38,777 matches
-
ales a soției omologului fictiv și a vieții lor conjugale. Watson menționează că, după retragerea definitivă a lui Holmes, detectivul ceruse să nu-i mai fie publicate anchetele desfășurate, și i-a permis lui Watson să publice această povestire deoarece doctorul "promisese" cititorilor, în "Tratatul naval", că o va publica. Un spion numit Oberstein apare în această povestire și în "Planurile Bruce-Partington" (clasificat iarăși ca unul dintre cei mai importanți trei agenți străini din Londra), a cărei acțiune se desfășoară cu
Cea de-a doua pată () [Corola-website/Science/324044_a_325373]
-
Dr. Watson. În afară de interpretarea acestui rol, Brett a avut și alte apariții, și el este considerat acum a fi Holmesul epocii sale, cum era și Basil Rathbone în anii '40 ai secolului al XX-lea. Brett îl interpretase anterior pe Doctorul Watson pe scenă, alături de Charlton Heston în rolul lui Holmes, în filmul "The Crucifer of Blood" (1980), făcându-l astfel unul dintre cei doar trei actori care l-au interpretat atât pe Holmes, cât și pe dr. Watson (ceilalți doi
Jeremy Brett () [Corola-website/Science/324080_a_325409]
-
bani și o hârtie cu unele socoteli. Ronald obișnuia să joace whist la diferite cluburi, dar niciodată pentru sume mari de bani. Cu ceva vreme în urmă, el câștigase 420 de lire, jucând în pereche cu colonelul Sebastian Moran. Intrigat, doctorul Watson se duce la locul crimei unde găsește o mulțime de curioși, printre care și un librar bătrân de care Watson se împiedică din neatenție. Revenit în cabinetul său de consultații, doctorul are supriza de a primi vizita omului cocoșat
Casa pustie () [Corola-website/Science/324087_a_325416]
-
jucând în pereche cu colonelul Sebastian Moran. Intrigat, doctorul Watson se duce la locul crimei unde găsește o mulțime de curioși, printre care și un librar bătrân de care Watson se împiedică din neatenție. Revenit în cabinetul său de consultații, doctorul are supriza de a primi vizita omului cocoșat pe care-l dăduse jos în Park Lane. Bătrânul librar îi propune lui Watson să-i cumpere cărțile, argumentând că etajera din spatele doctorului ar părea mai impresionantă dacă nu ar fi atât
Casa pustie () [Corola-website/Science/324087_a_325416]
-
împiedică din neatenție. Revenit în cabinetul său de consultații, doctorul are supriza de a primi vizita omului cocoșat pe care-l dăduse jos în Park Lane. Bătrânul librar îi propune lui Watson să-i cumpere cărțile, argumentând că etajera din spatele doctorului ar părea mai impresionantă dacă nu ar fi atât de goală. Watson se întoarce către etajeră și rămâne stupefiat când revine în poziția inițială, pentru că în fața sa era vechiul său prieten Sherlock Holmes pe care îl crezuse mort timp de
Casa pustie () [Corola-website/Science/324087_a_325416]
-
leșină. Revenindu-și în fire, Watson îi pune mai multe întrebări lui Sherlock Holmes pentru a afla ce se întâmplase la lupta de pe marginea cascadelor Reichenbach și apoi în cursul celor trei ani scurși de la acel eveniment. Holmes îi explică doctorul că el nu a căzut în prăpastie împreună cu dușmanul său de moarte, împingându-l pe Moriarty grație cunoștințelor de "baritsu", o tehnică japoneză de luptă (fictivă). Zărindu-l pe Moriarty zdrobindu-se de stânci, detectivul a decis să lase impresia
Casa pustie () [Corola-website/Science/324087_a_325416]
-
