38,420 matches
-
În fine, se susține că este încălcat și dreptul la un proces echitabil, întrucât "nu există cel puțin două trepte de jurisdicție". Curtea de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal consideră că textele de lege criticate nu contravin dispozițiilor din Legea fundamentală invocate de autorul excepției. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195385_a_196714]
-
de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Precizează că, prin dispozițiile de lege criticate, nu se nesocotesc drepturi constituite sub imperiul unei legi anterioare, ci se modifică pentru viitor regimul juridic al acestora. Consideră, de asemenea, că "nu se aduce atingere existenței persoanei juridice, ci se stabilesc doar condiții cu privire la derularea activității acesteia". Arată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195385_a_196714]
-
cu privire la derularea activității acesteia". Arată că prevederile cuprinse în titlul II din Constituție - "Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale" se aplică exclusiv cetățenilor, iar nu persoanelor juridice, astfel că nu au incidență în cauză. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, dând expresie prevederii din Legea fundamentală care instituie obligația statului de a asigura libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, precum și crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție. Precizează că acestea se aplică de la data intrării lor în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195385_a_196714]
-
au incidență în cauza de față. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195385_a_196714]
-
modifice în mod corespunzător denumirea firmei, în termen de maximum 3 luni de la data la care refuzul de emitere a acordului rămâne irevocabil, prin epuizarea căilor de atac prevăzute de lege." ... În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate contravin următoarelor dispoziții constituționale: art. 15 alin. (2) care statuează principiul neretroactivității legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195385_a_196714]
-
sunt în concordanță cu art. 23 alin. (11) din Constituție, având în vedere că textul constituțional se referă la prezumția de nevinovăție în materie penală. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că prevederile legale criticate sunt în concordanță cu dispozițiile art. 23 alin. (11) din Constituție. Se mai arată că prezumția de culpă a gestionarului a fost instituită pe cale jurisprudențială, prin Decizia de îndrumare nr. 1/1976 a Plenului Tribunalului Suprem, însă textul legal criticat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171995_a_173324]
-
criticate sunt în concordanță cu dispozițiile art. 23 alin. (11) din Constituție. Se mai arată că prezumția de culpă a gestionarului a fost instituită pe cale jurisprudențială, prin Decizia de îndrumare nr. 1/1976 a Plenului Tribunalului Suprem, însă textul legal criticat nu consacră decât răspunderea materială a gestionarului pentru faptele sale culpabile. Reprezentantul Ministerului Public apreciază că art. 53 și art. 124 alin. (1) din Constituție nu au incidență în cauză. Totodată se arată că soluționarea eventualelor contradicții între prevederile legale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171995_a_173324]
-
de nevinovăție exclusiv pentru ipoteza răspunderii penale, această concluzie rezultând nu numai din reglementarea constituțională care face referire explicită la «hotărârea judecătorească de condamnare», dar și din economia reglementărilor constituționale referitoare la prezumția de nevinovăție". Totodată se arată că dispozițiile criticate nu conțin norme contrare prevederilor art. 44 alin. (8) din Constituție. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile Legii nr. 22/1969 "nu pun în discuție restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale", neîncălcând astfel textul art. 53 din Constituție. Președinții celor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171995_a_173324]
-
nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților, concluziile scrise depuse de autorul excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171995_a_173324]
-
atingere existenței dreptului sau a libertății." ... - Art. 124 alin. (1): "Justiția se înfăptuiește în numele legii." Totodată în susținerea excepției sunt invocate și prevederile art. 270 și ale art. 271 din Codul muncii. Autorul excepției consideră, în esență, că prevederile legale criticate instituie o prezumție de culpă în sarcina gestionarului, ceea ce este de natură a contraveni, în principal, prevederilor constituționale ale art. 23 alin. (11), dar și celor ale art. 44 alin. (8), ale art. 53 și ale art. 124 alin. (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171995_a_173324]
-
au produs în legătură cu munca anumitor salariați și din vina acestora se examinează în raport cu sarcinile concrete, prevăzute în contractul individual de muncă, și cu modul de îndeplinire a acestora". Prin aceeași decizie Curtea a reținut că "în situația reglementată de dispozițiile criticate, gestionarul răspunde patrimonial pentru o pagubă cauzată în gestiune prin fapte ce nu constituie infracțiune, nefiind vorba, în acest caz, despre o răspundere penală, ci despre o răspundere patrimonială". De asemenea, în ceea ce privește invocarea de către autorul excepției a principiului referitor la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171995_a_173324]
-
Curții Constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256594_a_257923]
-
nr. 627 din 20 iulie 2006, precum și dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010. Textele de lege criticate au următorul cuprins: - Art. 38 alin. (4) și (6) din Legea nr. 275/2006 : "(4) Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate poate proceda la ascultarea oricărei alte persoane în vederea aflării adevărului.[...] (6) Încheierea judecătorului delegat pentru executarea pedepselor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256594_a_257923]
