38,387 matches
-
-a a Securității, funcție pe care o va ocupa până în 1960. Din această poziție, Enoiu a fost implicat în anchetarea, la începutul anilor '50, a liderului comunist Lucrețiu Pătrășcanu, care fusese arestat în 1948, fiind acuzat de naționalism burghez. În urma anchetei, Pătrășcanu a fost condamnat la moarte și executat în aprilie 1954. În 1952, Gheorghe Gheorghiu-Dej inițiază un val de epurări politice la vârful PMR, inspirat de procese similare orchestrate în URSS. În cadrul acestui val, liderii staliniști Ana Pauker, Teohari Georgescu
Gheorghe Enoiu () [Corola-website/Science/319021_a_320350]
-
Ana Pauker, Teohari Georgescu, Vasile Luca și unii din apropiații lor sunt arestați sub acuzațiile de „cosmopolitism”, „deviaționism de dreapta”, activități „antipartinice”, sabotarea colectivizării agriculturii și legături cu agenți străini. Gheorghe Enoiu joacă din nou un rol important în cursul anchetei desfășurate între 1952 și 1953, coordonând cu brutalitate interogatoriile. Următoarea anchetă importantă pe care o coordonează Enoiu este cea a deținuților torționari implicați în așa-numitul proces de reeducare de la Pitești. Grupul, condus de fostul student legionar Eugen Țurcanu, a
Gheorghe Enoiu () [Corola-website/Science/319021_a_320350]
-
sunt arestați sub acuzațiile de „cosmopolitism”, „deviaționism de dreapta”, activități „antipartinice”, sabotarea colectivizării agriculturii și legături cu agenți străini. Gheorghe Enoiu joacă din nou un rol important în cursul anchetei desfășurate între 1952 și 1953, coordonând cu brutalitate interogatoriile. Următoarea anchetă importantă pe care o coordonează Enoiu este cea a deținuților torționari implicați în așa-numitul proces de reeducare de la Pitești. Grupul, condus de fostul student legionar Eugen Țurcanu, a fost anchetat, între 1952 și 1954, de serviciul condus de Gheorghe
Gheorghe Enoiu () [Corola-website/Science/319021_a_320350]
-
care o coordonează Enoiu este cea a deținuților torționari implicați în așa-numitul proces de reeducare de la Pitești. Grupul, condus de fostul student legionar Eugen Țurcanu, a fost anchetat, între 1952 și 1954, de serviciul condus de Gheorghe Enoiu. În urma anchetei, cei 22 de inculpați sunt condamnați la moarte după un proces ținut cu ușile închise, iar 16 dintre ei, inclusiv Țurcanu, au fost executați la închisoarea Jilava, în noaptea de 17 decembrie 1954. Din ceilalți 6 condamnați, 4 au murit
Gheorghe Enoiu () [Corola-website/Science/319021_a_320350]
-
interogatoriile, ci a participat personal la torturarea unora dintre cei arestați. Demostene Andronescu, reținut pe 10 noiembrie 1956, își amintește: După Revoluție, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România a strâns mai multe mărturii ale celor care au supraviețuit anchetelor din beciurile Securității: „Enoiu a fost unul din personajele sinistre ale anilor 1956 și nu există nimeni dintre studenții arestați atunci care să fi scăpat de bătăile lui Enoiu”; „Altcineva nu m-a bătut, altcineva nu m-a lovit în timpul
Gheorghe Enoiu () [Corola-website/Science/319021_a_320350]
-
din beciurile Securității: „Enoiu a fost unul din personajele sinistre ale anilor 1956 și nu există nimeni dintre studenții arestați atunci care să fi scăpat de bătăile lui Enoiu”; „Altcineva nu m-a bătut, altcineva nu m-a lovit în timpul anchetei, decât Enoiu”; „Enoiu m-a lovit cu palmele și cu pumnii în cap. În urma bătăilor și a presiunii psihice la care am fost supus, am încercat să mă sinucid prin spânzurare. Urmarea acestui gest a fost că Enoiu m-a
Gheorghe Enoiu () [Corola-website/Science/319021_a_320350]
-
