38,200 matches
-
ce să spun! Să le spun că stai într-un cort ca țiganii... la marginea cimitirului... Spune și tu, Mona, dacă ăsta-i un om normal! Octav: Las-o pe Mona în pace! Marieta: Că de asta ți-am trimis doctorul! Și tu îl iei peste picior?! Octav: Păi nu l-ai trimis tu ca la un nebun?! M-am purtat exact cum se aștepta să mă port... Marieta: Ascultă, eu te rog să termini cu aiureala asta! Și să vii
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
tranz.: Ioana îi știrbește autoritatea lui Ion part. știrbit, -ă nom. știrbirea, știrbitul NEREFLEXIVE A ADORMI Copilul adoarme greu tranz.: Mama adoarme copilul part. adormit, -ă nom. adormirea, adormitul A AMORȚI Ion a amorțit complet așteptând-o pe Ioana tranz.: Doctorul l-a amorțit pe Ion cu injecții part. amorțit, -ă nom. amorțirea, amorțitul A AMUȚI Când a văzut-o pe Ioana, Ion a amuțit de admirație tranz.: Admirația l-a amuțit pe Ion part. amuțit, -ă nom. amuțirea, amuțitul A
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
simple de acest tip, căruia îi sunt dedicate o mulțime de studii, este sistemul doctor-pacient. Pornind de la finalitatea realizării unui tratament eficace și de la particularitățile celor două persoane implicate în activitatea de tratare, se pot deriva normele care reglementează rolul doctorului și al pacientului. Toate aceste norme reprezintă elemente funcționale ale unui sistem de activități astfel organizat încât să ducă la succesul tratamentului. Analiza funcțională a sistemelor deschide atât o perspectivă explicativă, cât și una constructivă: ea explică nu numai de ce
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fapte și informații despre starea sistemului și comportamentului lor este, din acest motiv, des utilizată, mai ales atunci când respectivele cunoștințe și informații, venite din exterior, ar putea genera mecanisme defensive. Sindromul „teamă de tratament”. Presupunem că ai dureri abdominale, și doctorul pune diagnosticul: apendicită - de operat urgent. Decizia este relativ simplă. Fiecare știe (pe baza unei îndelungate experiențe colective) că, neoperată, apendicita are multe șanse să ducă la complicații și, în final, chiar la moarte; operația, în schimb, este ușoară și
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
line weberiană. Problema este cum poate fi realizat În practica de cercetare. Soluția standard este cea de interacțiune de durată, de locuire În comunitatea supusă observării. În condițiile În care acest lucru nu este posibil, din constrângeri materiale, soluția, susține doctorul Totelecan, este de a reconstrui relația „eu”/„tu” acolo unde ea exista, prin biografie personală (relații de rudenie, copilărie În comunitate etc. - p. 38). Pe linia acestei opțiuni, autorul conduce o parte din cercetare În Păniceniul natal (comuna Căpușul-Mare, Cluj
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
perspectiva readaptării și reintegrării lor sociale. George Florin Macarie Încearcă să descifreze urmele pe care Închisorile comuniste le-au lăsat În psihicul celor care au fost puși În această grea situație. Adrian Neculau demonstrează În „istoria unei vieți”, cea a doctorului Nicu Ioniță, fost deținut, un aspect de necrezut, și anume că detenția a fost grea, dar perioada postdetenției a fost și mai grea. În fine, În ultima intervenție, ni se pune la dispoziție un interviu dialogat Între doi trăitori (și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Într-o perspectivă istorică și etnofolclorică, problema corupției angajează Însăși identitatea românească, fie În raport cu popoarele vecine (ruși, greci, turciă), fie la nivelul (i)legalității la români. Prin legi și instituții de combatere a corupției, statul român se comportă ca un ,,doctor” ce ,,prescrie terapiile potrivite”, spre ,,a recrea o ordine naturală și morală pierdută”. Fără a oglindi doar un anumit tip de practică antropologică sau o ,,problemă” de teren În stil monografic, lucrarea de față reușește să ,,evoce” și să ,,prospecteze
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
reprezentat un factor inhibator al modernizării, nefiind considerat singurul, izolat, ci În corelație cu alții. Monica Șișeștean Robert B. Cialdini Psihologia persuasiunii, București, Editura Business Tech International Press, 2004 (372 p.) Autor a numeroase lucrări de psihologie socială, profesor și doctor În filosofie, Robert B. Calidini este șeful Catedrei de psihologie și membru al consiliului de conducere al Universității Statului Arizona. Profesorul Robert B. Cialdini mai susține cursuri universitare despre persuasiune și influență socială la alte două mari universități: University of
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cu trup omenesc, pentru a colabora împreună, prin credință, spre mântuirea celor ce au credință în El”. (Origen, Contra lui Celsus, Cartea a III-a, cap. XXVIII, în PSB, vol. 9, p. 188) „... Dumnezeu-Cuvântul, Iisus, a fost trimis să fie doctor pentru cei slăbănogi, dascălul dumnezeieștilor taine pentru oamenii care, după ce s-au curățat de vechile patimi, nu vor să mai trăiască în păcate”. (Origen, Contra lui Celsus, Cartea a III-a, cap. LXII, în PSB, vol. 9, p. 213) „... aceasta
