38,420 matches
-
ocupă sau candidează spre a fi numite ori alese în demnitățile sau funcțiile publice enumerate la lit. a)-z) să nu o poată face fără posibilitatea de informare a opiniei publice". Mai mult decât atât, dispozițiile art. 3 din legea criticată obligă aceleași persoane să facă o declarație autentică, pe propria răspundere, potrivit legii penale, "privind apartenența sau neapartenenta că agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliție politică". Această obligație privește și persoanele care la data intrării în vigoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126259_a_127588]
-
prevedere a legii ar constitui o atingere adusă implicit siguranței naționale". Or, potrivit art. 31 alin. (3) din Constituție, "Dreptul la informație nu trebuie să prejudicieze [...] siguranță națională". Se mai arată că, de altfel, art. 17 alin. (2) din legea criticată ca fiind neconstituțională stabilește că vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, "datele de identitate, inclusiv numele conspirative și funcțiile deținute, ale ofițerilor și subofițerilor de securitate, activi sau acoperiți, implicați în activități de poliție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126259_a_127588]
-
Român de Informații, ale art. 9 alin. (2) și ale art. 19 alin. (1) din Legea nr. 1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe, precum și prevederile unor proiecte de lege. Tot astfel se argumentează că scopul legii criticate, care este de deconspirare a securității că poliție politică, este realizat prin diverse prevederi ale acesteia, așa cum sunt cele cuprinse în art. 1 alin. (1) și (2), art. 3 alin. (1), art. 15 alin. (2) și în art. 18. În
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126259_a_127588]
-
informații al Ministerului Apărării Naționale" (Direcția generală de informații a Ministerului Apărării Naționale, conform titulaturii din reglementările în vigoare). Așa fiind, Curtea constată că, prin sesizare, sunt vizate ca fiind neconstituționale dispozițiile cuprinse în art. 2 lit. f) din legea criticată, care au următorul cuprins: "Pentru a asigura dreptul de acces la informațiile de interes public, orice cetățean român cu domiciliul în țară sau în străinătate, precum și presa scrisă și audiovizuală, partidele politice, organizațiile neguvernamentale legal constituite, autoritățile și instituțiile publice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126259_a_127588]
-
apărarea siguranței naționale", iar conform prevederilor alin. (2) al aceluiași articol, "Restrângerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate atinge existența dreptului sau a libertății." ... Din perspectiva acestor texte constituționale Curtea constată că legea criticată nu aduce atingere existenței dreptului de acces la informații de interes public, ci doar restrânge exercițiul acestuia. Această restrângere a exercițiului dreptului - care este realizată prin lege și care are ca scop apărarea siguranței naționale - este, de asemenea, proporțională cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126259_a_127588]
-
Securității. Excepția a fost ridicată de pârâtul Marc Tiberiu într-o cauză civilă având ca obiect "alte cereri", în contradictoriu cu reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii excepției susțin că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16, 21, 24, art. 37 alin. (1), art. 53, 124 și 126, precum și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens, arată că instanța de contencios administrativ nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212271_a_213600]
-
1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212271_a_213600]
-
două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212271_a_213600]
-
constatarea calității de lucrător al Securității este introdusă la o instanță de judecată a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, potrivit art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 , Curtea a reținut că dispozițiile de lege criticate nu sunt de natură a încălca dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, ci constituie o garanție a aplicării principiului prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituție și a art. 6 paragraful 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212271_a_213600]
-
în actele normative care condiționează exportul de obținerea unor licențe. În cauză, măsurile privind repatrierea valutei au avut ca efect sistarea, de către partenerii străini a operațiunilor comerciale. Judecătoria Brăila, exprimându-și opinia, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele criticate nefiind contrare prevederilor art. 134 alin. (2) lit. a) și b) și nici ale art. 135 alin. (1) și (6) din Constituție. Se arată că, potrivit acestor dispoziții constituționale, statul trebuie să asigure protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129869_a_131198]
-
cu modificări, prin Legea nr. 12/1995 , sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. 2, ale art. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129869_a_131198]
-
nr. 183 din 18 mai 1998. Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice modificarea jurisprudenței Curții Constituționale, cele statuate anterior își mențin valabilitatea și în cauză de față. Curtea Constituțională nu poate reține nici susținerea potrivit căreia textele criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 135 alin. (1), conform cărora statul ocrotește proprietatea, și ale alin. (6) care prevăd că proprietatea privată este, în condițiile legii, inviolabila. Obligația de repatriere a valutei nu este contrară acestor prevederi din Constituție, întrucat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129869_a_131198]
-
a fost ridicată de Miron Victor Panaitescu în apelul formulat împotriva sentinței prin care a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunilor de furt și fals în înscrisuri sub semnătură privată. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textele de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și art. 21 alin. (3). În acest sens, se arată că art. 146 din Codul penal contravine "principiului egalității cetățenilor în fața legii și ideii de proces echitabil", deoarece "ar fi echitabil să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188997_a_190326]