arestat și anchetat de Enoiu. Pe pagina sa web oficială, Paul Goma a publicat o „Listă a securiștilor, 1949-1989”. Despre Gheorghe Enoiu, Goma scrie: Politologul Vladimir Tismăneanu a aflat de la Alexandru Ivasiuc cum l-a torturat Gheorghe Enoiu - în perioada anchetelor din 1956-1957 - pe tânărul intelectual Marcel Petrișor, acuzat de „uneltire împotriva regimului democrat-popular”. În cadrul unor interogatorii conduse de Enoiu, Petrișor a fost bătut cu cruzime luni întregi. Într-una din „ședințele” de anchetă, Gheorghe Enoiu i-a spus: „Mărturisește, Petrișor
Gheorghe Enoiu () [Corola-website/Science/319021_a_320350]
-
l-a torturat Gheorghe Enoiu - în perioada anchetelor din 1956-1957 - pe tânărul intelectual Marcel Petrișor, acuzat de „uneltire împotriva regimului democrat-popular”. În cadrul unor interogatorii conduse de Enoiu, Petrișor a fost bătut cu cruzime luni întregi. Într-una din „ședințele” de anchetă, Gheorghe Enoiu i-a spus: „Mărturisește, Petrișor, altfel crăpi în bătaie. Înțelege că noi te omorâm și tot noi te vom reabilita”. Însuși Ivasiuc a fost torturat de echipa condusă de Gheorghe Enoiu. În urma bătăilor repetate, Ivasiuc a cedat și
Gheorghe Enoiu () [Corola-website/Science/319021_a_320350]
-
este posibil să fi fost bătuți oameni: Cel la care se referă Gheorghe Enoiu este fostul colonel Emil Brânzaru. Însă din mărturiile a zeci de oameni, strânse după Revoluție de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România, rezultă că anchetele au fost deosebit de brutale, că ele au fost coordonate de Gheorghe Enoiu și că acesta a participat nemijlocit la torturarea celor arestați. În Raportul Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, făcut public în 2006, scrie: În vara anului
Gheorghe Enoiu () [Corola-website/Science/319021_a_320350]
-
România, făcut public în 2006, scrie: În vara anului 1959, șase persoane mascate și înarmate au jefuit o mașină a Băncii de Stat a Republicii Populare Române, în care se aflau 1,6 milioane de lei. După două luni de anchetă fără precedent, implicând mii de interogatorii și omorârea în bătaie a cel puțin unei persoane, casierul de bancă Gogan, Securitatea arestează șase persoane pe care le acuză de comiterea loviturii: frații Alexandru și Paul Ioanid (născuți Leibovici), soții Monica și
Gheorghe Enoiu () [Corola-website/Science/319021_a_320350]
-
și Haralambie (Harry) Obodeanu. Surpriza este totală, pentru că suspecții, foști ilegaliști de origine evreiască, aveau legături importante în cercurile puterii și ale Securității. Alexandru Ioanid, colonel de Miliție, fusese căsătorit cu sora Marthei Cziko, soția ministrului de Interne Alexandru Drăghici. Ancheta este încredințată serviciului condus de Gheorghe Enoiu, care reușește prin tortură să-i facă pe cei șase să-și mărturisească vinovăția, deși până în ziua de azi au rămas multe semne de întrebare. După anchetă, Securitatea a regizat un film al
Gheorghe Enoiu () [Corola-website/Science/319021_a_320350]
-
soția ministrului de Interne Alexandru Drăghici. Ancheta este încredințată serviciului condus de Gheorghe Enoiu, care reușește prin tortură să-i facă pe cei șase să-și mărturisească vinovăția, deși până în ziua de azi au rămas multe semne de întrebare. După anchetă, Securitatea a regizat un film al faptelor intitulat „Reconstituirea”, obligându-i pe cei șase acuzați să-și joace propriile roluri și să-și recunoască vinovăția în fața camerelor de filmare. Pelicula, în regia lui Virgil Calotescu, a fost destinată doar uzului
Gheorghe Enoiu () [Corola-website/Science/319021_a_320350]
-
numeroasele sale volume de autor. • "Ruginoasa" (1969), monografie despre istoria localității sale de adopție, unde se află azi Muzeul „Al.I. Cuza“. Debut editorial. • "La porțile Orientului", românul Războiului de Independență (1980) - Editură "Junimea"; • "Metropola de pe șapte coline", reportaje și anchete (1985) - Editură "Junimea"; • "Taciturnul", românul muntelui Ceahlău (1990) - Editură "Porțile Orientului"; • "Moldova plînge", românul Basarabiei înstrăinate (1993) - Editură "Porțile Orientului"; "Bandiții și jandarmii", român de aventuri (1993) - Editură "Porțile Orientului"; • "Teatru istoric" (1995) - Editură "Porțile Orientului"; • "Istoria ilustrata a literaturii