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nici profeții, nici minunile acelea nemaiîntâlnite, nici pedepsele, nici îndemnurile adresate fiecărui om, nici acele repetate robii; de aceea, îndurându-se de neamul nostru, a rânduit, să se nască din Fecioară și să ia chip de rob (Filip. 2, 7), Doctorul trupurilor și al sufletelor, Fiul Lui Cel Unul Născut, sculându-L ca să spun așa, din sânurile părintești, a rânduit să petreacă împreună cu noi și să sufere toate slăbiciunile noastre, pentru ca să poată ridica de la pământ la cer firea noastră care zăcea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în lume, putem cunoaște firea Creatorului lumii. Iar dacă însușirea de căpetenie a Dumnezeirii e dragostea de oameni, atunci iată răspunsul la ceea ce cauți, iată pricina pentru care S-a întrupat Dumnezeu. Firea noastră slăbănogită, într-adevăr, avea nevoie de doctor, omul căzut de istoveală aștepta pe Cel ce-i va întinde mâna, cel ce-și pierduse viața aștepta pe Dătătorul ei, cel ce se depărtase de părtășia binelui avea nevoie de îndrumătorul care să-l readucă de unde plecase, tânjea după
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
aștepta pe Cel care să-l dezlege, cel din jugul sclaviei, pe slobozitorul său. Erau aceste lucruri atât de mici și de neînsemnate, încât să nu poată îndemna pe Dumnezeu să coboare și să cerceteze pe oameni cum cercetează un doctor pe bolnavii săi, mai ales în starea nenorocită și vrednică de milă în care se găsea omenirea?” (Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 15, în PSB, vol. 30, p. 309-310) „Venirea Domnului pentru om
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nici profeții, nici minunile acelea nemaiîntâlnite, nici pedepsele, nici îndemnurile adresate fiecărui om, nici acele repetate robii; de aceea, îndurându-se de neamul nostru, a rânduit, să se nască din Fecioară și să ia chip de rob (Filip. 2, 7), Doctorul trupurilor și al sufletelor, Fiul Lui Cel Unul Născut, sculându-L ca să spun așa, din sânurile părintești, a rânduit să petreacă împreună cu noi și să sufere toate slăbiciunile noastre, pentru ca să poată ridica de la pământ la cer firea noastră care zăcea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
inteligibile și convingătoare pentru gîndirea musulmană comună, dar manipularea semantică și discursivă a textelor este cu totul subordonată unei finalități ideologice, cu excluderea tuturor procedurilor științifice (sintaxă, semantică, retorică, istorie, teologie, chiar filozofie) pe care trebuia să le posede orice doctor al Legii. M. Arkoun vorbește despre dificultatea gîndirii musulmane comune de a face distincție între discurs tradițional și discurs ideologic cu vocabular religios, dată fiind incinta dogmatică unde această gîndire plasează orice discurs care, folosind citate din Coran și Tradiție
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Iași, iar în 1916 se transferă la București, susținându-și bacalaureatul la Liceul ,,Matei Basarab” în 1921. Înscris aici la Facultatea de Drept, nu o frecventează, dar în 1925 își reia studiile la Facultatea de Drept din Pavia (Italia), devenind doctor în drept cu teza La psicanalisi giudiziaria (1928). Elev și proaspăt student, frecventează cenaclul lovinescian și își face debutul în 1921, la ,,Sburătorul”, cu versuri în maniera parnasiana, de înrâurire barbiana. E. Lovinescu îi propune să semneze Mihail Cosma, pseudonim
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
Terapeutul - Haideți, fiți rezonabilă! Pacienta - Dar sunt rezonabilă! Pacienta și terapeutul se lansează într-o escaladă simetrică, fiecare încercând să-l convingă pe celălalt. Simetriile nu sunt întotdeauna agresive; ele pot fi prietenoase, așa după cum o demonstrează exemplul următor: Pacienta - Doctore, sunt mulțumită că v-am întâlnit, nu știu ce s-ar fi întâmplat cu mine fără ajutorul dumneavoastră! Terapeutul - Este normal, eu îmi fac doar meseria! Pacienta - Faceți mai mult decât meseria, ați știut să-mi spuneți exact ceea ce trebuie, vă sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
motive să fiu deprimată! Medicul - Depresia este o boală. Cel mai bine este să o tratezi. La început cu ajutorul unui antidepresiv, apoi apelând la o terapie comportamentală și cognitivă pentru a preveni recăderile. (Terapeutul încearcă să o convingă). Pacienta - Dar, doctore, nu-mi plac medicamentele. Trebuie doar să mă refac puțin. N-am destulă voință. (Rezistanță, reactanță) Medicul - Cred că este mai bine să nu lași să treneze o problemă și să o tratezi cât mai repede posibil. (Terapeutul insistă). Pacienta
