39,491 matches
-
și, cînd erau osîndiți la moarte îmi dădeam și eu votul împotriva lor.” În același text, el numește doctrina incriminată ,,calea credinței” la 9,1-2: ,, Dar Saul sufla încă amenințarea și uciderea împotriva ucenicilor Domnului. S-a dus la marele preot și i-a cerut scrisori către sinagogile din Damasc, ca, dacă va găsi pe unii umblînd pe Calea Credinței, atît bărbați cît și femei, să-i aducă legați la Ierusalim.” Pe tăblițele de plumb 57 și 59 ale strămoșilor noștri
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
spurcăciunea pe gură. Dacă el a copiat cu toptanul ca un tîlhar de drumul mare, din scrierea esenă Cartea revelațiilor, înseamnă că această plăsmuire s-a făcut după anul 381, iar informațiile le-a luat din manuscrisele acestui grup de preoți geți care trăiau în Palestina, fiind adunate de iudeo-creștinul Ieronim și trimise la Roma pe la anii 380 sau ceva mai tîrziu. Noi cei de astăzi trebuie să înțelegem că atunci prin furt și viclenie a venit vre-mea împărăției minciunii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
pe femeie, s-a dus să facă război cu rămășița seminției ei, care păzesc poruncile lui Iahwe și țin mărturia lui Iisus Cristos’’. Geții și galii din Galileea nu aveau de ce face război cu iudeii dar aceștia doreau să ajungă preoții lumii pentru care, trebuiau pe foarte mulți să-i convertească prin sabie sau minciună. Pentru că nu le-a reușit răzmerița din anii 66-70 împotriva romanilor și a întregului neam omenesc, s-au tot chitit ei ceva timp și au pus
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
că micul get va merge să locuiască la unicul Zabe-lo’’. În tăblița 59, se scrie despre neamul geților și a tracilor că țin ,,dreapta credin- ță”. Și emeșii aveau o sărbătoare foarte importantă unde conducătorul civil împre- ună cu marele preot participa la o cununie simbolică cu divinitatea pentru a înnoi legătura sacrului cu pămîntul printr-o comuniune religioasă. Iar în rugăciunea Tatăl nostru avem versul ,,Vie împărăția Ta” cu sensul de vi-oaie, plină de viață, luminoasă, dovedind originea ei mioritică
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
că nu trebuie ca Neamurile să se taie împrejur pentru a primi evanghelia. La scut timp Iacov este omorît din ordinul regelui Irod ll cum scrie Saul. După alte informații Iacov a fost lapidat în anul 57 din ordinul marelui preot Anan. Saul și Barnaba pleacă din Ierusalim către Siria și Cilicia de unde se despart. Saul împreună cu ucenicul său au colindat prin ținuturile Frigiei, Galatiei, Misiei și Troia, dar au fost alungați cu pietre din Bitinia. Au trecut în Samotrace și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
religia strămoșilor noștri, însemna învățat, înțelept, iluminat în tainele dumnezeiești și purificat sufletește și trupește. În scrierea Oracolele calde- ene, Mama Pămîntească are părul parcă o cunună de raze ascuțite de lumină. Pe tăblița 53, care îl îndeamnă pe marele preot al geților Ili să se ducă în Palestina pen-tru a se lua de piept cu hoții de cultură și ucigașii de religie, apare imaginea unui cap ce poartă o cunună cu trei raze iar pe piept are două figuri rotunde
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Adepții religiei înțelepților - mitraismul - credeaua că mortul este ridicat la cer de îngerul său păzitor și participă la o sărbătoare acolo sus a preafericiților. Imaginea a fost descoperită pe o frescă ce decorează o necropolă vecină cu cea a unui preot de-a lui Sabasios, Vincentus, înhumat în catacomba creștină din Pretextat, fapt foarte ciudat la care nu s-a găsit nici o explicație logică. Nu-i nimic, o dau eu; este dovada de netăgăduit a furtului religiei geților de către tîrîturile ce
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
trupul mort al zeului și care era împodobit cu panglici colorate de lînă și ornat cu ghirlande de flori. Următoarea zi, credincioșii îl plîngeau pe mort iar în ziua de 24 se făcea înmormîntarea lui Attis ca pentru orice muritor. preoții se flage- lau și urlau de jale. Dar pe 25 era marea sărbătoare ce semnifica renașterea naturii iar Attis se trezea din somnul morții și participa la bucuria colectivă. Sărbătoarea se termina pe 27 printr-o procesiune triumfală pe străzile
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