Boris Crăciun () [Corola-website/Science/319049_a_320378]
-
majoritate de de voturi. După alegerea în Parlament, a fost membru în Comisia pentru Afaceri Interne a Camerei Comunelor, o numire neaccesibilă de obicei parlamentarilor nou aleși. Cameron a fost cel care a propus ca această Comisie să lanseze o anchetă privind legea stupefiantelor, iar în timpul anchetei, el a cerut să se ia în considerare unele „opțiuni radicale”. Raportul Comisiei a recomandat ca Ecstasy să fie retrogradat de la drog din clasa A de risc la clasa B, precum și mișcarea spre o
David Cameron () [Corola-website/Science/319354_a_320683]
-
în Parlament, a fost membru în Comisia pentru Afaceri Interne a Camerei Comunelor, o numire neaccesibilă de obicei parlamentarilor nou aleși. Cameron a fost cel care a propus ca această Comisie să lanseze o anchetă privind legea stupefiantelor, iar în timpul anchetei, el a cerut să se ia în considerare unele „opțiuni radicale”. Raportul Comisiei a recomandat ca Ecstasy să fie retrogradat de la drog din clasa A de risc la clasa B, precum și mișcarea spre o politică de „reducere a efectelor negative
David Cameron () [Corola-website/Science/319354_a_320683]
-
milioane de lei. În aprilie 1980, Ștefănescu este condamnat la moarte și executat pe 4 decembrie 1981. Estimări neoficiale ale prejudiciului adus statului român de rețeaua lui Ștefănescu indică cifra de aproape 5 milioane de dolari, la nivelul anilor ’70. Ancheta în cazul Bachus a fost condusă de Tudor Stănică, colonelul condamnat după 1989 în cazul uciderii disidentului Gheorghe Ursu. Cazul „Bachus” a declanșat o adevărată furtună în România, 284 de persoane fiind cercetate și închise la finalizarea anchetei. Au căzut
Afacerea Bachus () [Corola-website/Science/315552_a_316881]
-
anilor ’70. Ancheta în cazul Bachus a fost condusă de Tudor Stănică, colonelul condamnat după 1989 în cazul uciderii disidentului Gheorghe Ursu. Cazul „Bachus” a declanșat o adevărată furtună în România, 284 de persoane fiind cercetate și închise la finalizarea anchetei. Au căzut capete înalte, miniștri, secretari de partid, judecători, notari, funcționari, Ceaușescu delegându-l personal pe Ion Dincă să conducă operațiunea și să nu ierte pe nimeni. În 1984, regizorul Geo Saizescu a realizat un film cu caracter propagandistic, „Secretul
Afacerea Bachus () [Corola-website/Science/315552_a_316881]
-
absența unor surse de încredere, presa s-a îndreptat către speculații; atât "New York Times" cât și United Press Internațional au publicat articole în care se sugera că o defecțiune a rezervorului exterior ar fi cauzat o explozie, în ciuda faptului că ancheta internă a NAȘĂ se concentrase rapid pe propulsoarele laterale. „Agenția spațială”, scria reporterul de știri spațiale William Harwood, „a recurs la politica să de strict secret în ce priveste detaliile anchetei, o atitudine neobișnuită pentru o agenție care de multă
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
exterior ar fi cauzat o explozie, în ciuda faptului că ancheta internă a NAȘĂ se concentrase rapid pe propulsoarele laterale. „Agenția spațială”, scria reporterul de știri spațiale William Harwood, „a recurs la politica să de strict secret în ce priveste detaliile anchetei, o atitudine neobișnuită pentru o agenție care de multă vreme se mândrește cu deschiderea să.” În seara dezastrului, Presedintele Ronald Reagan trebuia să țină discursul anual despre starea națiunii. Inițial, a anunțat că discursul va fi ținut, dar apoi l-
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
