38,777 matches
-
Proza fantastică a lui Eliade este o meditație asupra timpului și a încercării de evadare a omului din condiția umană, părăsind timpul profan pentru a se integra timpului sacru. Datorită nivelului de cunoaștere și de inițiere la care a ajuns, doctorul Zerlendi este unul dintre puținii oameni care au reușit să treacă „dincolo”. „Secretul doctorului Honigberger” este o nuvelă de erudiție yogică cu o geneză livrescă, în opinia lui Șerban Cioculescu, ea putând fi citită „cu plăcere sau chiar cu pasiune
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
evadare a omului din condiția umană, părăsind timpul profan pentru a se integra timpului sacru. Datorită nivelului de cunoaștere și de inițiere la care a ajuns, doctorul Zerlendi este unul dintre puținii oameni care au reușit să treacă „dincolo”. „Secretul doctorului Honigberger” este o nuvelă de erudiție yogică cu o geneză livrescă, în opinia lui Șerban Cioculescu, ea putând fi citită „cu plăcere sau chiar cu pasiune, până la ultima pagină” atât datorită subiectului fascinant, cât mai ales a abilității de povestitor
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
opinia lui Șerban Cioculescu, ea putând fi citită „cu plăcere sau chiar cu pasiune, până la ultima pagină” atât datorită subiectului fascinant, cât mai ales a abilității de povestitor a autorului. Eseistul și istoricul religiilor Ioan Petru Culianu considera că „Secretul doctorului Honigberger” este, din punct de vedere literar, una dintre cele mai reușite scrieri ale lui Eliade și una din cele mai bune nuvele fantastice din literatura universală. Recunoscându-și eșecul căutărilor sale din tinerețe, scriitorul și-a modificat perspectiva asupra
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
lui Eliade și una din cele mai bune nuvele fantastice din literatura universală. Recunoscându-și eșecul căutărilor sale din tinerețe, scriitorul și-a modificat perspectiva asupra lumii, renunțând la iluzii și scriind o proză tot mai criptică. Astfel, comparând „Secretul doctorului Honigberger” și „Pe strada Mântuleasa...”, Culianu constata că cele două nuvele sunt atât de diferite încât pare că le despart „adevărate ere geologice, de parcă Eliade ar fi supraviețuit multor perioade intermediare de glaciațiune”. Nuvela „Secretul doctorului Honigberger” a fost tradusă
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
criptică. Astfel, comparând „Secretul doctorului Honigberger” și „Pe strada Mântuleasa...”, Culianu constata că cele două nuvele sunt atât de diferite încât pare că le despart „adevărate ere geologice, de parcă Eliade ar fi supraviețuit multor perioade intermediare de glaciațiune”. Nuvela „Secretul doctorului Honigberger” a fost tradusă în mai multe limbi străine: germană („Das Geheimnis des Doktor Honigberger”, Otto-Wilhelm-Barth-Verlag, München-Phanegg, 1953; traducere de Günther Spaltmann, reeditată în 1974), franceză („Le secret du docteur Honigberger”, Librairie Stock, Delamain et Boutelleau, Paris, 1956; traducere de
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
1970; traducere de William Ames Coates, reeditată în 1986; o altă traducere de Ana Cartianu în vol. "Mystic Stories: The Sacred and Profane", Vol. II, East European Monographs, Boulder, 1992; o altă traducere de Fred Nădăban și Cristina Tătaru intitulată „Doctor Honigberger's Secret”, în "Romanian stories", 2006), maghiară („Honigberger doktor titka”, în vol. "Különös kalandok", Editura Kozmosz, Budapesta, 1976; traducere de Béla Kálmán, reeditată în 1996), spaniolă („El Secreto del Doctor Honigberger”, Panorama de Narrativas n. 2, Editorial Anagrama, Barcelona
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
