par să fie mai toleranți cu minoritățile, cel puțin asta este concluzia unor anchete desfășurate în România. Cercetări proprii nu confirmă însă relația presupusă (Dragoman, 2005a). Chiar dacă joacă un rol în formarea unor atitudini civice, capitalul social nu pare să fie esențial în susținerea democrației. Democrația din România, dar și din regiune, are o

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
Putnam / 30 1.2.3.1. Localizarea capitalului social: relații sociale sau trăsături de personalitate? / 30 1.2.3.2. Nivelul de măsurare / 32 1.2.3.3. Efectele sociale / 34 1.2.4. Operaționalizări ale capitalului social în diverse anchete / 44 Capitolul 2. Democratizare, valori democratice și cultură politică 39 2.1. Democrație și democratizare / 49 2.1.1. Măsurarea democrației. Definiții idealiste vs. definiții realiste / 50 2.1.2. Atașamentul față de regimul democratic în România / 59 2.1.2

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
social și tranziția la democrație în Europa post-comunistă / 163 Capitolul 5. Importanța capitalului social pentru susținerea democrației în România / 177 5. 1. Capital social și susținerea democrației într-o comunitate urbană: Sibiu / 177 5.1.1. Operaționalizarea capitalului social în anchetă / 179 5.1.2. Măsurarea valorilor democratice / 185 5.1.3. Evaluarea importanței capitalului social pentru valorile democratice / 187 5.1.3.1. Capital uman și valori demcratice/ 187 5.1.3.2. Capital social și valori democratice / 189 5

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398

lucrurile ar fi mai ușor de controlat în cazul în care Statele Unite și Europa și-ar rezolva diferendele și ar adopta un demers comun, mai puțin generalizat, față de Iran. La finalul anului 1997, vicepreședintele american Al Gore susținea că o anchetă mixtă, ruso americană a dovedit că Iranul face eforturi deosebite pentru a obține tehnologia necesară fabricării armelor nucleare și a rachetelor balistice aferente. În pofida negării cu vehemență de către Teheran a activităților destinate producerii de arme de distrugere în masă, Statele Unite

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306

concedierea este tot mai frecvent resimțită ca o deficiență personală, un eșec imputabil doar propriei persoane. Lăsat singur, scos din colectiv, individul trăiește realitatea economică și socială ca pe o chestiune personală. Epoca noastră este martora individualizării eșecului social, toate anchetele arătând că șomajul obsedează în mare măsură conștiințele individuale, repune în chestiune identitatea personală și socială. Ceea ce odinioară era trăit ca un destin de clasă este trăit acum ca o umilință, ca o rușine individuală. Astfel, în inima planetei Bunăstare

Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
de netăgăduit, dar interesant este, trebuie să adăugăm, că, în același timp, dorințele consumatorilor nu trec în general prea mult dincolo de ceea ce pot ei în mod plauzibil să spere că vor putea dobândi. De mai mult de treizeci de ani, anchetele o confirmă: oricare ar fi nivelul resurselor lor, oamenii consideră ca decent un venit depășind cu circa o treime veniturile lor efective 25. Pe de o parte, această diferență între realitate și dorință poate fi considerată importantă; pe de alta

Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
iată o societate în care mai mult de 90% dintre indivizi se declară fericiți sau foarte fericiți și în care, simultan, depresiile și tentativele de sinucidere, anxietățile și consumul de medicamente psihotrope se răspândesc asemenea unui torent neliniștitor. Conform unei anchete epidemiologice ale cărei rezultate au fost publicate în 2004, 11% dintre francezi au avut în ultima vreme cel puțin un episod depresiv, 12% au declarat că au suferit de anxietate generalizată în cursul ultimelor șase luni, iar 7,8% au

Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
nu se bazeze pe atracția dintre parteneri, când sexualitatea recreativă era adesea absentă din viața cuplului, când numeroase femei, terorizate de ideea de a nu rămâne însărcinate, nu mai ajungeau și la plăcere. În raport cu aceste epoci, schimbarea este notabilă; toate anchetele de care dispunem arată că, în raporturile amoroase, femeile au devenit mai active și mai hedoniste; în același timp, durata actului sexual și a preludiului a crescut 64. Dacă aceeași chestiune este considerată și din punct de vedere feminin, totul

Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
făcea, în mod automat, să le supraestimeze pe ale altora. Astfel, ei erau adesea convinși că ceilalți beneficiază de o condiție mai bună ca a lor21. Și pe acest plan tendința s-a inversat. După cum se știe, în cursul numeroaselor anchete realizate pe subiecți europeni, aceștia se declară masiv fericiți (90%). Francezii nu scapă nici ei acestei tendințe: în 2004, 3 din 10 se declarau foarte fericiți, 6 din 10 mai degrabă fericiți, 8 din 10 fericiți în viața lor amoroasă

Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

Dreptatea din 8 decembrie 1929 101 4. Fulmen, „Marea întrunire feministă de la Fundația Carol I. Asistența. Discursurile”, Dimineața din 8 ianuarie 1930 105 5. „Manifestul Grupării Femeilor Române la alegerile comunale din Capitală”, Universul din 28 februarie 1930 109 6. Ancheta ziarului Universul „Să se înscrie femeile în partidele politice?”, Ziarul nostru, anul IV, nr. 2, februarie 1930 112 7. „Pacea prin educație. Discurs rostit de Alexandrina Cantacuzino la Congresul Consiliului Internațional al Femeilor, întrunit la Viena, pe 2 iunie 1930

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
din 8 decembrie 1929. 4. „Marea întrunire feministă de la Fundația Carol I. Asistența. Discursurile”, semnat Fulmen în Dimineața din 8 ianuarie 1930. 5. Manifestul Grupării Femeilor Române la alegerile comunale din Capitală, reprodus în Universul din 28 februarie 1930. 6. Ancheta ziarului Universul: „Să se înscrie femeile în partidele politice?”, apărută în Ziarul nostru, anul IV, nr. 2, februarie 1930. 7. Discursul rostit de Alexandrina Cantacuzino la Congresul Consiliului Internațional al Femeilor, întrunit la Viena, pe 2 iunie 1930, „Pacea prin

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
gospodărie rămânea pe seama femeii și a copiilor. Ponderea foarte mare a femeilor în agricultura țării, în raport cu țările occidentale, nu corespundea unei reale emancipări a acestora ci, dimpotrivă, era consecința practicării unei agriculturi extensive și a menținerii proceselor de producție rudimentare. Anchetele și studiile sociale, întreprinse de echipele de specialiști, în frunte cu Dimitri Gusti, dar și de către asociațiile de femei, au dezvăluit opiniei publice starea precară a agriculturii și consecințele sociale grave ale nefolosirii eficiente a imenselor posibilități de care dispunea

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]