38,151 matches
-
copil e suspectat că are o tulburare organică de creștere? 2.2.1. Dispersia, varianța și deviația standard Noțiunile care vor urma sunt definite matematic, având un anumit grad de abstracție. Apelând la analogii, voi încerca să le fac accesibile cititorului cu o formație empirică. Să presupunem că avem o mulțime de pietre de greutăți diferite pe care le aruncăm cu aceeași forță la distanță. Pietrele vor cădea mai aproape sau mai departe de noi, în funcție de greutatea lor, cele mai grele
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
celălalt gazetar, își declară intențiile într-un mod insolit, semnând fiecare câte un text ce poate fi considerat articol-program: Mihail Șerban - Mai departe prin tranziție și George Șoimu - Preludiu, acesta încercând să precizeze aspirația publicației: „a ne apropia de fiecare cititor cu bunăvoință” și să promită că vor consacra numere speciale „scriitorilor și actorilor morți, peste care colbul uitării și-a țesut păienjenișul ingratitudinii umane”. Dar V., dispărută repede, oferă sumare eclectice, fără o structură conturată. Poezie semnează Virgil Carianopol (Autobiografie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290494_a_291823]
-
Bogdan din Plutarh, Viețile paralele ale oamenilor iluștri: Alexandru cel Mare și G. Iulius Caesar, îi aparține lui N.I. Barbu. Din când în când se includ și epigrame iscălite G. L. (George Lesnea) sau Marin Găiseanu. Pentru a stimula interesul cititorilor, câteva inserturi anunță colaborarea viitoare a scriitorilor Al. O. Teodoreanu și George Dorul Dumitrescu și a lui Mihail Boerescu, „fost ministru”. La „Cronica literară” C. Pârlea recenzează placheta Cetatea cu duhuri a lui Vintilă Horia, iar pagina miscelanee „Actualitatea în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290494_a_291823]
-
în alb și negru” reunește, pe lângă informații despre cărți recent apărute și examinarea sumarelor unor numere de reviste, necrologul N. M. Condiescu, un omagiu adus geniului eminescian (Eminescu cel etern și necuprins) și o poștă a redacției („De vorbă cu cititorii”). Preocuparea revistei pentru informația la zi din domeniul teatral și cinematografic este preponderentă, susținută și de o iconografie bogată (fotografii, caricaturi, reclame). Dar V. are merite mai cu seamă prin atragerea unor scriitori cu succes la public și cu bune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290494_a_291823]
-
de joc literaturii, m-am oprit în primul rând asupra ideii de convenție pe care o presupune lectura oricărei opere literare. Cu toate regulile aristotelice ale necesarului și verosimilității (care încă din secolul XIX încep să fie abandonate), în cadrul lecturii cititorul trece conștient granița dintre realitate și ficțiune, intră în jocul-invitație al cărții. Și cum nu putem vorbi de joc fără reguli, regulile și ordinea ce prescriu umplerea spațiului ludic constituind esența jocului, despre existența regulilor în literatură nu mai este
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
nu are un țel care să ducă la încetarea mișcării, ci se reînnoiește printr-o reluare continuă. Jocul este efectuarea mișcării ca atare. Sensul este așadar unul mediator. Acest lucru nu poate să nu ne amintească de triada autor - text - cititor, relație realizată potrivit aceleiași mișcări de du - te - vino. Cu studiile dedicate receptării din anii ’70, triada autor - text - cititor capătă noi valențe, un rol deosebit revenindu-i cititorului. Aceste schimbări de perspectivă implică redefinirea conceptului de literatură văzută acum
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
mișcării ca atare. Sensul este așadar unul mediator. Acest lucru nu poate să nu ne amintească de triada autor - text - cititor, relație realizată potrivit aceleiași mișcări de du - te - vino. Cu studiile dedicate receptării din anii ’70, triada autor - text - cititor capătă noi valențe, un rol deosebit revenindu-i cititorului. Aceste schimbări de perspectivă implică redefinirea conceptului de literatură văzută acum ca parteneriat în act. Autorului îi aparține creația de text, iar creația de operă este rezultatul acestui act partenerial. Literatura
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
lucru nu poate să nu ne amintească de triada autor - text - cititor, relație realizată potrivit aceleiași mișcări de du - te - vino. Cu studiile dedicate receptării din anii ’70, triada autor - text - cititor capătă noi valențe, un rol deosebit revenindu-i cititorului. Aceste schimbări de perspectivă implică redefinirea conceptului de literatură văzută acum ca parteneriat în act. Autorului îi aparține creația de text, iar creația de operă este rezultatul acestui act partenerial. Literatura se înființează prin lectură, literatura nu pre există lecturii
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
Particularitatea caracterului ludic al artei o constituie această idee a reprezentării: a reprezenta pentru cineva. chiar dacă nu este nimeni prezent să o asculte, să o privească sau să citească, reprezentarea artei este constitutivă, imanentă. Astfel s-a ajuns la teoria „cititorului implicit”. Reprezentarea, evidentă în arta dramatică, nu poate fi negată nici în cadrul celorlalte genuri literare ce presupun cel puțin o reprezentare mentală a ceea ce citim potrivit relației semn - semnificat - semnificant. Opera de artă face parte din lumea căreia i se