face o reconstituire a sinuciderii cu revolverul lui Watson, iar pistolul produce în cădere o ciobitură pe parapetul podului, asemănătoarea cu ciobitura observată inițial de detectiv. Revolverul cu care s-a sinucis doamna Gibson este găsit în heleșteu, alături de pistolul doctorului Watson. Povestirea este remarcabilă și pentru faptul că face trimitere la un cufăr păstrat în seifurile băncii Cox and Co. din Charing Cross, în care dr. Watson își păstra notițele referitoare la cazurile cercetate de Holmes, printre care se aflau
Problema podului Thor () [Corola-website/Science/324104_a_325433]
-
1927, a părut lucrarea postumă "Pe drumurile Indiei. Cele din urmă pagini. Scrisori" (București, 1927). După pseudonimul ei a fost denumit vârful Ocolit (vârful Bucura Dumbravă) din Munții Bucegi. În anul 1940, scriitorul Mircea Eliade a publicat nuvela fantastică "Secretul doctorului Honigberger" în care descrie dispariția fără urmă, la 10 septembrie 1910, a doctorului Zerlendi care începuse să se intereseze de practici oculte indiene. În această nuvelă, doamna Zerlendi îi relatează autorului că biblioteca soțului ei începuse să fie cercetată și
Bucura Dumbravă () [Corola-website/Science/324117_a_325446]
-
București, 1927). După pseudonimul ei a fost denumit vârful Ocolit (vârful Bucura Dumbravă) din Munții Bucegi. În anul 1940, scriitorul Mircea Eliade a publicat nuvela fantastică "Secretul doctorului Honigberger" în care descrie dispariția fără urmă, la 10 septembrie 1910, a doctorului Zerlendi care începuse să se intereseze de practici oculte indiene. În această nuvelă, doamna Zerlendi îi relatează autorului că biblioteca soțului ei începuse să fie cercetată și de Bucura Dumbravă, care și-a făcut unele însemnări și a promis să
Bucura Dumbravă () [Corola-website/Science/324117_a_325446]
-
să o analizeze mai în detaliu, dar a murit după ce s-a întors de la un congres teozofic din India, fără să mai apuce să pună piciorul pe pământ românesc. Autorul lasă impresia că moartea Bucurei Dumbravă este asemănătoare cu moartea doctorului Honigberger, care a murit imediat după ce a sosit la Brașov, și cu dispariția inexplicabilă a doctorului Zerlendi, ca urmare a unor forțe din afara acestei lumi. După cuvintele doamnei Zerlendi: ""Sunt foarte mulți ani de când în casa aceasta nu intră aproape
Bucura Dumbravă () [Corola-website/Science/324117_a_325446]
-
teozofic din India, fără să mai apuce să pună piciorul pe pământ românesc. Autorul lasă impresia că moartea Bucurei Dumbravă este asemănătoare cu moartea doctorului Honigberger, care a murit imediat după ce a sosit la Brașov, și cu dispariția inexplicabilă a doctorului Zerlendi, ca urmare a unor forțe din afara acestei lumi. După cuvintele doamnei Zerlendi: ""Sunt foarte mulți ani de când în casa aceasta nu intră aproape nimeni. Doar câțiva prieteni, care nu au pregătirea specială pe care și-o dobândise soțul meu
Bucura Dumbravă () [Corola-website/Science/324117_a_325446]
-
fi nebuni. Ei au hotărât rapid că "ea" era cea nebună și a doua zi au chemat poliția. În fața tribunalului, s-a prefăcut că are amnezie. Judecătorul a hotărât că ea fusese drogată. A fost apoi examinată de mai mulți doctori, care au declarat-o cu toții nebună. „Categoric dementă”, a spus unul, „consider un caz incurabil. Trebuie pusă undeva unde se va avea grijă de ea.” Șeful pavilionului de nebuni de la Spitalul Bellevue a declarat-o „fără îndoială nebună”. Cazul „fetei
Nellie Bly () [Corola-website/Science/324126_a_325455]
-
Holmes". Povestirea a fost publicată în revista Strand Magazine din septembrie 1904, cu ilustrații de Sidney Paget, apoi în volumul ""Întoarcerea lui Sherlock Holmes"" (în ) editat la 7 martie 1905 de George Newnes Ltd din Anglia. Holmes îl trezește pe doctorul Watson într-o dimineață devreme și cei doi pleacă imediat cu trenul la locul unei crime, Abbey Grange din apropiere de Chislehurst (comitatul Kent). El îi arată o telegramă trimisă în plină noapte de inspectorul Stanley Hopkins, în care îl
