38,420 matches
-
apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate nu încalcă prevederile constituționale invocate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 19 mai 2010, pronunțată în Dosarul nr. 798/290/2008, Tribunalul Caraș-Severin - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232306_a_233635]
-
vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232306_a_233635]
-
reține în următoarele cazuri: [...] c) la săvârșirea uneia dintre contravențiile prevăzute la art. 100 alin. (3), art. 101 alin. (3), art. 102 alin. (3) și în situația prevăzută la art. 115 alin. (1);". ... Dispozițiile din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 criticate au următorul cuprins: - Art. 25 alin. (1): "Procesul-verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunică, în copie, contravenientului și, dacă este cazul, părții vătămate și proprietarului bunurilor confiscate."; - Art. 31: "(1) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232306_a_233635]
-
acele prilejuri, respingând excepția de neconstituționalitate invocată, Curtea a reținut că dispozițiile art. 53 din Constituție, invocate ca temei al criticilor de neconstituționalitate, se referă exclusiv la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți prevăzute de Constituție, iar normele criticate nu restrâng drepturi constituționale, ci prevăd sancționarea unor fapte de încălcare a legii care pun în pericol siguranța circulației rutiere. Pe de altă parte, alin. (1) al art. 53 prevede, între alte situații, că exercițiul unor drepturi poate fi restrâns
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232306_a_233635]
-
audieri, cu condiția să fi fost respectate drepturile apărării. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au trimis punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională constată că este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 și 23 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143111_a_144440]
-
același cod, care prevăd că învinuitul sau inculpatul nu este obligat să probeze nevinovăția să, iar în cazul în care există probe de vinovăție, învinuitul sau inculpatul are dreptul să probeze lipsa de temeinicie a acestora. De altfel, prin dispozițiile criticate legiuitorul a asigurat aflarea adevărului, conferind dreptul instanței de a cântări și corobora ansamblul materialului probator din cauza. ÎI. Referitor la dispozițiile art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, autorul excepției arată că acestea sunt contrare prevederilor art. 24
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143111_a_144440]
-
că admit folosirea ca probe în cursul judecății a declarațiilor date de martori în afara judecății, în cadrul unei proceduri nepublice, fără că inculpatul să aibă posibilitatea de a pune întrebări acestor martori. Sub acest aspect Curtea constată că textul de lege criticat a fost reglementat în considerarea unor situații obiective, excepționale, în care martorul audiat în faza urmăririi penale nu se mai poate prezenta în fața instanței judecătorești pentru o nouă audiere. În aceste cazuri speciale Curtea consideră că dreptul la apărare al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143111_a_144440]
-
de Corneliu Vadim Tudor într-o cauză penală. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că art. 168^1 din Codul penal "reprezintă un atentat grav la libertatea de exprimare garantată de Constituție prin prevederile art. 30"; textul de lege criticat "este formulat într-o manieră imprecisa, vagă și ambigua", astfel încât, daca din conținutul acestuia se elimină cuvintele "false" sau "falsificate", prevederile sale pot fi aplicate oricărei comunicări de date sau informații prin presă; textul nu precizează dacă falsul trebuie comis
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133101_a_134430]
-
asigure informarea corectă a opiniei publice". Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții și concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 12
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133101_a_134430]
-
și controlul parlamentar asupra activității lor se reglementează prin lege organică." ... Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea Constituțională constată că aceasta este neîntemeiată și, în consecință, urmează să fie respinsă. I. Cu privire la susținerea referitoare la încălcarea prin textul de lege criticat a art. 30 din Constituție, Curtea reține că dispozițiile art. 168^1 din Codul penal nu contravin sub nici un aspect libertății de exprimare consacrate de prevederile constituționale menționate. Dispozițiile art. 30 din Constituție prevăd libertatea persoanei de a-și exprima
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133101_a_134430]
-
necesar că fapta de a comunica sau de a răspândi "știri, date sau informații false ori documente falsificate" să fi fost "de natură să aducă atingere siguranței statului sau relațiilor internaționale ale României". Contrar susținerilor autorului excepției textul de lege criticat nu constituie nici o amenințare la adresa ziariștilor, în sensul că aceștia ar putea fi trași la răspundere penal�� pentru publicarea unor date, informații ori documente a caror autenticitate nu au avut posibilitatea să o cunoască. Această deoarece, sub aspectul laturii subiective
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133101_a_134430]
-
neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235259_a_236588]
-
Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, astfel cum au fost completate prin art. I pct. 3 din Legea nr. 1/2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 3 februarie 2009. Textul de lege criticat are în prezent următorul conținut: Art. 5: "(1) Nu sunt îndreptățite la restituire în natură sau la măsuri reparatorii în echivalent persoanele care au primit despăgubiri potrivit acordurilor internaționale încheiate de România privind reglementarea problemelor financiare în suspensie, enumerate în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235259_a_236588]
-
