37,872 matches
-
și educarea copilului. în situația amintită mai sus, un părinte tradițional ar veni cu soluția: „mergem să luăm altă minge și nu te mai joci cu prietenul tău care ți-a luat vechea minge”sau chiar „te bat dacă mai plângi pentru o minge”. Părintele promovând dialogul reflectiv va întreba: „cum de ți-a luat mingea?”, „de ce crezi că a luat-o?”, „ce crezi că gândește prietenul tău despre faptul că ți-a luat mingea?”, „ce ai vrea să facem în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
omului și care, în virtutea rangului și a puterii sale, c]uta înțelesul prin puterea să neînfrânt] cu care teroriza b]rbații și posedă fecioarele înainte de c]s]torie (Pritchard, 1958, partea I, capitolul îi, pp. 23-27). Cand poporul s-a plâns zeilor, aceștia i-au creat un tovar]s pe nume Enkidu, iar comportamentul antisocial al lui Ghilgameș s-a modificat. În loc s]-si foloseasc] autoritatea și puterea împotriva propriilor supuși, Ghilgameș și-a canalizat energiile înf]ptuind ispr]vi eroice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
individ care nu dorește pur și simplu s] ucid] pe nimeni, f]r] a avea vreun motiv anume pentru comportamentul s]u. Ins] cu adev]rât remarcabil este cel care nu numai c] nu este capabil de crim], dar și plânge soarta celor uciși f]r] a avea nici o vin]. ix. Caracterul, sinele și societatea Acțiunea nu se produce într-un vid politic. Teoria virtuții studiaz] și modul în care sunt încurajate diferite virtuți și vicii în cadrul unor structuri sociale distincte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
decât din al celor care dețin puterea. Dup] cum spunea liderul aboliționist de culoare, Frederick Douglass (apud Melden, 1974)... ...omul care a fost victima unei nedrept]ți este cel care va cere dreptate... omul LOVIT este cel care SE VA PLÂNGE cu glas tare - si... cel care a îndurat crudă suferinț] a sclaviei este omul care va pleda în favoarea Libert]ții. Faptul c] drepturile au nuanțe legale și păr a duce cu ele m]car câteva implicații potrivit c]rora folosirea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de producție sau pe piaț]. Spațiile de munc] înguste și lipsite de confort, orele extenuante pot reduce costurile fixe și crește productivitatea, salariile de subzistent] pl]tite unor angajați care nu pot, nu îndr]znesc sau nu știu s] se plâng] pot crește profiturile, dar astfel de condiții și practici sunt recunoscute de toți, cu excepția darwiniștilor de tip nou, ca fiind lipsite de etic] și ilegale. Și totuși, modelul muncii că „marf]” își menține amprenta puternic] asupra afacerilor, implicând manageri și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nege acest lucru). Afacerile nu sunt un scop în sine, ci sunt integrate și sprijinite de o societate care are alte preocup]ri, norme și aștept]ri care prevaleaz]. Auzim adeseori angajați (și chiar directori de nivel inalt) care se plâng de faptul c] „valorile companiei sunt în conflict cu valorile lor personale”. Din punctul meu de vedere, acest lucru poate însemna c] anumite cerințe exprimate de companiile lor sunt lipsite de etic] sau imorale. Ceea ce oamenii înțeleg prin „valori personale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
așa cum trebuie, din moment ce p]rerile lor sunt diferite de ale noastre. Dar pentru c] nu exist] nici o explicație pentru modul în care funcționeaz] aceast] capacitate, ideea este misterioas]: nu-i de mirare c] era ceva normal că filosofii s] se plâng] de faptul c] a discuta despre intuiția moral] era doar o încercare de a-ți impune autoritatea asupra opiniei morale a unei persoane care nu dorește s] fie de acord cu ceilalți. Am s] încep cu noțiunea unui simt moral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o realiza. Astfel, se presupune c] intuiția corect] trebuie s] apar] în stadiul incipient, în momentul în care remarc]m o tr]s]tur] a situației, care s] indice ceea ce ar trebui s] facem. Ideea este c] nu ne putem plânge în condițiile în care noi decidem s]-i permitem acelei tr]s]turi s] ne influențeze. Problemă apare doar atunci când spunem c] exist] un aspect al situației în cauz] pe care il discernem cumva, dar care nou] sau altei persoane
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] judec]țile morale au nevoie de ajutorul unei dorințe independente dac] vor s] ne motiveze și s] conteze pentru cum action]m. Întrebând de ce ar trebui s] ne pese de faptele morale despre care vorbesc intuiționiștii, acesti critici se plângeau de externalismul lui Ross. Și cred c] aveau dreptate. Este absurd s] spui c] am putea accepta o acțiune ca fiind scandalos de greșit] și totuși s] ne gândim c] acest lucru nu ne d] prin el însuși un motiv
