37,636 matches
-
a continuat să-și răspândească viziunea antidreyfusardă asupra cazului, și poza în lider antirevizionist. Generalul care i-a urmat în funcție, influențat de statul major, a dat aviz negativ revizuirii la 10 septembrie, atitudine confirmată de presa extremistă pentru care „revizuirea înseamnă război”. Obstinația guvernului, care a votat să trimită dosarul la Curtea de Casație la 26 septembrie, a adus demisia lui Zurlinden, înlocuit pe loc de generalul Chanoine. Acesta din urmă, după o interpelare în Cameră, și-a dat demisia
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
guvernamentală. La 1 noiembrie, progresistul a fost nominalizat în locul lui Brisson. În 1894, el acoperise acțiunile generalului Mercier la începuturile afacerii; după patru ani, el anunța că va respecta deciziile Curții de Casație, blocând calea celor care doreau să înăbușe revizuirea și să retragă dosarul de la Curte. La 5 decembrie, cu ocazia unei dezbateri din Cameră pe tema transmiterii „dosarului secret” la Curtea de Casație, tensiunea a crescut și mai mult. Injuriile, invectivele și alte violențe naționaliste au făcut loc amenințărilor
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
de pe lângă Curtea de Casație, a acuzat în presă parchetul penal de dreyfusism. El a demisionat la 8 ianuarie 1899 și a devenit erou al cauzei naționaliste. Această criză a reușit să ducă la desesizarea parchetului penal, în favoarea unei anchete mixte. Revizuirea a fost blocată. În 1899, afacerea ocupa din ce în ce mai mult atenția scenei politice. La 16 februarie 1899, președintele Félix Faure a murit. A fost ales în locul lui Émile Loubet, un progres pentru cauza revizuirii, întrucât fostul președinte îi fusese un feroce
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
desesizarea parchetului penal, în favoarea unei anchete mixte. Revizuirea a fost blocată. În 1899, afacerea ocupa din ce în ce mai mult atenția scenei politice. La 16 februarie 1899, președintele Félix Faure a murit. A fost ales în locul lui Émile Loubet, un progres pentru cauza revizuirii, întrucât fostul președinte îi fusese un feroce adversar. La 23 februarie, cu ocazia înmormântării lui Félix Faure, Déroulède a încercat o lovitură de stat la . A eșuat, militarii nealăturându-i-se. La 4 iunie, Loubet a fost agresat la . Aceste
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
ea singură responsabilitatea sentinței definitive”, ceea ce a privat parchetul de la efectele ce ar fi decurs direct din raportul său. La 28 februarie, s-a exprimat pe fond în fața Senatului și a denunțat „conspirația morală” din sânul guvernului și din stradă. Revizuirea nu mai era evitabilă. La 1 martie 1899, noul președinte al parchetului civil de pe lângă Curtea de Casație, Alexis Ballot-Beaupré, a fost numit raportor pentru analizarea cererii de revizuire. El a abordat judicios dosarul și a cerut o anchetă suplimentară. Au
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
Senatului și a denunțat „conspirația morală” din sânul guvernului și din stradă. Revizuirea nu mai era evitabilă. La 1 martie 1899, noul președinte al parchetului civil de pe lângă Curtea de Casație, Alexis Ballot-Beaupré, a fost numit raportor pentru analizarea cererii de revizuire. El a abordat judicios dosarul și a cerut o anchetă suplimentară. Au fost interogați zece martori complementari, care au slăbit și mai mult versiunea statului major. În dezbaterea finală, într-o mostră de obiectivitate, președintele Ballot-Beaupré a demonstrat inutilitatea ca
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
