38,095 matches
-
va vedea, această modificare a Constituției va avea un impact pozitiv însemnat și asupra țărănimii din Basarbia, în legătură directă cu o cerință de bază din programul Sfatului Țării. Până atunci, era necesar a se îmbărbăta armata română (90 % din cadrul trupei era formată din țărani) în preajma marii confruntări. Marile victorii de la Mărăști, Mărășești și Oituz (iulie-august 1917) au dovedit forța ostașului român care, înzestrat și mai bine pregătit decât în 1916, încurajat prin înscrierea în Constituție a reformelor democratice și, mai
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
însemne începerea unui război între noi și ruși. Era, într-adevăr, o gravă hotărâre de luat”. În noaptea de 8-9/21-22 decembrie 1917, a avut loc ședința Consiliului de Miniștri (cu participarea și a generalului Prezan), care a hotărât dezarmarea trupelor rusești. La Iași, această dezarmare s-a efectuat fără incidente. Mai greu au mers lucrurile în restul teritoriului, în săptămânile următoare. Prin luptele de la Galați, Pașcani, Fălticeni, Mihăileni ș.a., rezistența rușilor a fost înfrântă. S-a efectuat dezarmarea, neutralizarea și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
La Iași, această dezarmare s-a efectuat fără incidente. Mai greu au mers lucrurile în restul teritoriului, în săptămânile următoare. Prin luptele de la Galați, Pașcani, Fălticeni, Mihăileni ș.a., rezistența rușilor a fost înfrântă. S-a efectuat dezarmarea, neutralizarea și evacuarea trupelor respective peste Prut. Acțiunea va fi continuată, căpătând noi valențe, în contextul intensificării mișcării de eliberare a românilor dintre Prut și Nistru. Desfășurarea evenimentelor din Rusia în general, din Basarabia în special, în cursul anului 1917, a pus în evidență
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Moscova. Guvernul sovietic îl declara „intangibil pentru oligarhia română” și se angaja a-l conserva și „a-l remite în mâinile poporului român”. Majoritatea zdrobitoare a locuitorilor dintre Prut și Nistru, inclusiv a minorităților, a primit cu satisfacție această acțiune. Trupele române nu s-au amestecat în chestiunile politice și s-au limitat la restabilirea ordinii. Dincolo de speculațiile răuvoitoare de ieri și de azi, considerăm că intervenția armatei române a contribuit la restabilirea ordinii, permițând exprimarea liberei voințe a populației din
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
conținea, între altele: asistență mutuală în cadrul Societății Națiunilor, care să vizeze, în general, orice agresor european; intrarea în acțiune a fiecăreia dintre cele două țări se va face numai când Franța va fi intrat în acțiune; guvernul sovietic recunoaște că trupele sovietice nu vor putea trece niciodată Nistrul fără o cerere formală în acest sens din partea guvernului României, ceea ce era valabil și pentru trecerea Nistrului de către trupele române; la cererea guvernului român, trupele sovietice trebuie să se retragă imediat de pe teritoriul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
va face numai când Franța va fi intrat în acțiune; guvernul sovietic recunoaște că trupele sovietice nu vor putea trece niciodată Nistrul fără o cerere formală în acest sens din partea guvernului României, ceea ce era valabil și pentru trecerea Nistrului de către trupele române; la cererea guvernului român, trupele sovietice trebuie să se retragă imediat de pe teritoriul român la est de Nistru, după cum, la cererea guvernului sovietic, trupele române trebuie să se retragă imediat de pe teritoriul U.R.S.S., la vest de Nistru. Într-
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
fi intrat în acțiune; guvernul sovietic recunoaște că trupele sovietice nu vor putea trece niciodată Nistrul fără o cerere formală în acest sens din partea guvernului României, ceea ce era valabil și pentru trecerea Nistrului de către trupele române; la cererea guvernului român, trupele sovietice trebuie să se retragă imediat de pe teritoriul român la est de Nistru, după cum, la cererea guvernului sovietic, trupele române trebuie să se retragă imediat de pe teritoriul U.R.S.S., la vest de Nistru. Într-o manieră formală și explicită, se
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
formală în acest sens din partea guvernului României, ceea ce era valabil și pentru trecerea Nistrului de către trupele române; la cererea guvernului român, trupele sovietice trebuie să se retragă imediat de pe teritoriul român la est de Nistru, după cum, la cererea guvernului sovietic, trupele române trebuie să se retragă imediat de pe teritoriul U.R.S.S., la vest de Nistru. Într-o manieră formală și explicită, se recunoștea Nistrul drept frontieră între U.R.S.S. și România. Intenția încheierii unui asemenea pact a stârnit reacția statelor revizioniste
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