altă traducere de Fred Nădăban și Cristina Tătaru intitulată „Doctor Honigberger's Secret”, în "Romanian stories", 2006), maghiară („Honigberger doktor titka”, în vol. "Különös kalandok", Editura Kozmosz, Budapesta, 1976; traducere de Béla Kálmán, reeditată în 1996), spaniolă („El Secreto del Doctor Honigberger”, Panorama de Narrativas n. 2, Editorial Anagrama, Barcelona, 1983; traducere din franceză de Joaquim Jordà, reeditată în 1997), poloneză („Tajemnica doktora Honigbergera”, Wydawnictwo Literackie, Kraków-Wrocław, 1983; traducere de Ireneusz Kania), japoneză („Konihiberuga hakushi no nimitsu”, Seibun-Sha, Kyoto, 1983; traducere
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
Occult" (Herder and Herder, New York, 1970), apoi reeditată în volumul "Two Strange Tales" (Shambhala, Boston, 1986; distribuită de Random House) și din nou în 2001. O altă traducere a fost realizată de Ana Cartianu și publicată în 1992 sub titlul „Doctor Honigberger's Secret” în volumul "Mystic Stories" (East European Monographs, Boulder, în cooperare cu Editura Minerva, București; distribuită de Columbia University Press, New York, 1992). Nuvela a fost tradusă ulterior și de Monica Voiculescu și publicată sub titlul „The Secret of
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
Printre agenții folosiți de Clubul Diogene în seria Anno Dracula sunt Daniel Dravot, Elliott Spencer și Hamish Bond. Clubul și legăturile sale cu serviciile secrete au fost prezentate în românul "All-Consuming Fire" din seria Virgin New Adventures (bazată pe serialul "Doctor Who"), un român cu "Doctor Who"/Sherlock Holmes, care se referă și la personajul Beauregard al lui Kim Newman. O continuare viitoare a acestuia, în seria de aventuri ale lui "Bernice Summerfield" (realizată de Big Finish), este "The Adventure of
Clubul Diogene () [Corola-website/Science/324147_a_325476]
-
Diogene în seria Anno Dracula sunt Daniel Dravot, Elliott Spencer și Hamish Bond. Clubul și legăturile sale cu serviciile secrete au fost prezentate în românul "All-Consuming Fire" din seria Virgin New Adventures (bazată pe serialul "Doctor Who"), un român cu "Doctor Who"/Sherlock Holmes, care se referă și la personajul Beauregard al lui Kim Newman. O continuare viitoare a acestuia, în seria de aventuri ale lui "Bernice Summerfield" (realizată de Big Finish), este "The Adventure of the Diogenes Damsel". Mai recent
Clubul Diogene () [Corola-website/Science/324147_a_325476]
-
(n. 19 aprilie 1896 , Bârlad - d. 7 aprilie 1987, Roșiorii de Vede) a fost ofițer de carieră, diplomat, scriitor român. 19 aprilie 1896 - Se naște la Bârlad , fiul lui Constantin Vorobchievici (1866-1908 - profesor, licențiat și doctor în litere și filosofie în Austria) și al Aristeei Vorobchievici, născută Manoliu (1876 - apr.1940). Tatăl - descendent al unei vechi familii bucovinene, iar mama - bârlădeancă. S-au căsătorit la 11 iunie 1895. 4 mai 1897 - Se naște al doilea copil
Octav Vorobchievici () [Corola-website/Science/324108_a_325437]
-
și al Aristeei Vorobchievici, născută Manoliu (1876 - apr.1940). Tatăl - descendent al unei vechi familii bucovinene, iar mama - bârlădeancă. S-au căsătorit la 11 iunie 1895. 4 mai 1897 - Se naște al doilea copil al familiei, Victor (1897-1941) mai târziu doctor în drept la Paris. Suferă de inimă întreaga viață, cauză din care și moare destul de tânăr. cca 1901 - Familia se mută din Bârlad, unde tatăl era profesor, la Ploiești, după refuzul lui C.V. de a primi o catedră în București
Octav Vorobchievici () [Corola-website/Science/324108_a_325437]
-