acuzare prin decizia ministrului de război. Negocierile de culise nu au avut însă rezultat. Ambasada germană a refuzat politicos guvernul. Ministrul de război, generalul , a trimis un mesaj respectuos maiorului , comisarul Guvernului, cerându-i să rămână în spiritul hotărârii de revizuire luată de Curtea de Casație. Ofițerul s-a făcut că nu înțelege sugestia și, cu ajutorul avocatului naționalist Auffray, adevăratul suflet al acuzării, a făcut un rechizitoriu împotriva lui Dreyfus. De partea apărării, trebuia luată o hotărâre, întrucât rezultatul procesului se
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
și Zola și Picquart urmau să fie exonerați. În ciuda marilor proteste, legea a fost adoptată. Singurul compromis obținut de ei a fost ca Dreyfus însuși (deja grațiat) să fie scutit explicit de lege de la amnistiere, pentru a putea obține o revizuire a sentinței care să-l declare ferm nevinovat; ceilalți însă au rămas nejudecați. În Franța, reacțiile au fost puternice, cu declarații de „stupoare și tristețe” în tabăra revizionistă. Totuși, și alte reacții au tins să arate că „verdictul împăciuitor” dat
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
de Statistici, s-au descoperit numeroase documente, majoritatea vizibil falsificate. În noiembrie 1903, ministrul de război a întocmit un raport adresat Ministerului Justiției. Întrucât ministrul a găsit o eroare a tribunalelor militare, aceasta era uzanța. A fost începutul unei noi revizuiri, conduse de avocatul , fondatorul , cu o anchetă minuțioasă care a durat doi ani. Anii 1904 și 1905 au fost dedicați diferitelor faze judiciare în fața Curții de Casație. Curtea a identificat trei fapte de revizuit: Privind scrisul borderoului, curtea a fost
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
la și la Arhivele Militare ale Cetății Vincennes. O literatură contemporană afacerii a fost publicată și în perioada 1894&-1906, începând cu broșura lui Bernard Lazare, primul intelectual dreyfusard: în ciuda unor erori factuale, ea rămâne o mărturie a etapelor către revizuirea sentinței. Lucrarea lui , "Istoria afacerii Dreyfus" în șapte volume, care și-a început apariția în 1901 și s-a terminat cu indexul în 1911, a fost lucrarea de referință înainte de publicarea operelor istorice științifice apărute începând cu anii 1960. Ea
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
aceste părți de țară, unde muzica bizantină se răspândise în egală măsură. Exact la jumătatea veacului al XX-lea a început o nouă reformă în muzica bisericească, nu de proporțiile celei de la începutul secolului al XIX-lea, dar importantă prin revizuirea cântărilor de strană (stilizarea și, în unele cazuri, scurtarea melodiilor prin eliminarea unor formule prea dificile sau depășite), prin diortosirea textelor și prin tipărirea acestor cântări pe ambele notații muzicale suprapuse (psaltică-orientală și liniară-occidentală). Au fost tipărite până acum șase
Muzica bisericească românească () [Corola-website/Science/322339_a_323668]
-
Pentium. Prin 1996 era VLB toate dar dispărute, iar producătorii au adoptat calculatoare chiar pentru PCI 486. EISA continuă să fie folosită împreună cu PCI prin 2000. Apple Computer adopta PCI pentru calculatoarele profesionale Power Macintosh în mijlocul anului 1995. Mai tarziu revizuiri ale PCI adaugă noi caracteristici și îmbunătățiri ale performanței, inclusiv a standardului 66 MHz 3.3 V și 133 MHz PCI-X, si adaptarea de semnalizare PCI pentru alte factorii de formă. Ambele PCI-X 1.0b și PCI-X 2.0 sunt
PCI () [Corola-website/Science/322440_a_323769]
-