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
o funcție socială bine precizată și specializată: modelarea tipului social ideal (rolul literelor în educația perfectului gentilom). Dimensiunea socială a literaturii implică și prezența audienței, a unui public, o strategie a succesului, profesionalismului. În această perioadă se consolidează și imaginea cititorului și ideea scriitorului creator de opinie. Așadar, literatura devine acum explicit și predominant „cultă”, literatura fiind produs cultural literar prin definiție. Capitolul II A PLUSA II.1. Expansiunea O îmbogățire considerabilă a ideii de literatură se realizează începând cu secolul
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
literaturii, în special din deceniul al șaselea. Literatura ajunge în secolul XX la cea mai dezvoltată conștiință de sine. Potrivit noilor teorii moderne literatura constituie doar un fapt de lectură Cu studiile dedicate receptării din anii ’70 , triada autor - text - cititor capătă noi valențe, un rol deosebit revenindu-i cititorului. Aceste schimbări de perspectivă implică redefinirea conceptului de literatură văzută acum ca parteneriat în act.. Apare ideea de lectură ca recreație literară. Relația dintre lectură și scriitură este indisociabilă. Literatura nu
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
în secolul XX la cea mai dezvoltată conștiință de sine. Potrivit noilor teorii moderne literatura constituie doar un fapt de lectură Cu studiile dedicate receptării din anii ’70 , triada autor - text - cititor capătă noi valențe, un rol deosebit revenindu-i cititorului. Aceste schimbări de perspectivă implică redefinirea conceptului de literatură văzută acum ca parteneriat în act.. Apare ideea de lectură ca recreație literară. Relația dintre lectură și scriitură este indisociabilă. Literatura nu mai poate fi redusă la text, deși are în
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
a artei sale (M. Proust, A. Gide, P. Valéry). Prima teorie a lecturii-creație aparține fenomenologiei, R. Ingarden consideră că: „concretizarea operei literare, mai ales a operei de artă literară, este rezultatul întâlnirii a doi factori diferiți: a operei și a cititorului, mai ales rezultatul activităților de a crea și a reproduce pe care acestea din urmă le efectuează în timpul lecturii sale.” Concretizare, actualizare și amplificare aleatorie, acestea ar fi etapele teoretice ale procesului. În estetica receptării, Școala de la Konstanz, sub impulsul
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
În estetica receptării, Școala de la Konstanz, sub impulsul lui H.R. Jauss și W. Iser, aduce contribuții noi în acest domeniu. W. Iser va fi cel care va contribui în mod decisiv la dezvoltarea teoriei spațiilor indeterminate, „albe”, respectiv „concretizarea lecturii”. Cititorul „implicit” răspunde textului, iar în această interacțiune text/cititor constă de fapt întreaga „productivitate” sau „creativitate” a recepției. Cititorul devine un partener, un colaborator și chiar un „co autor” al operei literare. Gadamer consideră lectura „un proces al interiorității pure
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
H.R. Jauss și W. Iser, aduce contribuții noi în acest domeniu. W. Iser va fi cel care va contribui în mod decisiv la dezvoltarea teoriei spațiilor indeterminate, „albe”, respectiv „concretizarea lecturii”. Cititorul „implicit” răspunde textului, iar în această interacțiune text/cititor constă de fapt întreaga „productivitate” sau „creativitate” a recepției. Cititorul devine un partener, un colaborator și chiar un „co autor” al operei literare. Gadamer consideră lectura „un proces al interiorității pure”, iar „orice citire comprehensivă pare să fie mereu un
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
domeniu. W. Iser va fi cel care va contribui în mod decisiv la dezvoltarea teoriei spațiilor indeterminate, „albe”, respectiv „concretizarea lecturii”. Cititorul „implicit” răspunde textului, iar în această interacțiune text/cititor constă de fapt întreaga „productivitate” sau „creativitate” a recepției. Cititorul devine un partener, un colaborator și chiar un „co autor” al operei literare. Gadamer consideră lectura „un proces al interiorității pure”, iar „orice citire comprehensivă pare să fie mereu un fel de reproducere și interpretare”, dar literatura nu poate fi
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
estetice ce se constituie în etapele lecturi, „acestea constituie nuanțări a ceea ce se numește îndeobște reproducere”, însă conceptul de literatură este strâns legat de raportul său cu receptorul. Literatura analizată din perspectiva teoriilor receptării reține două aspecte esențiale: receptorul, publicul, cititorul decide ce este literatură (ceea ce va pune în discuție problema canonului) și relativizarea, la modul extrem, a definiției literaturii, libertatea absolută a lecturilor infinite. Tzvetan Todorov vorbește în Teorii ale simbolului despre pericolul lecturilor și interpretărilor „abuzive”, al „fragilității și