Paris. Suferă de inimă întreaga viață, cauză din care și moare destul de tânăr. cca 1901 - Familia se mută din Bârlad, unde tatăl era profesor, la Ploiești, după refuzul lui C.V. de a primi o catedră în București, conform tilului de doctor și studiilor. Până la moarte, în 1908, C.V. va funcționa ca profesor de germană la liceul Sf.Petru și Pavel din Ploiești. 1904 - Octav Vorobchievici începe cursul primar la Ploiești. 1908-1914 - O.V. urmează primele 6 clase de liceu la liceul
Octav Vorobchievici () [Corola-website/Science/324108_a_325437]
-
în care unii dintre ei s-au cununat, și-au botezat copiii, etc. Și pe restul traseului sovietic regimentul a deschis biserici, care fuseseră închise de bolșevici. august 1941 - Moare, de o maladie cardiacă, fratele lui Octav Vorobchievici, Victor, avocat, doctor în drept la Paris, un spirit fascinant, așa cum îl descriu fără excepție cei care l-au cunoscut (n.1897). Rămân după el soția lui, dr. în ștințe medicale Elena Vorobchievici, medic ginecolog și fiul lor, viitorul ing. Vladimir Vorobchievici. Aflat
Octav Vorobchievici () [Corola-website/Science/324108_a_325437]
-
unde a rămas până la moarte. Familia o duce greu, neavând nici un venit constant. după circa 1 an- Octav Vorobchievici primește pensie de fost ofițer. 24 mai 1948- i se naște la București nepoata Alexandra-Manuela Posescu (care va deveni prima femeie doctor în Geodezie din România (4 martie 1999), profesor universitar la Universitatea Tehnică de Construcții București). febr. 1951 - Octav Vorobchievici este arestat și anchetat sub acuzația de “criminal de război” pentru activitatea pe frontul de răsărit. A fost de fapt “procesul
Octav Vorobchievici () [Corola-website/Science/324108_a_325437]
-
Cursul postuniversitar de perfecționare în conducerea marilor unități operative din Forțele Aeriene”, în cadrul "Colegiului de Război" (2005) și cursul cu tematica „Probleme actuale ale securității naționale”, organizat de Colegiul Național de Apărare. În anul 2009, a obținut, titlul academic de „Doctor în Științe Militare” la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, cu lucrarea „Securitatea aeriană în contextul globalizării”, având ca îndrumător pe rectorul universității, generalul de flotilă aeriană "Florentin Râpan". După absovirea școlii miltare de ofițeri a fost repartizat ca pilot
Ștefan Dănilă () [Corola-website/Science/324171_a_325500]
-
bacalaureatul la Liceul "Emil Racoviță" (1959) . Urmează cursurile Institutului de Arhitectură "Ion Mincu" din București; după absolvire (1965) se angajează la Ziarul Scânteia, la rubrica de arhitectură și urbanism, iar din 1974 răspunde la Revista Contemporanul de pagina de știință. Doctor în teoria arhitecturii (1978). Silit pe motive politice (un frate rămas "ilegal" în Canada) să renunțe la activitatea de jurnalist (1982), își găsește temporar de lucru ca programator la Centrul Județean de Proiectare din Arad, după care ia calea exilului
Gheorghe Săsărman () [Corola-website/Science/324220_a_325549]
-
de deschidere ale Turului Franței. Întrucât este o imagine emblematică a Londrei, Piața Trafalgar a fost ilustrată în multe filme și emisiuni TV în timpul perioadei denumite Swinging London de la sfârșitul anilor 1960, inclusiv în serialele „The Avengers”, „The Ipcress Files”, „Doctor Who” și „Man in a Suitcase”. În mai 2007, pavajul pieței a fost acoperit pentru 2 zile cu gazon ca parte a unei campanii de promovare a spațiilor verzi din oraș, organizată de autoritățile londoneze. În fiecare an, pe 21
Piața Trafalgar () [Corola-website/Science/324218_a_325547]
-