U.R.S.S. și România. Intenția încheierii unui asemenea pact a stârnit reacția statelor revizioniste: Germania, Italia, Ungaria; din alte motive, Polonia era categoric împotriva pactului româno-sovietic. În interior, anumite organizații și oameni politici respingeau această idee, îngrijorați de posibilitatea prezenței trupelor sovietice pe teritoriul României. În 1935-1936, situația internațională înregistra noi semne de îngrijorare; politica de securitate colectivă primea lovituri puternice prin atacarea Abisiniei de către Italia, prin ocuparea zonei renane, izbucnirea războiului civil din Spania etc. „Ocuparea, fără nici o piedică, a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
26-28 iunie 1991. În timp ce Uniunea Sovietică evita angajarea unei discuții consistente pe baza asigurării integrității teritoriale a României, Germania avansa ideea unui acord, care să garanteze această integritate, cu condiția ca Bucureștiul să nu încheie o înțelegere de tranzit de trupe cu Uniunea Sovietică și să nu-și ia angajamente împotriva Germaniei. Guvernul român a manifestat reticență față de o astfel de propunere, rămânând consecvent sistemelor sale de alianță. În răspunsul transmis la Berlin, la 25 martie 1937, se preciza că România
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
opinbia publică din țara noastră, care considerau evenimentul ca o etapă în drumul spre răsărit al Germaniei. Acordul de la München (29-30 septembrie 1938), prin care s-a „atribuit” Germaniei regiunea sudetă, a stat la baza dezmembrării Cehoslovaciei. La 2 octombrie, trupele poloneze au ocupat Teschen, la 2 noiembrie, prin actul ce se va numi „primul dictat de la Viena”, Ungaria răpea Cehoslovaciei un teritoriu de 12.000 km2, cu o populație de aproape 1 milion de locuitori, pentru ca la 17 martie 1939
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
actul ce se va numi „primul dictat de la Viena”, Ungaria răpea Cehoslovaciei un teritoriu de 12.000 km2, cu o populație de aproape 1 milion de locuitori, pentru ca la 17 martie 1939 - la două zile după ocuparea întregii Cehoslovacii de trupele germane - să anexeze întreaga „Ucraină subcarpatică”. După mutilarea și ocuparea Cehoslovaciei, desființarea Micii Înțelegeri, posibilitățile României de a-și apăra independența națională și integritatea teritoriului, față de presiunile tot mai puternice ale Germaniei și Ungariei (la 13 ianuarie 1939, guvernul de la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
trebui decât să ne reamintim ce s-a întâmplat în Polonia, Finlanda și în cele trei republici baltice, care avuseseră acorduri formale și specifice de neagresiune cu Uniunea Sovietică”. Declarația lui V. Molotov a fost urmată de noi concentrări de trupe ale Armatei Roșii pe Nistru, de noi incidente de frontieră, Uniunea Sovietică pregătind ocuparea prin forță a Basarabiei și a nordului Bucovinei. Aceste pregătiri au fost însoțite de convorbiri cu partea germană, care, în virtutea protocolului semnat, a fost de acord
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
adresat, în noaptea de 27/28 iunie, o nouă Notă ultimativă, în care amenințarea era formulată în termeni preciși: evacuarea Basarabiei și a nordului Bucovinei în decurs de patru zile, începând cu 28 iunie, orele 14, ocuparea teritoriilor respective de trupele sovietice începând cu orașele Chișinău, Cernăuți și Cetatea Albă, răspunderea guvernului român pentru păstrarea și nedeteriorarea potențialului industrial și a mijloacelor de transport, numirea unei comisii mixte „pentru lichidarea gestiunilor în litigiu, în legătură cu evacuarea armatei române și a instituțiilor din
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
prevăzute pentru evacuare să fie prelungite, mai ales că ploile și inundațiile au deteriorat căile de comunicație. În aceeași zi, la orele 13, Molotov îi comunica că guvernul sovietic nu poate prelungi termenul începerii ocupării, precizând că la ora 14, trupele sovietice vor începe înaintarea lor pentru a ocupa cele trei orașe menționate în Notă. Pentru ocuparea restului teritoriului, se va putea admite o prelungire de câteva ore, cu consimțământul delegaților sovietici dintr-o comisie mixtă de creat în acest scop
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ocupa cele trei orașe menționate în Notă. Pentru ocuparea restului teritoriului, se va putea admite o prelungire de câteva ore, cu consimțământul delegaților sovietici dintr-o comisie mixtă de creat în acest scop. Trei ore mai târziu, la orele 14, trupele sovietice ale Frontului de Sud au trecut Nistru și au început, într-un ritm rapid, ocuparea teritoriilor precizate în prima Notă. Fără să țină seama de termenele fixate, până în 3 iulie, orele 13, Armata Roșie a ocupat întregul teritori al
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
o mare presiune. Instaurarea sistemului sovietic a condus la etatizarea economiei, la utilizarea terorii manifestată prin arestări, execuții, deportări, chiar masacre în rândul populației românești, la aspre măsuri de deznaționalizare etc. În fața ofensivei eliberatoare a armatei române din iunie-iulie 1941, trupele sovietice în retragere au provocat mari distrugeri. În ședința publică a Academiei Române din 19 septembrie 1941, istoricul și omul politic Ion Nistor insista între altele asupra consecințelor răpirii Basarabiei: „Dar avântul pe care Basarabia luase în toate direcțiunile de muncă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