-
1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, prevederile legale criticate se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în aceeași situație juridică, fără privilegii ori discriminări. De asemenea, limitele de pedeapsă pentru infracțiunea de furt ori furt în formă calificată "sunt suficient de largi pentru a oferi posibilitatea instanței de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188997_a_190326]
-
largi pentru a oferi posibilitatea instanței de a individualiza pedeapsa în funcție de pericolul social concret al faptei și de gradul de pericol social pe care îl prezintă făptuitorul, și a nu se crea situații inechitabile". Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, întrucât se aplică în mod egal tuturor persoanelor vizate de ipotezele normelor, fără discriminări pe considerente arbitrare. Astfel, dispozițiile art. 146 din Codul penal cuprind o normă cu caracter explicativ prin care se lămurește înțelesul expresiei "consecințe deosebit de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188997_a_190326]
-
două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188997_a_190326]
-
că s-au produs consecințe deosebit de grave, dacă paguba materială a depășit 200.000 RON, doar dacă această pagubă a fost suferită de o singură persoană, nu de mai multe persoane împreună" privește modul de interpretare a textului de lege criticat, fără a constitui o veritabilă critică de neconstituționalitate. Or, interpretarea și aplicarea în speță a textului de lege criticat intră în competența exclusivă a instanței de judecată. Curtea constată că susținerile potrivit cărora art. 209 alin. 3 și art. 248
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188997_a_190326]
-
a fost suferită de o singură persoană, nu de mai multe persoane împreună" privește modul de interpretare a textului de lege criticat, fără a constitui o veritabilă critică de neconstituționalitate. Or, interpretarea și aplicarea în speță a textului de lege criticat intră în competența exclusivă a instanței de judecată. Curtea constată că susținerile potrivit cărora art. 209 alin. 3 și art. 248^1 din Codul penal contravin dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție nu pot fi primite. Principiul egalității, așa cum
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188997_a_190326]
-
să fie tratate în același fel, ci presupune ca la situații egale să corespundă un tratament egal, iar la situații diferite să existe un tratament diferit. Totodată, este neîntemeiată și susținerea autorului excepției referitoare la încălcarea prin textele de lege criticate și a dispozițiilor art. 21 alin. (3) din Constituție. Aplicarea cerinței "procesului echitabil" se impune numai în legătură cu procedura de desfășurare a procesului, iar nu și în ceea ce privește cadrul juridic sancționator al faptelor, adică în materia dreptului substanțial. Nici din cuprinsul art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188997_a_190326]
-
art. 48 alin. (1) din aceasta, privind încheierea căsătoriei, raportate la dispozițiile art. 8 alin. (1) și (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale consacrate dreptului la respectarea vieții private și de familie. Textul de lege criticat nu menționează clar și explicit protejarea vieții de familie ca motiv de acordare a protecției umanitare condiționate, ceea ce permite arbitrariul din partea instanței de judecată în privința acordării protecției umanitare. Respectarea art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182500_a_183829]
-
prevăzut de lege, prin reglementări suficient de precise și accesibile încât să indice cu claritate limitele și modalitățile de exercitare a marjei de apreciere acordate autorităților în această materie, condiții care însă nu se regăsesc și în privința textului de lege criticat. Autorul excepției mai menționează că, în cazul returnării sale în țara de origine, acesta riscă să fie expus unor pedepse și tratamente inumane, de natura celor prevăzute de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182500_a_183829]
-
să fie expus unor pedepse și tratamente inumane, de natura celor prevăzute de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Judecătoria Sectorului 5 București apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat conține dispoziții suficient de clare în stabilirea criteriilor pentru acordarea protecției umanitare condiționate. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182500_a_183829]
-
două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judec��torul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182500_a_183829]
-
nr. 102/2000 , reglementând condițiile de acordare a protecției umanitare condiționate, au fost preluate, într-o redactare similară, de art. 26 din Legea nr. 122/2006 , intitulat "Protecția subsidiară". Având în vedere că, ulterior sesizării Curții Constituționale, dispozițiile de lege criticate inițial au fost abrogate, dar preluate, de principiu, în cuprinsul noului act normativ abrogator, respectiv Legea nr. 122/2006 , rezultă că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, în prezent, dispozițiile art. 26 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182500_a_183829]
-
protecție umanitară. Cu același prilej, s-a reținut că "Determinarea circumstanțelor specifice fiecărei situații în parte, a riscurilor la care ar fi expusă o persoană în cazul returnării sale în țara de origine, precum și aplicarea sau interpretarea textului de lege criticat sunt aspecte ce excedează obiectului controlului de constituționalitate, acestea fiind atribute ale organelor competente în această materie sau instanței de judecată". Ca atare, nu se poate reține că prevederile art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 102/2000 contravin dispozițiilor constituționale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182500_a_183829]