proces de indexare”. O anchetă a fost, de asemenea, începută în Suedia, care l-a implicat pe Justitiekanslern (Cancelarul de Justiție), să examineze dacă site-ul ar trebui să fie urmărită penal pentru incitare la ură. Cu toate acestea, după revizuirea conținutului site-ului, cancelarul de Justiție a decis, pe baza Yttrandefrihetsgrundlagens (Actul Libertății de Exprimare), să pună capăt anchetelor. În ianuarie 2009, cancelarul suedez de Justiție a declarat că Metapedia a prezentat o imagine pozitivă a lui Adolf Hitler, dar
Metapedia () [Corola-website/Science/322450_a_323779]
-
menționa că ultimul său adăpost a fost o cameră de student. Mihail Sebastian scria: "„Dacă societatea noastră ar avea curajul a-și pune fățiș marile întrebări privitoare la alcătuirea ei, moartea izgonitului H. Tiktin ar trebui să provoace o serioasă revizuire de conștiință.”" Deși opera sa nu este atât de mare ca proporții, are, potrivit Acad. Iorgu Iordan, președintele Societății Române de Lingvistică Romanică, "„un caracter (...) definitiv, în sensul că cercetările ulterioare i-au adus prea puține schimbări esențiale"". "Dicționarul româno-german
Heimann Hariton Tiktin () [Corola-website/Science/316926_a_318255]
-
23 august 1944. După o detenție de 3 ani și 8 luni, Constantin Maimuca a fost eliberat pe baza decretului regal de amnistie generală nr. 1624 din 24 august 1944. Imediat după punerea sa în libertate, Constantin Maimuca a cerut revizuirea procesului și condamnarea lui Eugen Cristescu, pe care l-a acuzat că i-a înscenat procesul prin "fals și abuz de putere". Prin decizia nr. 4 a Curții Marțiale de Casare și Justiție, Maimuca fusese condamnat la 5 ani temniță
Constantin Maimuca () [Corola-website/Science/328991_a_330320]
-
proprietățile unui compus chimic inventat de Asimov, tiotimolina. Primul articol pe această temă apare și în culegerea de povestiri "Perioada Campbell". Asimov a scris povestirea într-o singură sesiune de lucru și a trebuit să facă modificări nesemnificative cu ocazia revizuirii ei, publicând-o în numărul din septembrie-octombrie 1973 al revistei "The Saturday Evening Post". În afara culegerii de față, povestirea a mai fost antologată în "The Complete Robot" (1982) și "Robot Dreams" (1986). După moartea soțului ei, dna Lardner primește o
Întemeietorii () [Corola-website/Science/325325_a_326654]
-
afli în fața unei serii de ipoteze. Ipoteza care este cea mai complexă e considerată prea complicată pentru a fi luată în considerare. Aceasta reprezintă o aluzie la Briciul lui Occam. În 1990, Asimov a colaborat cu scriitorul Robert Silverberg pentru revizuirea povestirii și extinderea ei la dimensiunile unui roman. Romanul lui Dean McLaughlin "Dawn" (serializat în numerele din aprilie-iulie 1981 ale revistei "Analog" și republicat în volum 25 de ani mai târziu) a consituit din multe puncte de vedere un răspuns
Căderea nopții () [Corola-website/Science/325457_a_326786]
-
-o înapoi atunci când a auzit de un concurs de scriere, sponsorizat de ziarul "Dollar Newspaper" din Philadelphia. De altfel, Poe nu a mai returnat banii lui Graham și s-a oferit în schimb să se revanșeze dându-i să publice revizuirea operei pe care ar scrie-o. Poe a câștigat premiul cel mare; pe lângă câștigarea sumei de 100 $, povestirea a fost publicată în două numere ale ziarului, din 21 iunie și 28 iunie 1843. Plata de 100 $ din partea ziarului ar putea
Cărăbușul de aur () [Corola-website/Science/325890_a_327219]
-
pârât. În faza de judecată a apelului, părțile se numesc apelant și intimat. La judecata aflată în recurs, părțile se numesc recurent și intimat. La contestația în anulare, părțile poartă denumirea de contestator și intimat. La judecata unei cereri de revizuire, părțile se numesc revizuent și intimat. În cazul executării silite, părțile poartă denumirea de creditor și debitor. Dacă o persoană are o pretenție împotriva unei alte persoane și nu poate ajunge la o înțelegere poate supune acea pretenție judecății. Pentru