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este adev]rât. Dac] nu, atunci naturalismul este fals. Aceast] ultim] presupunere este o greșeal] și sper c] voi reuși s] demonstrez acest lucru. Antinaturaliștii au că text de bâz] un pasaj faimos din operele lui Hume (1711-1776). Acesta se plânge c] moraliștii „conținu] de ceva vreme pe calea obișnuit] a raționamentului” c]utând „dovezi” ale „existenței lui Dumnezeu” sau f]când „observații asupra acțiunilor oamenilor”, „când, dintr-o dat], sunt surprins s] aflu c] în locul asocierilor familiare dintre este și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fie ele și galante, nu le arde. Stăm încă sub impresia mirificelor serbări prilejuite de investitura lui Clinton. Record de amploare, asta pare să fi urmărit staff-ul clintonian. Pentru acest sfîrșit/ început de mileniu. Nici un american nu s-a plîns că fastul a fost excesiv. La noi? La noi, cei din spațiul ex-sovietic? Trist. Să ne gîndim doar la grandioasele serbări regale românești, la serbările unanime de la 10 Mai, la Marea Încoronare de la Alba Iulia, la parăzile briante ale lui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Meleșcanu, obișnuit cu mimica senină, diplomatică, invitat să-și spună prețioasa-i părere despre revenirea monarhului, uită că e filmat și face o față de oglindă din aia care duce nasul la ceafă și buza la ureche. Telegenie... 3 martie Regele plîngînd. Nimic umilitor, nimic dezonorant în asta. Dimpotrivă. După ce televiziunea, scumpa de ea, ne-a frăgezit cu două imagini de un grotesc inegalabil: monstru sacru (sacru comunist!) al Chinei pe catafalc, învelit în seceră și ciocan, dar și regele țiganilor, așișderea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
noastre, atît de bîntuite, jumătate de secol, de coșmaruri, s-a ivit, ca o minune mai ieri nesperată, imaginea cu Regele Mihai coborînd scara avionului ce-l aducea, în sfîrșit, în țară ca cetățean român. Coborînd scara și începînd să plîngă. În fața mulțimii ce-l aștepta de cincizeci de ani. Ce imagine! Regele plîngînd? Cum se poate asta? Altcineva (cine?) și-ar fi reprimat slăbiciunea, atît de omenească în fond, și ar fi rîs, ar fi exultat fotogenic. Regele Mihai nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o minune mai ieri nesperată, imaginea cu Regele Mihai coborînd scara avionului ce-l aducea, în sfîrșit, în țară ca cetățean român. Coborînd scara și începînd să plîngă. În fața mulțimii ce-l aștepta de cincizeci de ani. Ce imagine! Regele plîngînd? Cum se poate asta? Altcineva (cine?) și-ar fi reprimat slăbiciunea, atît de omenească în fond, și ar fi rîs, ar fi exultat fotogenic. Regele Mihai nu. Pentru că în monarhul, deja personaj al istoriei, stă întrupat omul, adolescentul care a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
om, coborînd scara avionului și întîlnind mulțimea care-l ovaționa, a derulat fulgerător filmul vieții lui dramatice, ajunsă, iată, la ora ei astrală: reprimirea în sînul patriei. Cum să nu i se umezească ochii acestui bărbat autentic? Cum să nu plîngă (de durere, de fericire) acest om credibil? Plînsul Regelui Mihai, pe scara avionului de întoarcere pentru totdeauna, era plînsul (dureros, fericit) al poporului său, îngenuncheat în urmă cu jumătate de secol, stînd acum, demn, în picioare. Ce imagine! 22 martie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
al doilea caz la fel de răzvrătit. Ce reconfortant! Un film de-o rară cruzime (rară pentru unul ca mine ferindu-se, higienic, de grozăviile zilei, nu și pentru junii și junele care, în timpul rulării, consumau, plictisiți, alune și Coca). Băieții nu plîng niciodată, ăsta era filmul. Avertizat, n-aș fi intrat la el. Mi-am zis: hai, rezistă! încă o experiență nu strică. Și n-a stricat. Repulsiei pînă la vomă în fața poveștii bestiale, impulsului primar de-a trage, la rîndu-mi, în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
am uitat că jos, la picioare încă se mai gudură cîinii. Rar, rar deschidem cîte o carte frumoasă și auzim cornul de vînătoare și foiala gîfîită a droaiei de cîni. Rar ne aducem aminte de superbe imagini, de cîinele cafeniu plîngînd la moartea Procridei, de potăile arcuite misterios printre picioarele armatelor lui Carol cel Mare, de buldogul Tump, păzind efigia bătrînului Hogarth, de cîinii eleganți ai lui Bruegel, de cățelușa albă a donei Goya, de cîinii savanți ai lui Tiepolo, de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Dezamăgire. În 1989, le admiram prinzînd, surprinzător, o dimineață degajată. Acum, toate neamurile pămîntului sînt aici și mișună, mișună. Îmi amintesc, subit, pasajul din Semințele generozității de Denis Waitcey (lectură absolut