aur scriind și primul poem despre aceste pățanii năstrușnice se numea Orfeu adi-că sfînt ca un pește. Și cabirii din Canaan, aveau o divinitate sub formă de pește la fel cum apare pe tăblița 9 ce arată mare prieteșug între preoții geți și cei gali pripășiți de dor de foaie albastră printre șatrele mioriticilor. În județul Botoșani s-a descoperit un pește de aur de cca 60-70 cm ce arată răspîndirea acestui cult în spațiul getic dar nu numai. Apariția misterelor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
pește de aur de cca 60-70 cm ce arată răspîndirea acestui cult în spațiul getic dar nu numai. Apariția misterelor lui Mithra în peninsula italică a fost în se-colele l-ll și s-a dezvoltat în apropierea cultului lui Cybele, preoții obținînd astfel sprijinul unei instituții oficiale a statului roman. Mitra mai apare pe unele inscripții cu epitetele de taurobolium și criobolium, adică sacrificatorul de taur sau berbec cum apare pe coiful de la Coțofeneștii Bacă-ului. În realitate termenul se referă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
datorită tăbliței de plumb 60 turnată de mato Dapisiu, tatăl lui Ili și care ne povestește cum zavistea și năravul prost și-au făcut loc la sciții din estul Geției precum și la tracii din Tracia. În aceste două țări niște preoți cam zurlii și cu unele apucături stricăcioase, după aflarea morții lui Ili din primăvara anului 30 întîmplată la Ierusalim, au considerat că pot interpreta învățăturile din Legea Adevărului și Dreptății, primită de Eno iar Frăția Celui Ales din Sarmisetuza a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
după aflarea morții lui Ili din primăvara anului 30 întîmplată la Ierusalim, au considerat că pot interpreta învățăturile din Legea Adevărului și Dreptății, primită de Eno iar Frăția Celui Ales din Sarmisetuza a zăpsit tărășenie. Pe dată a trimis pe preotul Zuirasio, să meargă atît la sciți cît și la traci, să restabilească buna rînduială a religiei crucii și ritualul religios iar pe preoții nărăvași să-i schimbe cu ,,preoți rumuni” și care sigur slujeau în limba originală a crucii Mîntuitorului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
primită de Eno iar Frăția Celui Ales din Sarmisetuza a zăpsit tărășenie. Pe dată a trimis pe preotul Zuirasio, să meargă atît la sciți cît și la traci, să restabilească buna rînduială a religiei crucii și ritualul religios iar pe preoții nărăvași să-i schimbe cu ,,preoți rumuni” și care sigur slujeau în limba originală a crucii Mîntuitorului, adică rumuna sau geta, dar urîtă de moarte de tîrîturile latriniste carpatine la fel cum a fost urîtă în antichitate de greci și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Ales din Sarmisetuza a zăpsit tărășenie. Pe dată a trimis pe preotul Zuirasio, să meargă atît la sciți cît și la traci, să restabilească buna rînduială a religiei crucii și ritualul religios iar pe preoții nărăvași să-i schimbe cu ,,preoți rumuni” și care sigur slujeau în limba originală a crucii Mîntuitorului, adică rumuna sau geta, dar urîtă de moarte de tîrîturile latriniste carpatine la fel cum a fost urîtă în antichitate de greci și italici. Calea spre lumină din această
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
, Nicolae (1.II.1934, Baia Mare), prozator și eseist. Este fiul Constanței (n. Böhmler) și al lui Vasile Breban, preot. B. face școala la Lugoj, unde tatăl său funcționa în cadrul Episcopiei Greco-Catolice, apoi, după desființarea acesteia odată cu interzicerea cultului greco-catolic în 1948, devenit mirean, trăia din veniturile de proprietar al unor mici unități productive (moară, presă de ulei). Exmatriculat din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
1) + (-1 + 1) + ... este același lucru ca și 1 + 0 + 0 + 0 + 0 + 0 + ..., șir a cărui sumă este, în mod evident, 1. Aceeași sumă infinită de zerouri poate fi egală cu 0 sau cu 1, în același timp. Un preot italian, părintele Guido Grandi, a folosit această serie chiar și pentru a demonstra că Dumnezeu a putut crea universul (1) din nimic (0). De fapt, seria poate fi aranjată în așa fel încât, prin adunarea termenilor, să se obțină orice
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Vinerica, Sîmbotica, Dumana. Genial manevrează Caragiale numele proprii derivate de la cele comune prin cel mai fecund sufix românesc escu, inclusiv pentru a înfățișa un fenomen social specific epocii: pătrunderea în viața socială și politică a unor descendenți de diaconi și preoți, favorizați si de o stare materială relativ prosperă: Diaconescu, Protopopescu, Iconomescu; similară e rezonanța numelui Sachelarie derivat de la sachelar administrator al bunurilor unei biserici, aceeași informație conservînd-o și numele celebrilor Lache Diaconescu și Mache Preotescu (O lacună) iar în Lanțul