pronunțate până la 6 martie 1945. Atât anexa nr. 1 la prezenta lege, cât și hotărârile judecătorești respective se afișează pe pagina de internet a autorității publice cu atribuții în domeniul retrocedărilor." ... În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textul de lege este criticat pe motiv că legiuitorul a instaurat un regim juridic diferențiat între persoanele îndreptățite potrivit Legii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235259_a_236588]
-
poate fi dedusă din compararea unor prevederi de lege dintr-un anumit domeniu între ele, ci numai din constatarea unei neconcordanțe între diferite reglementări și dispoziții ori principii din Constituție. Prin decizia sus-menționată, Curtea a statuat că textul de lege criticat nu instituie privilegii sau discriminări între cetățeni și nu încalcă principiul constituțional al egalității în drepturi, consacrat prin art. 16 din Constituție, tratamentul egal impunându-se doar pentru cetățenii aflați în situații identice. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235259_a_236588]
-
Brașov în Dosarul nr. 15.485/197/2009 al Judecătoriei Brașov. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, arătând că prevederile de lege criticate nu aduc atingere libertății activității economice, întrucât aceasta trebuie să se desfășoare în cadrul stabilit de lege. În situația prevederilor de lege criticate, limitările aduse libertății economice sunt justificate de necesitatea protejării cetățenilor români de abuzurile la care ar putea fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220564_a_221893]
-
legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, arătând că prevederile de lege criticate nu aduc atingere libertății activității economice, întrucât aceasta trebuie să se desfășoare în cadrul stabilit de lege. În situația prevederilor de lege criticate, limitările aduse libertății economice sunt justificate de necesitatea protejării cetățenilor români de abuzurile la care ar putea fi supuși în condițiile în care încheierea contractului de muncă cu angajatorul străin nu s-ar face în condiții strict stabilite. CURTEA, având
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220564_a_221893]
-
cetățenilor români care lucrează în străinătate. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "B amp;B Professionals" - S.R.L. din Brașov cu prilejul soluționării unei plângeri contravenționale. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că textul de lege criticat, care prevede elementele obligatorii pe care trebuie să le cuprindă contractele care conțin oferte ferme de locuri de muncă, încheiate cu persoanele fizice, juridice și organizațiile patronale din străinătate, sunt de natură a afecta libertatea economică consacrată de art. 45
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220564_a_221893]
-
a muncii, care presupune și o cunoaștere deplină a drepturilor și îndatoririlor părților. În același timp, arat�� că desfășurarea activității economice nu poate să se desfășoare decât cu respectarea condițiilor prevăzut de lege. Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctul de vedere solicitat. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, prevederile Constituției
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220564_a_221893]
-
de lege criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctul de vedere solicitat. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220564_a_221893]
-
vedere prevederile art. 10 lit. b), c), d), g) și f) din Legea nr. 156/2000 înainte de republicarea acestui act normativ în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 5 mai 2009. Ulterior acestei republicări, dispozițiile de lege criticate au fost preluate în art. 9 lit. b), c), d), g) și f) cu următorul conținut: "Contractele prevăzute la art. 8 lit. d) vor cuprinde cel puțin următoarele elemente: [...] b) numărul de locuri de muncă în străinătate pentru care se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220564_a_221893]
-
lege, limite ce urmăresc asigurarea unei anumite discipline economice ori protejarea unor interese generale. Altfel spus, libertatea economică nu se poate manifesta decât în limitele impuse de asigurarea respectării drepturilor și intereselor legitime ale tuturor. În situația prevederilor de lege criticate, Curtea constată că acestea fac parte dintr-un cadru normativ ce urmărește instituirea unor măsuri care să asigure protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, măsuri care se referă și la stabilirea unor condiții stricte în ceea ce privește intermedierea contractelor de muncă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220564_a_221893]
-
Curții Supreme de Justiție, prin votul unanim al celor 47 de membri prezenți din totalul de 60 de membri ai Curții. Sesizarea de neconstituționalitate constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 215A/1999. În sesizare se arată că prevederile din legea criticată, prin care se restrânge sfera persoanelor despre care se pot cere informații privind calitatea de agent al securității, încalcă dispozițiile art. 31 alin. (1) din Constituție referitoare la neingradirea dreptului persoanei de a avea acces la orice informație de interes
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126259_a_127588]
-
în România începând cu data de 6 martie 1945 a exercitat, în special, prin organele securității statului, ca poliție politică, o permanentă teroare împotriva cetățenilor țării, drepturilor și libertăților lor fundamentale". Conform prevederilor alin. (1) al art. 1 din legea criticată "Orice cetățean român sau cetățean străin care după 1945 a avut cetățenie română are dreptul de acces la propriul dosar întocmit de organele securității, ca poliție politică. Acest drept se exercită la cerere și constă în studierea nemijlocita a dosarului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126259_a_127588]
-
scos de sub incidența prevederilor alin. (3), potrivit cărora "Dreptul la informație nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecție a tinerilor sau siguranță națională". Având în vedere ambele texte constituționale, legiuitorul a reglementat prin dispozițiile cuprinse la art. 2 al legii criticate "dreptul de acces la informații de interes public, astfel încât nici una dintre persoanele care ocupă sau candidează spre a fi numite ori alese în demnitățile sau funcțiile publice enumerate la lit. a)-z) să nu o poată face fără posibilitatea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126259_a_127588]