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în stradă și să vorbesc cu oricine! Terapeutul - Suferiți într-adevăr de atacuri de panică. Este o problemă care se tratează bine într-o terapie comportamentală. Vă voi explica câteva exerciții care să vă permită să controlați crizele. Pacienta - Dar, doctore, medicul meu m-a învățat deja niște exerciții și nu-mi sunt de folos. Aceste crize mă fac să-mi fie frică chiar și să respir așa după cum mi-a spus medicul. In acest moment, terapeutul propune un tratament fără
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
întristează deoarece cred că era un moment trist. Terapeutul - Da. Vă relaxați. Puteți reveni în locul liniștit de lângă foc, dacă aveți nevoie de acest lucru. Vă veți concentra apoi asupra imaginii. Pacienta - Cred că a fost un șoc să văd acești doctori intrând și pentru că eram, în sfârșit, pentru că am stat mult la urgențe așteptând, făcând scanere, radiografii. In sfârșit aveam într-adevăr impresia că aveam dureri dar cum eu... cum niciodată în sfârșit... eu încerc mereu să trec peste dureri, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
explicându-i în același timp evoluția acesteia. Intr-adevăr, elementele esențiale ale disfuncției sexuale se situează în general în următoarele domenii: antecedente istorice: lipsă de informații privind practicile sexuale sau idealizarea acestora, traumatisme legate de incest sau : jocuri de-a doctorul” umilitoare, distorsiuni cognitive și idei greșite în legătură cu sexualitatea în exces (legată mereu de performanță); antecedente imediate: dificultăți conjugale (conjugopatie), distorsiune cognitivă recurentă și obsedantă, mângâieri nesatisfăcătoare, depresie, destabilizare psihică (divorț frate/soră/părinți, șomaj, cancer, experiențe sexuale negative și dureroase
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cu mama sa, nici cu fratele său și cu sora sa, până în urmă cu câțiva ani după operația tatălui său (cancer puțin evoluat și stabilizat în prezent). Pacientul n-a suferit niciodată traumatisme sexuale, nu s-a „jucat de-a doctorul”, situație care l-ar fi putut inhiba sau destabiliza. Distorsiunile cognitive sunt importante și ideile sale în legătură cu bărbații hiperperformanți din celelalte familii sau cupluri sunt eronate. Antecedente imediate Hubert s-a confruntat în mod brutal cu realitatea atunci când s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
acest impas. Sedința 3: analiza funcțională a lui Carolyn La rândul său, Carolyn vine singură. Antecedente istorice Terapeutul - Au existat în trecut momente neplăcute de stres familial, de dificultăți greu de suportat legate de sexualitate (incest, viol, „jocuri de-a doctorul”, lipsă de informații sau idei eronate în ceea ce privește sexualitatea masculină sau feminină)? Carolyn este categorică: sexualitatea era un subiect tabu și ea n-a avut multe informații în legătură cu aceasta. Carolyn - Prietenele serveau drept suport de transmitere a informațiilor, cu aspectele lor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
asupra prevenirii recidivelor depresive cu ajutorul terapiei Mindfulness Training. Cititorul interesat va putea obține mai multe informații pornind de la bibliografia acestui capitol: Hayes și colab., 2001, Hayes și colab., 1999, Hayes și colab., 2004, Segal și colab., 2001. ∗ Autorii: Michel Ylieff Doctor în psihologie, profesor la Universitatea din Liège, secția de psihologie clinică pentru persoane în vârstă, fondator al AEMTC (Asociația pentru studiul, modificarea și terapia comportamentului). Ovide Fontaine Psihiatru, profesor, șef de serviciu onorific, secția de psihologie a sănătății, Universitatea din
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
eux-mêmes, Paris, Labos GSK, 2005. Van Rillaer, 1992. Mers la cinema, lecții de salsa, grădinărit, călătorii, invitarea prietenilor... Fanget, 2003. Andrș, Lelord, 1999. Van Rillaer, 1992. ∗ Sarah Mary-Rabine: Asistentă în psihiatrie, ULB a profesorului P. Verbanck la Bruxelles. Évelyne Mollard: Doctor în psihologie la Spitalul de neurologie din Lyon, centrul de terapie a anxietății condus de Dr. Cottraux, și lector la Universitatea Lyon-I, DIU în TCC. American Psychiatric Association, 2003. Aproximativ o treime până la jumătate dintre subiecții cu un diagnostic
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
In mod ideal, în cazul fobiei sociale, nici o prescriere de psihotrope n-ar trebui să fie "singulară", adică neînsoțită de cel puțin o susținere psiho-educativă, sau cel mai bine de o terapie de tip TCC. Vezi cap. 4. ∗ Patrick Gosselin Doctor în științe, psiholog, profesor la departamentul de psihologie al Universității din Sherbrooke (Canada), profil psihologie clinică, responsabil cu formarea practică și cu supervizarea în domeniul terapiei cognitiv-comportamentale. Această primă parte prezintă informațiile extrase din literatura recentă referitoare la anxietatea generalizată
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]