Aventura de la Abbey Grange () [Corola-website/Science/324131_a_325460]
-
Ronald Adair, a observat că Moran a câștigat prin înșelăciune și a amenințat că-l va demasca. La 30 martie 1894, Moran l-a ucis pe Adair împușcându-l cu o pușcă pneumatică silențioasă care trăgea cu gloanțe de revolver. Doctorul Watson și Holmes au preluat cazul, iar Moran, aflând că Holmes s-a întors la Londra, a încercat să-l omoare pe detectiv trăgând cu aceeași pușcă dintr-o casă pustie aflată peste drum de locuința detectivului. Cu toate acestea
Sebastian Moran () [Corola-website/Science/324142_a_325471]
-
de Neil Gaiman (retipărită în colecția Gaiman "Fragile Things") și "Tiger! Tiger!" de Elizabeth Bear. În "A Study in Emerald", o versiune a romanului Un studiu în roșu petrecută într-o lume paralelă, Moran ia rolul naratorului oferit de obicei doctorului Watson, stabilindu-și reședința pe strada Baker Street împreună cu un detectiv consultant - deși evenimentele care urmează sunt foarte diferite. În romanele "Man from U.N.C.L.E." de David McDaniel, Moran este fondatorul THRUSH după moartea profesorului Moriarty în Cascadele Reichenbach. Moran
Sebastian Moran () [Corola-website/Science/324142_a_325471]
-
iluminării spirituale, o taină accesibilă doar unor persoane inițiate, care se realizează aici prin ieșirea din timp și spațiu cu ajutorul practicilor yoga. La începutul secolului al XX-lea, un medic bucureștean pe nume Zerlendi începe să se intereseze de viața doctorului brașovean Johann Martin Honigberger (1795-1869), cu scopul de a scrie o biografie a acestuia. Pe măsură ce se documentează cu privire la viața lui Honigberger, el descoperă că acesta avea preocupări ocultiste. Treptat, doctorul Zerlendi începe să se intereseze de practicile oculte, renunțând la
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
bucureștean pe nume Zerlendi începe să se intereseze de viața doctorului brașovean Johann Martin Honigberger (1795-1869), cu scopul de a scrie o biografie a acestuia. Pe măsură ce se documentează cu privire la viața lui Honigberger, el descoperă că acesta avea preocupări ocultiste. Treptat, doctorul Zerlendi începe să se intereseze de practicile oculte, renunțând la scrierea biografiei. El adoptă un stil de viață ascetic, renunțând la tutun, alcool, cafea și carne, și începe să experimenteze o serie de practici yoghinice (cum ar fi catalepsia, levitația
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
de soțul ei pentru a-i continua activitatea documentară. Curios, naratorul se deplasează la casa familiei Zerlendi de pe strada S. nr. 17 (aflată în centrul Bucureștilor, foarte aproape de Calea Victoriei) și acceptă să se documenteze pentru a valorifica munca neterminată a doctorului. Timp de câteva săptămâni, naratorul a petrecut cel puțin trei după-amiezi pe săptămână în biblioteca doctorului Zerlendi. Studiind materialele adunate de Zerlendi, el își dă seama că manuscrisul se întrerupea odată cu reîntoarcerea lui Honigberger la Alep, prin 1822, materialele scrise
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
Zerlendi de pe strada S. nr. 17 (aflată în centrul Bucureștilor, foarte aproape de Calea Victoriei) și acceptă să se documenteze pentru a valorifica munca neterminată a doctorului. Timp de câteva săptămâni, naratorul a petrecut cel puțin trei după-amiezi pe săptămână în biblioteca doctorului Zerlendi. Studiind materialele adunate de Zerlendi, el își dă seama că manuscrisul se întrerupea odată cu reîntoarcerea lui Honigberger la Alep, prin 1822, materialele scrise alcătuind abia un sfert din biografia propriu-zisă. Într-una din zile, fiica doamnei Zerlendi, Smaranda, intră