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de industrie pe nume Coțcar Coțcarovici iar în Mofturi îl găsim pe Micul Spanacovici numit în formulă completă Mititelul Spănăcel Spanacovici; în Gogoși-le din Claponul anului 1877 ne întîmpină un tînăr monșer care face cură de apă de Buda, preotul Matache Sugăceanu și ofițerul turc Hahaler-aga; sultanul apreciază în fața camerelor otomane că, isprăvindu-și toate treburile ei, i-a venit poftă Europei să le reguleze pe ale noastre, o tînără coristă comunică redacției că e suferindă (Sunt bolnavă, de cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
înfățișează opera lui Caragiale populată exclusiv de o lume de "lichele, proști, agramați, găinari, pești, curve, inconștienți sau numai meschini", fără "un singur om cinstit și întreg", adăugînd și "lipsa totală a oricărei femei în sensul adevărat al cuvîntului" precum și preoții care sunt "porci, bețivi, criminali și hoți". La această inventariere de coșmar se alătură însă și voci mai autorizate și recunoscute pentru dreapta cumpănă a judecății critice cum este cea a lui Eugen Lovinescu: "Teatrul lui Caragiale e un izvor
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
și cu râvna caldă intelectuală. Aici a scris el Regulile vieții monahale (Regulile mari și mici) și a pus bazele Filocaliei, împreună cu Sfântul Grigorie. În timpul păstorii episcopului Eusebiu, om din popor, fără cultură și experiență bisericească, Vasile a fost hirotonit preot. În urma unei neînțelegeri ce a avut loc între dânsul și episcopul său, neînțelegere pe care-o aplană Grigorie de Nazianz, Vasile deveni pentru episcopul Eusebiu un bun sfătuitor, ajutor iscusit, tâlcuitor al Sfintei Scripturi, interpret al datoriilor sale, toiag al
Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
de întăriri permanente pentru atingerea scopurilor ei divino-umane. Demnă de menționat este legătura sa neîntreruptă cu marele său profesor Libaniu. Personalitate polivalentă, Sfântul Vasile a excelat ca nimeni altul în toate activitățile pe care le-a întreprins. A fost un preot de excepție, mare liturghisitor și prieten de nădejde, pedagog de clasă și organizator înnăscut (poate de aceea a fost numit de contemporani un roman printre greci), teolog profund și un adevărat om de știință. Toate acestea la un loc parcă
Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
poate aprecia, într-o mai bună măsură, marea mobilitate a populației Principatului Moldovei la acest început de veac. În deceniile următoare, populația satului Belcești a cunoscut creșteri remarcabile, catagrafia din 1832 consemnând 230 birnici, dar și alte categorii fiscale: 2 preoți, un diacon, 2 dascăli, 11 bătrâni și nevolnici, văduve, 14 slugi și 2 evrei orândari (arendași, n.ns.), iar cea din 1838, 276 birnici, 3 preoți, un diacon, 4 dascăli, un vătav al moșiei, 19 bătrâni, 37 văduve, 21 căpătăieri
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
creșteri remarcabile, catagrafia din 1832 consemnând 230 birnici, dar și alte categorii fiscale: 2 preoți, un diacon, 2 dascăli, 11 bătrâni și nevolnici, văduve, 14 slugi și 2 evrei orândari (arendași, n.ns.), iar cea din 1838, 276 birnici, 3 preoți, un diacon, 4 dascăli, un vătav al moșiei, 19 bătrâni, 37 văduve, 21 căpătăieri, o slugă și 4 evrei orândari 13. Și în anii care au urmat numărul de lăcuitori a crescut, fiind în anul 1852 de peste trei ori mai
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
slugă și 4 evrei orândari 13. Și în anii care au urmat numărul de lăcuitori a crescut, fiind în anul 1852 de peste trei ori mai mare față de anul 1803, ajungând la 370 de nume, din care 285 erau birnici, 3 preoți, un diacon, 4 dascăli, un vătav al moșiei, 33 bătrâni și nevolnici, precum și 43 văduve 14.Constatăm că și în această perioadă s au stabilit în Belcești oameni proveniți din afara granițelor țării, după cum lasă să se înțeleagă numele unor birnici
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
de ciuma lui Caragea. Începând din anul 1820, constatăm o ușoară creștere a populație, de 57 birnici și 10 scutelnici, iar în noua catagrafie din 1832, Ulmii înregistrau cel mai mare număr de lăcuitori, înscriindu-se cu 57 birnici, 2 preoți, 2 dascăli, 7 bătrâni și nevolnici, 13 văduve și un evreu orândar. În următoarele decenii, însă, populația a scăzut continuu, catagrafia din 1838 consemna 38 birnici, un preot, 2 dascăli, 3 văduve și un evreu orândar, iar cea din 1852
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]