Justițiabil () [Corola-website/Science/323711_a_325040]
-
au dus la deschiderea a încă 11 porturi pentru comerțul cu Occidentul. Chinezii au refuzat la început să le ratifice. Principalele puncte ale tratatelor au fost: La 28 mai 1858, s-a semnat separat tratatul de la Aigun cu Rusia privind revizuirea frontierei ruso-chineze în conformitate cu tratatul de la Nercinsk din 1689. Rusia a anexat malul stâng al Amurului, după ce frontiera anterioară fusese pe râul Argun. Astfel, Rusia a cucerit o zonă a coastei Pacificului unde apa nu îngheață, și unde a fondat ulterior
Al Doilea Război al Opiului () [Corola-website/Science/323765_a_325094]
-
data de 20 mai 2013 atât PSD cât și PNL au avut ședințe privind USL. S-a pus chiar problema ca protocolul USL să fie revizuit iar USL să se transforme în Alianța PSD-PNL-PC. Contradicții au fost și pe tema revizuirii Constituției, ca și a alegerilor parlamentare anticipate din colegiile rămase vacante, PSD susținând uninominalul pur, în timp ce mai multe surse din PNL, ca prim-vicepreședintele Klaus Johannis și senatorul Puiu Hașotti declarându-se favorabili unui uninominal mixt, ca în Germania. Victor
Uniunea Social-Liberală () [Corola-website/Science/323114_a_324443]
-
maghiară: Kis háború, slovaca: Malá vojna), a fost un război purtat din martie 23 martie 31/April 4, 1939 între Ungaria și prima Republică Slovaca în Slovacia de Est. În perioada interbelică, scopul politicii Ungariei a fost în mod constant revizuirea Tratatului de la Trianon, cu o revenire a granițelor teritoriale ungare la situația de dinaintea Primului Război Mondial, din timpul Imperiului austro-ungar. Unul din țelurile acestei politici era anexarea în întregime sau cel puțin a părții de sud a Slovaciei. Dorințele revizioniste au început
Războiul slovaco-ungar () [Corola-website/Science/323181_a_324510]
-
în schimbul sprijinului militar activ din partea Budapestei în războiul expansionist care urma să fie declanșat de Germania Nazistă împotriva Uniunii Sovietice, dar ungurii s-au ferit să se angajeze în acesst conflict. În schimb, Horthy a fost de acord cu o revizuire teritorială care să țină seama de liniile de separare etnică. Ungaria a recunoscut Republica Slovacă condusă de Jozef Tiso. Cu toate acestea, pe 23 martie 1939, a izbucnit un război de frontieră între Slovacia și Ungaria. Războiul slovaco-ungar (numit și
Slovacia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/323196_a_324525]
-
unul sau mai mulți adjuncți. Pe lângă fiecare instanță militară funcționează câte un parchet militar. În urma modificării din 1996, a fost eliminată denumirea de Parchet General și a fost instituită funcția de procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel. Ulterior revizuirii Constituției prin Legea nr. 429 din 13 octombrie 2003, au fost adoptate Legea nr. 303 din 28 mai 2004 privind statutul magistraților (denumire modificată în 2005 prin înlocuirea termenului "„magistrați”" cu "„judecători și procurori”") și Legea nr. 304 din 28
Ministerul Public () [Corola-website/Science/323243_a_324572]
-
pulmonare maligne au reprezentat doar 1 % dintre toate cancerele observate la autopsie în 1878, dar au crescut la 10-15 % la începutul anilor 1900. Rapoartele din literatura medicală au înregistrat doar 374 de cazuri la nivel mondial în 1912, dar o revizuire a autopsiilor a remarcat faptul că incidența cancerului pulmonar crescuse de la 0,3 % în 1852 la 5,66 % în 1952. În Germania, în 1929, medicul Fritz Lickint a recunoscut legătura dintre fumat și cancerul pulmonar, ceea ce a condus la o
Cancer pulmonar () [Corola-website/Science/323233_a_324562]