România și la Europa democratică. Autorul iese complet din câmpul dezbaterii științifice în tratarea evenimentelor din anul 1940. În urma încheierii Pactului Molotov-Ribbentrop, „Uniunea Sovietică a considerat extrem de judicios să folosească situația dată pentru a putea rezolva pașnic problema basarabeană”, concentrând trupe ale armatei sovietice la granița cu România ! Este reluată cu obstinație „teza” caracterului ilegal al unirii Basarabiei cu România în 1918, iar împărțirea României în 1940 a fost rezultatul politicii nerealiste a oligarhiei românești din perioada interbelică. Aceasta a manifestat
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
declarat dispusă și era capabilă să garanteze granițele rămase României. Aceasta l-a determinat pe generalul Ion Antonescu să orienteze politica externă a României spre Germania, într-un ritm mult mai rapid decât se înregistrase până atunci: acordul privind intrarea trupelor germane în România, aderarea la Pactul tripartit (23 noiembrie 1940), semnarea, la 4 decembrie, a unui tratat economic ș.a. Antonescu s-a adaptat la situația internațională dată, la efectele acumulate ale acțiunilor agresive ale Germaniei, Uniunii Sovietice, Ungariei și Bulgariei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
luptați pentru dezrobirea fraților noștri, a Basarabiei și Bucovinei, pentru cinstirea bisericilor, a vieții și căminelor batjocorite de păgânii cotropitori...”. Regele Mihai I trimitea, în aceeași zi, o telegramă conducătorului statului, exprimându-și întreaga adeziune și recunoștință: „În clipele când trupele noastre trec Prutul și codrii Bucovinei pentru a întregi sfânta țară a Moldovei lui Ștefan cel Mare, gândul meu se îndreaptă către domnia voastră, domnule general și către ostașii țării. Vă sunt recunoscător, domnule general, pentru că numai prin munca, tăria și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
s-au declarat de acord ca, în ceea ce privește statele aliate Reichului în războiul cu Uniunea Sovietică, dreptul de a hotărî să revină guvernului sovietic. În primăvara anului 1944, frontul de răsărit s-a apropiat de nord-estul României; la sfârșitul lui martie, trupele sovietice intrau în Cernăuți, iar până la mijlocul lui aprilie ocupau județele Soroca, Bălți și parțial județele Orhei și Lăpușna. În aceste împrejurări, Ion Antonescu a dispus evacuarea nordului Bucovinei și a Basarabiei, pe baza unui plan pregătit încă din toamna
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
până la mijlocul lui aprilie ocupau județele Soroca, Bălți și parțial județele Orhei și Lăpușna. În aceste împrejurări, Ion Antonescu a dispus evacuarea nordului Bucovinei și a Basarabiei, pe baza unui plan pregătit încă din toamna anului 1943. La 12 aprilie, trupele sovietice au ajuns la Tiraspol și au forțat Nistrul, formând un cap de pod pe malul drept al fluviului. Luptele au continuat, ajungându-se la aliniamentul Tg. Neamț, Iași, Chișinău, Dubosari și în continuare pe Nistru până la Marea Neagră. În legătură cu atingerea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
declanșat ofensiva sovietică, care a rupt frontul Iași-Chișinău, înregistrând rezultate inegale în diferite direcții. Prin lovitura de stat de la 23 august 1944, România a ieșit din războiul împotriva Națiunilor Unite, situație care a permis înaintarea într-un ritm rapid a trupelor sovietice spre sud. În ziua de 24 august 1944, sovieticii ocupau Chișinăul, iar câteva zile mai târziu, Uniunea Sovietică ajungea să stăpânească din nou teritoriile românești răpite la 28 iunie 1940, precum și o parte din Moldova din dreapta Prutului. Desprinderea de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a creat condiții pentru încheierea armistițiului cu puterile antihitleriste. Noul guvernul român s-a pronunțat în acest sens și a solicitat recunoașterea pentru România a calității de cobeligeranță, în timp ce Moscova nu a ținut seama de consecințele Actului de la 23 august. Trupele sovietice au continuat ofensiva în spațiul românesc, ocupând până la jumătatea lunii septembrie cea mai mare parte a țării; s-au înregistrat numeroase acte de violență și jaf, o stare de confuzie generată de ridicarea și transformarea în prizonieri de război
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
1 septembrie 1944: „Nu am nici o veste de la Moscova; semnarea armistițiului ar pune capăt în parte dezordinii de acum. Pe motivul că suntem încă în război, rușii pradă peste tot [...]. Sosesc la Președinție reclamații din toate locurile pe unde ajung trupele ruse”. Reclamații similare soseau cu zecile de mii și la Marele Stat Major român din regiunile ocupate de Armata Roșie. După mai multe amânări, deși delegația română a sosit la Moscova în ziua de 30 august, aceasta a fost convocată
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]