întîmplătoare), în care mama, încercînd să înțeleagă de ce-i plînge copilul plimbat totuși prin fața vitrinelor sclipitoare, nu reușește să o facă decît în momentul cînd se apleacă să-i lege șiretul desfăcut și, astfel, să vadă de la înălțimea copilului: puzderia de picioare și de funduri. Îl ia în brațe. Mă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să o facă decît în momentul cînd se apleacă să-i lege șiretul desfăcut și, astfel, să vadă de la înălțimea copilului: puzderia de picioare și de funduri. Îl ia în brațe. Mă urc pe cataligele iluziei și nu mă mai plîng. O singură (și neperimată) revelație: Parisul, de-aici, de pe sacra... movilă!!! La Moulin Rouge (nici măcar nocturnă), o simplă fotografie. Compensatoriu, magistral compensatoriu. Nu îl văzusem acum 15 ani, îl văd acum: Musée d'Orsay. Fosta fabuloasă gară, acum fabulos muzeu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lipsa de la transmisia mitingului de doliu ar fi adus imediat și trimiterea la Canal. Ce m-a frisonat cel mai teribil a fost însă momentul cînd, luîndu-mi o clipă ochii de pe televizor, l-am văzut pe unul din bășcălioșii redacției plîngînd. Pur și simplu, plîngea. Nu chiar în hohote, dar cu lacrimi abundente. De crocodil? Așa am crezut în prima clipă, dar nu, bășcăliosul pișpirică de abia-și putea șterge lacrimile. M-am strecurat în closet (la subsol, în deplină... securitate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de doliu ar fi adus imediat și trimiterea la Canal. Ce m-a frisonat cel mai teribil a fost însă momentul cînd, luîndu-mi o clipă ochii de pe televizor, l-am văzut pe unul din bășcălioșii redacției plîngînd. Pur și simplu, plîngea. Nu chiar în hohote, dar cu lacrimi abundente. De crocodil? Așa am crezut în prima clipă, dar nu, bășcăliosul pișpirică de abia-și putea șterge lacrimile. M-am strecurat în closet (la subsol, în deplină... securitate) și-am rîs cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
triluri de soprană erau de-o spontaneitate delirantă la mesele noastre neîntrerupt hlizite. Dar... dar... O strofă, doar una, din îndoliatul poem din 1965: Stau întristați bărbați, femei/ Lumina peste frunți se frînge/ Cu lacrimi mari de ghiocei/ Pămîntul primăverii plînge. Poetul (care venea dinspre anturajul aristocrat al Vieții Românești) se deda, ocazional, conjuncturii funeste, în timp ce congeneri de-ai lui tragica elită românească burdușeau pușcăriile dejiste. Țară tristă. Dacă lacrimile invocate de poetul libațiilor noastre le presupunea și pe cele ale
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
curs, alternîndu-l, profilactic, nu?, cu încruntarea ce ne e hărăzită în restul zilei. A rîde, în atari condiții, ca prostu', nu e chiar atît de blamabil, de vreme ce ridurile de la colțurile buzelor oricum se fac. Mai bine de rîs, decît e plîns, nu? A-l situa pe primul la rang înalt, a-l transforma în valoare spirituală, iată ceva ce nu stă chiar la îndemîna oricui. Eminențe înalte, călinesciene, nu s-au ferit de riscul ridicolului, ba, l-au provocat cu bună-știință
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
9,10) | | | 6305 |Saci și sacose pentru ambalaj | Fabricare din7): | | | | |- fibre naturale | | | | |- fibre sintetice sau artificiale | | | | |discontinue cardate sau nepieptănate sau| | | | |altfel prelucrate pentru filatura, sau | | | | |- substanțe chimice sau paste textile | | | 6306 |Prelate, storuri pentru exterior; | | | | |corturi; vele pentru ambarcațiuni; | | | | |plânse cu vela sau vehicule cu vela | | | | |(landcraft), și articole de camping: | | | | |- nețesute |Fabricare din7,9): | | | | |- fibre naturale, sau | | | | |- substanțe chimice sau paste textile | | | |- altele |Fabricare din fire simple | | | | |neprelucrate 7,9) | | | 6307 |Alte articole confecționate, inclusiv |Fabricare la care valoarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153055_a_154384]
-
9,10) | | | 6305 |Saci și sacose pentru ambalaj | Fabricare din7): | | | | |- fibre naturale | | | | |- fibre sintetice sau artificiale | | | | |discontinue cardate sau nepieptănate sau| | | | |altfel prelucrate pentru filatura, sau | | | | |- substanțe chimice sau paste textile | | | 6306 |Prelate, storuri pentru exterior; | | | | |corturi; vele pentru ambarcațiuni; | | | | |plânse cu vela sau vehicule cu vela | | | | |(landcraft), și articole de camping: | | | | |- nețesute |Fabricare din7,9): | | | | |- fibre naturale, sau | | | | |- substanțe chimice sau paste textile | | | |- altele |Fabricare din fire simple | | | | |neprelucrate 7,9) | | | 6307 |Alte articole confecționate, inclusiv |Fabricare la care valoarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153286_a_154615]