-
României, Partea I, nr. 449 din 22 iulie 2013, și Deciziei nr. 1.035 din 13 noiembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 813 din 28 noiembrie 2007, Curtea Constituțională a reținut că dispozițiile de lege criticate se circumscriu celei de-a treia faze a procesului penal, și anume fazei de executare, și reglementează cu privire la plângerea împotriva hotărârii comisiei de disciplină. Prin urmare, cadrul general de reglementare vizează o activitate ulterioară fazei de judecată în care s-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256594_a_257923]
-
la folosirea căilor de atac. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199086_a_200415]
-
încheierii de sesizare, dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. c), art. 8 alin. (2) și (3), art. 10 și art. 18 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 și a celorlalte prevederi referitoare la contractele administrative. Actul normativ criticat a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004 și a fost modificat și completat prin Legea nr. 262/2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199086_a_200415]
-
anumite obligații; ... d) suplini consimțământul unei părți, când interesul public o cere; ... e) obliga la plata unor despăgubiri pentru daunele materiale și morale." ... Autorul excepției nu individualizează niciun text din Constituție ca fiind încălcat, arătând doar că dispozițiile de lege criticate "contravin în mod vădit mai multor prevederi cu caracter de principiu ale Legii fundamentale". Astfel cum se menționează în încheierea de sesizare, autorul a susținut în fapt încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199086_a_200415]
-
autorului excepției au în realitate natura unor considerente de fapt, relevante pentru soluționarea recursului aflat pe rolul instanței, și nu a excepției de neconstituționalitate invocate, și urmăresc modalitatea în care instanța de apel a interpretat și aplicat prevederile de lege criticate. Or, competența Curții Constituționale nu poate fi confundată cu cea a unei instanțe de recurs, astfel că asemenea susțineri nu pot fi primite. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199086_a_200415]
-
cauze având ca obiect soluționarea cererii de obligare la introducerea în salariul său a sporului de 15% aferent obținerii titlului științific de doctor în drept. 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate contravin principiului egalității în drepturi, instituind discriminări pe criteriu de vârstă, întrucât a susținut teza de doctorat la data de 7 decembrie 2009, iar diploma i-a fost eliberată în luna martie 2010. Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 50 alin. (10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266559_a_267888]
-
asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, întâmpinarea și înscrisurile transmise la dosar de autoarea excepției de neconstituționalitate, notele scrise transmise la dosar de partea Ministerul Educației și Cercetării Științifice, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266559_a_267888]
-
în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare", precum și de faptul că dispozițiile de lege criticate își produc efecte în cauza în cadrul căreia a fost invocată excepția de neconstituționalitate, în privința neacordării sporului pentru deținerea titlului științific de doctor, Curtea urmează să se pronunțe asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266559_a_267888]
-
iulie 1997, cu modificările și completările ulterioare, care avea următorul cuprins: "Personalul didactic din învățământul preuniversitar, care are titlul științific de doctor, este remunerat cu 15% în plus la salariul de bază." 11. Autoarea excepției susține că dispozițiile de lege criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 33 alin. (3) privind accesul la cultură, art. 51 privind dreptul de petiționare, art. 52 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266559_a_267888]
-
didactic auxiliar din învățământ, asupra căreia Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr. 389 din 27 mai 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 30 iulie 2015, respingând-o ca inadmisibilă, deoarece dispozițiile de lege criticate nu vizează situația autorului excepției, ci situația acelor persoane care aveau în plată, la data de 31 decembrie 2009, sporul pentru titlul științific de doctor. Așa fiind, admiterea excepției ar echivala cu subrogarea acesteia în sfera de competență a legiuitorului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266559_a_267888]
-
și sumele aferente sporului de doctorat, în cazul în care salariatul angajat, numit sau promovat, îndeplinește aceleași condiții ca și salariații aflați în funcții la data de 31 decembrie 2009. 16. Având în vedere toate acestea, Curtea constată că dispozițiile criticate nu contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și nici celor ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, iar dispozițiile constituționale ale art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internaționale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266559_a_267888]
-
1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Silvertrans" - S.R.L. din Târgu Mureș într-o cauză având ca obiect deschiderea procedurii insolvenței. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că dispozițiile de lege criticate aduc atingere dreptului debitorului de a-și formula apărarea în mod corespunzător și într-un termen rezonabil, întrucât acestea pornesc de la o prezumție de insolvență, întemeiată pe simplul fapt că nu s-a achitat la scadență o anumită obligație, prezumție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227944_a_229273]