Holmes și-a procurat o lampă cu combustie asemănătoare cu cea din camera lui Mortimer Tregennis. El face o serie de experiențe, dezvăluindu-i lui Watson ipoteza sa: cei patru Tregennis au fost victimele unei atmosfere toxice. Detectivul îi arată doctorului un eșantion dintr-o pudră maronie găsită pe lampa din camera lui Mortimer. Holmes îi propune lui Watson să-i permită să ardă pudra pe lampa din căsuța lor, pentru a observa efectele combustiei, dar lasă ușa deschisă pentru a
Copita dracului () [Corola-website/Science/324255_a_325584]
-
deschisă pentru a reduce riscurile. Experiența începe: imediat, cei doi prieteni încep să se sufoce și au viziuni terifiante. Watson reușește cu greu să-și revină și să iasă din căsuță, trăgându-l pe Holmes după el. Detectivul îi explică doctorului că Mortimer a aruncat pudra în focul din cămin în casa fraților săi înainte de pleca de acolo. Moartea lui Mortimer pare la prima vedere o sinucidere, dar Holmes îl invită pe dr. Sterndale la căsuță pentru a încerca să o
Copita dracului () [Corola-website/Science/324255_a_325584]
-
pe dr. Sterndale la căsuță pentru a încerca să o clarifice. Holmes îl acuză pe Sterndale că este ucigașul lui Mortimer și îi spune că doar o explicație imediată a faptelor va putea să-l împiedice să-l denunțe poliției. Doctorul Sterndale își recunoaște crima. El era părăsit de soție de mulți ani și nu putea divorța, pentru că legile englezești nu-i permiteau acest lucru. O iubea pe Brenda Tregennis, fără a putea să se căsătorească cu ea. Doar vicarul le
Copita dracului () [Corola-website/Science/324255_a_325584]
-
din cameră. Mortimer a murit în cinci minute, în chinuri groaznice. După această mărturisire, Holmes și Watson sunt de acord că uciderea lui Mortimer nu a fost decât o răsplată dreaptă pentru faptele sale. Ei decid să-l lase pe doctor să plece în Africa Centrală pentru a-și continua munca, nedorind să-l denunțe poliției. "Copita dracului" a servit ca sursă de inspirație a scurtmetrajului ""The Devil's Foot"" (1921) cu Eille Norwood în rolul lui Sherlock Holmes (film alb-negru
Copita dracului () [Corola-website/Science/324255_a_325584]
-
în limba japoneză a serialului TV "Sherlock Hound", ea este numită Marie Hudson. La un moment dat, în povestirea "Scandal în Boemia", Holmes își numește proprietăreasă ca ""doamna Turner"", ceea ce a cauzat mai multe speculații în rândul fanilor lui Holmes. Doctorul Watson a descris relațiile existente între Holmes și doamna Hudson, la începutul povestirii "Detectivul muribund" ("The Adventure of the Dying Detective"): "", proprietăreasa lui Sherlock Holmes, era o femeie care suferea de mult timp. Nu numai pentru că primul etaj era invadat
Doamna Hudson () [Corola-website/Science/324267_a_325596]
-
al borgilor, pe care îl învață simțul individualității și al liberului arbitru. Unul dintre personajele serialului, Data, este dotat cu un creier pozitronic, concept inventat de Asimov. Același tip ce creier apare și în alte spectacole de telviziune, cum sunt "Doctor Who", "Once Upon a Time... Space", "Perry Rhodan", "The Number of the Beast", etc. Autorul Cory Doctorow a scris o povestire intitulată „I, Robot” în semn de omagiu pentru Asimov, dar și „I row-boat”, ambele incluse în culegerea sa de
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
și morala sunt inexistente”" și că "„starea sa generală mentală este, probabil, sub cea a oricărui alt popor nativ american”". Deși crima lui Slater a fost neprovocată și extrem de brutală, el arăta ca o persoană de o "absurdă prostie inofensivă". Doctorii au estimat vârsta lui la aproape patruzeci de ani. În timpul celei de-a treia nopți de detenție, Slater a avut primele sale "atacuri". El a trecut de la un somn neliniștit la o frenezie atât de violentă încât a fost nevoie
Dincolo de zidul somnului () [Corola-website/Science/324287_a_325616]