se recuperase o parte suficientă a propulsorului lateral dreapta pentru a determina cauza inițială a accidentului, și operațiunile majore de recuperare s-au încheiat. Deși au continuat unele eforturi de recuperare la mică adâncime, acestea nu mai aveau legătură cu anchetă; scopul lor era recuperarea de resturi pentru studii efectuate de NAȘĂ asupra proprietăților materialelor utilizate în vehiculele de lansare și în vehiculele spațiale. Operațiunile de recuperare au reușit să extragă 15 tone de resturi din ocean; 55% din naveta "Challenger
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
lt. col. Ellison Onizuka a fost înmormântat la Cimitirul Național Memorial al Pacificului din Honolulu, Hawaii. Rămășițele neidentificate ale echipajului au fost înhumate într-un mormânt comun de la Monumentul Navetei Spațiale "Challenger" din Arlington la 20 mai 1986. Comisia Prezidențială de Anchetă a Accidentului Navetei Spațiale "Challenger", cunoscută sub numele de comisia Rogers după președintele sau, a fost înființată pentru investigarea dezastrului. Pe langă identificarea cauzei accidentului ca fiind defectare oringurilor, raportul a luat în considerare și cauzele ce au contribuit la
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
un accident cu rădăcini în istorie.” Comisia Camerei Reprezentanților pentru Știință și Tehnologie a efectuat și ea audieri, si la 29 octombrie 1986 a publicat propriul său raport asupra accidentului "Challenger". Comisia a revizuit concluziile Comisiei Rogers ca parte a anchetei sale, si a confirmat concluzia acesteia privind cauzele tehnice ale accidentului. Ea a prezentat, însă, cateva diferențe în evaluarea cauzelor circumstanțiale ale accidentului. După accidentul "Challenger", zborurile navetelor spațiale au fost suspendate, în așteptarea rezultatelor anchetei Comisiei Rogers. În vreme ce NAȘĂ
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
Rogers ca parte a anchetei sale, si a confirmat concluzia acesteia privind cauzele tehnice ale accidentului. Ea a prezentat, însă, cateva diferențe în evaluarea cauzelor circumstanțiale ale accidentului. După accidentul "Challenger", zborurile navetelor spațiale au fost suspendate, în așteptarea rezultatelor anchetei Comisiei Rogers. În vreme ce NAȘĂ a efectuat o anchetă internă după incendiul Apollo 1 din 1967, acțiunile sale de dupa "Challenger" au fost constrânse de decizii ale unor organisme externe. Comisia Rogers a oferit nouă recomandări pentru îmbunătățirea siguranței programului Space Shuttle
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
confirmat concluzia acesteia privind cauzele tehnice ale accidentului. Ea a prezentat, însă, cateva diferențe în evaluarea cauzelor circumstanțiale ale accidentului. După accidentul "Challenger", zborurile navetelor spațiale au fost suspendate, în așteptarea rezultatelor anchetei Comisiei Rogers. În vreme ce NAȘĂ a efectuat o anchetă internă după incendiul Apollo 1 din 1967, acțiunile sale de dupa "Challenger" au fost constrânse de decizii ale unor organisme externe. Comisia Rogers a oferit nouă recomandări pentru îmbunătățirea siguranței programului Space Shuttle, iar Președintele Reagan a cerut NAȘĂ să prezinte
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
comentatori au afirmat că modificările operate în structura managerială și în cultura organizațională nu erau nici profunde, nici de durată. Dezastrul navetei spațiale Columbia din 2003 a atras din nou atenția atitudinea managementului NAȘĂ față de aspectele de securitate. Comisia de anchetă a accidentului Columbia (CAIB) a concluzionat că NAȘĂ nu a învățat multe dintre lecțiile de la "Challenger". În particular, agenția nu a înființat un birou cu adevarat independent pentru supervizarea securității; CAIB a considerat că în acest domeniu, „răspunsul NAȘĂ la
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]