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
ideologiei este întâlnită și sub formula „literatură angajată” sau „literatură de circumstanță”. J.P. Sartre atrăgea însă atenția că în „literatura angajată, angajamentul nu trebuie să ne facă să uităm, în nici un caz literatura”. Asumarea și interpretarea politică a literaturii de către cititor duce la o lectură politică. Preconceptul are un rol esențial în acest tip de lectură. După cum afirma Matei Călinescu, nu se poate vorbi de o lectură neutră. Se atabilește o relație de „dialog” în care intervine, pe de o parte
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
a textului literar, iar literatura propriu-zisă a câștigat conștiința de sine, autorefelxivitatea, meditația supra literaturii poate să devină o temă epică, proza a desființat granițele dintre genuri și a adus în roman complexele descoperite de psihanaliză, teoria literară a introdus cititorul, ca personaj coordonator în ecuația lecturii etc. Dar, pe de altă parte, literatura a pierdut ceva esențial: „forța ei de seducție, și-a pierdut cititorii, și-a împuținat mesajul și, consecință fatală, și-a pierdut locul în societate.” Formalismul a
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
dintre genuri și a adus în roman complexele descoperite de psihanaliză, teoria literară a introdus cititorul, ca personaj coordonator în ecuația lecturii etc. Dar, pe de altă parte, literatura a pierdut ceva esențial: „forța ei de seducție, și-a pierdut cititorii, și-a împuținat mesajul și, consecință fatală, și-a pierdut locul în societate.” Formalismul a reușit să scoată din literatură tocmai partea vie, incitantă, esențială, a „formalizat-o”. Alături de formalism, Tzvetan Todorov consideră că nihilismul și solipsismul au stat la
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
Hildebrand, D. Daniels. Este important să semnalăm că, pentru Scheler, filosofia merge în direcția vieții omului, motiv pentru care scopul lui este să schimbe viața persoanelor. În scrierile sale, el însuși pare să voiască să producă o schimbare în inima cititorilor săi. Datorită angajării sale pentru o „reînnoire religioasă” și pentru „reconstrucția culturală a Europei”, a fost considerat ca „unul din gânditorii cei mai reprezentativi ai culturii catolice”. 2. Imagini ale omului în istorie În analiza sa despre imaginile omului care
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
violență, ci vrea ca ucenicii săi și noua comunitate să urmeze calea iertării și a iubirii în situația unei slujiri responsabile față de Dumnezeu. 2. Apocalipsul între violență și nonviolență 2.1 Efectele unei interpretări reductive a Apocalipsului Cartea Apocalipsului uimește cititorul prin imaginile sale îndrăznețe și complicate până la neverosimil, tulburările cosmice cele mai ciudate, ființele angelice și demonice în formele cele mai variate și impresionante, într-o bătălie fără oprire. La acestea se adaugă intuiții teologice splendide, liturghii cerești, îndemnuri cu
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
eveniment apocaliptic că semnele sfârșitului sunt mereu prezente. 2.2 Câteva elemente ale Apocalipsului în literatură Douglas Coupland, „Logodnica în comă” (Girlfriend in a coma). În domeniul literaturii este relevant acest roman al lui D. Coupland cu mare priză asupra cititorului, care manifestă un autor preocupat de viitor și sensibil la neliniștile noului mileniu. În istoria preocupărilor din anii șaptezeci și optzeci se inserează și Karen, o fată din grupul protagonist al istoriei, care are capacități de prezicător și prevede sfârșitul
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în limba germană din lirica română contemporană (Eine Welt wird geboren, 1974). Prima carte tradusă singur, Eleșteul (1976), aparține prozatorului german din România Arnold Hauser. Cunoscător al culturii de expresie germană, S. s-a implicat în acțiunea de familiarizare a cititorului român cu ideile, literaturile și personalitățile acestui spațiu spiritual. A prefațat opere de Conrad Ferdinand Meyer ori Franz Kafka, a redactat articole dedicate multor scriitori contemporani din diferite generații, precum Ernst Jünger, Ștefan Heym, Peter Bichsel, Heiner Müller (din care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289432_a_290761]
-
provincii românești. Familiare fiindu-i mai toate aspectele importante ale spiritualității medievale, cercetătoarea investighează deopotrivă mărturiile istoriografiei naționale și sud-est europene, cărțile populare, cosmografiile, Proloagele, Fiziologul, Viețile de sfinți saloi („nebuni întru Hristos”), alte texte religioase, diverse indicii relevante despre cititori (răvașe, însemnări, liste de prenumeranți). În studiile sale, multe publicate în limbi de circulație europeană, V. pune un accent deosebit asupra valorii simbolice a vechilor scrieri laice și religioase, ca și asupra legăturii subtile între imaginea pictată, cuvântul scris și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290478_a_291807]