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
decât scrierea biografiei lui Honigberger. La rugămintea naratorului, Smaranda îl informează că tatăl ei n-a murit, ci că a dispărut de acasă fără să-și ia cu el haine, acte sau bani, nelăsând nici o scrisoare soției sau vreunui prieten. Doctorul nu a mai fost văzut de atunci de nimeni și nici nu s-a mai auzit nimic de el. Surprins de cele auzite, naratorul renunță să se mai documenteze cu privire la Honigberger și începe să cerceteze caietele personale ale doctorului Zerlendi
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
prieten. Doctorul nu a mai fost văzut de atunci de nimeni și nici nu s-a mai auzit nimic de el. Surprins de cele auzite, naratorul renunță să se mai documenteze cu privire la Honigberger și începe să cerceteze caietele personale ale doctorului Zerlendi. Majoritatea acestora conțineau traduceri din limba sanscrită. În ziua următoare, el descoperă un caiet pe a cărei primă pagină se afla transcrierea câtorva pasaje din Upanișade, în timp ce fraza transcrisă pe primul rând din pagina a doua era o traducere
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
transcrierea câtorva pasaje din Upanișade, în timp ce fraza transcrisă pe primul rând din pagina a doua era o traducere în limba sanscrită a primei fraze din "Evanghelia lui Ioan". Citind frazele următoare, el descoperă că acel caiet era un jurnal al doctorului Zerlendi început la 10 ianuarie 1908 și scris în limba română cu litere sanscrite. Servitoarea Arnica intră în cameră după scurtă vreme și-i spune naratorului că în următoarele două zile se va face în casă o curățenie generală. Aproape
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
-i spune naratorului că în următoarele două zile se va face în casă o curățenie generală. Aproape fără să-și dea seama, naratorul ascunde caietul sub haină și se duce acasă. În aceeași seară, el citește însemnările și află că doctorul Zerlendi ajunsese să stăpânească o serie de practici yoghinice, căutând căile de a atinge țara mitică Shambala. Exercițiile de a se face invizibil îi reușesc, dar ca urmare a slăbirii voinței el nu mai poate să revină la starea anterioară
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
o serie de practici yoghinice, căutând căile de a atinge țara mitică Shambala. Exercițiile de a se face invizibil îi reușesc, dar ca urmare a slăbirii voinței el nu mai poate să revină la starea anterioară. Ultima însemnare din jurnalul doctorului este următoarea: "„12 septembrie. De alaltăieri noaptea, nu mă mai pot întoarce. Am luat caietul acesta, și creionul, și scriu pe scara care duce la pod. Îl voi ascunde, apoi, printre caietele mele de studii. Mă cuprinde însă groaza la
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
îndrăznit să-l mărturisesc nimănui, și nici în această povestire nu îl voi destăinui. Viața mea și așa a fost îndestul de încercată, în urma tainelor pe care d-na Zerlendi m-a îndemnat să le cercetez, fără să aibă dezlegarea doctorului ...”". Trecând pe aceeași stradă câteva luni mai târziu, naratorul observă că vechea casă boierească este demolată, îngropându-și taina pentru totdeauna. Nuvela este împărțită în 10 capitole numerotate cu cifre arabe și fără titluri. Mircea Eliade a trăit câțiva ani
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]