37,872 matches
-
care exista la Golia, avem încă documente care atestă că bolnavii (femei) deranjau populația din vecinătatea ospiciului, de pe actuale străzi Golia, Independenței și altele, fugeau din ospiciu pentru a cerși etc. Însuși institutorul Creangă, și el vecin al ospiciului, se plânge printr-o cerere către Direcție, că "bolunzii" îi fură ceapa din grădină (act comunicat nouă de dr. Tadeusz Pirozynski), cerând cele mai severe mijloace de represiune. Din cele 111 obiecte care constituiau inventarul sărac al saloanelor de femei alienate, câteva
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
relativ la același ospiciu, atestă net caracterul psihiatric pe care l-a avut instituția, cum rezultă din mai multe documente, din care menționăm doar pe unul singur mai semnificativ adresat Ministerului Treburilor din Năuntru a Moldovei 75, prin care cineva se plângea de faptul că Epitropia Casei Mănăstirii Sântul (sic) Spiridon refuză a primi bolnavi incurabili alienați la "ospițiile" sale, întrebând: "Apoi Onoratul Minesteriu să binevoiască a da dezlegare ce măsură trebuie a lua Prefectura? căci un altu Ospițiu unde se sî
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
gesturi etc.? Avea oare alte idei bizare sau se deda la acte curioase? * Imaginația Avea multă imaginațiune? Avea spirit inventiv în meseria sa? Avea spirit inventiv în menajul său? * Emoțiunea. Gusturi Se emoționa ușor, în ce împrejurări? Rezista la emoțiuni? Plângea lesne? Devenea lesne abătut de evenimente? Era fricos? Dormea noaptea singur fără lampă? Suferea ușor foamea? Suferea ușor setea? Suferea ușor căldura? Suferea ușor frigul? Suferea ușor privațiunea somnului? Era sensibil la schimbarea timpului? Era sensibil la furtuni? Avea gust
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
curat? * Funcțiile nutriției Asuda ușor? Avea mâinile de obicei calde? Avea mâinile de obicei reci? Suferea de boli de piele? Suferea de palpitații de inimă? Când umbla repede sau suia scările avea respirația scurtă? Tușea și se răcea ușor? Se plângea de dureri de cap? Se plângea de dureri de corp? Se plângea de dureri de membre? Care erau bolile la care era supus? (dureri de cap, migrenă, hemoroide, astm etc.) Mânca mult sau puțin? La ce oră? Mânca la ore
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
mâinile de obicei calde? Avea mâinile de obicei reci? Suferea de boli de piele? Suferea de palpitații de inimă? Când umbla repede sau suia scările avea respirația scurtă? Tușea și se răcea ușor? Se plângea de dureri de cap? Se plângea de dureri de corp? Se plângea de dureri de membre? Care erau bolile la care era supus? (dureri de cap, migrenă, hemoroide, astm etc.) Mânca mult sau puțin? La ce oră? Mânca la ore regulate? Ce băuturi lua la masă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de obicei reci? Suferea de boli de piele? Suferea de palpitații de inimă? Când umbla repede sau suia scările avea respirația scurtă? Tușea și se răcea ușor? Se plângea de dureri de cap? Se plângea de dureri de corp? Se plângea de dureri de membre? Care erau bolile la care era supus? (dureri de cap, migrenă, hemoroide, astm etc.) Mânca mult sau puțin? La ce oră? Mânca la ore regulate? Ce băuturi lua la masă? Bere, apă? În ce cantitate? Lua
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Culturii, cînd direcției teatrului.... Și "Al doilea interviu" s-a acoperit de un nemeritat praf al interdicției în încăpătoarele dulapuri ale Consiliului Culturii. Piesa, ce poate fi alăturată scenariilor de film "Reconstituirea" sau "Croaziera" e o disperare strigată, țipată, urlată, plînsă față de minciună, nu ca subterfugiu, ci ca mod de existență. Pentru că, dacă în prima variantă a interviului, cei patru muncitori dintr-un îngrozitor de trist cămin de nefamiliști răspund (adică mint) ca la carte... așa cum se cere...,în cea de a
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
faci o cerere pentru o decorație..., să zicem "Rotița cuminte... în grad de mare rulment...". Ce zici? Gh. P. unu: Ești comic! Gh. P. doi: Păi măcar asta am învățat în viață să rîd exact atunci cînd îmi vine să plîng... Gh. P. unu: Și mai e ceva... Cu ce drept mă judecă pe mine, cei de azi, de acum, ca și cînd aș fi tot cel de atunci...?! Adică eu nu am dreptul la căință, la îndreptare...?! N-am dreptul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Mouskouri) Doamnelor și domnilor spectacolul din această seară s-a terminat. Dacă după ce o să ieșiți din sală și vă veți opri în fața teatrului, și dacă o să tăceți peste puterile dvs., și dacă n-o să vă vină să rîdeți..., nici să plângeți...; dacă n-o să aveți chef să vă duceți acasă..., sau la restaurant..., dacă n-o să știți încotro să vă duceți..., să știți că ați plecat pe drumul spre dumneavoastră... Deocamdată, SOMN UȘOR. Cavou bar In memoriam Sfîntului Corneliu Coposu IAȘI
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
brigadă artistică... a groparilor...! Ia stai, poate n-am uitat chiar de tot să fac poezii...!(improvizează) Noi suntem gropari / meșteri de renume / facem gropi adînci / pentru-ntreaga lume.../ Mona: Da ce-i cu veselia asta de-mi vine să plîng?! Octav: Iubito, te rog nu te amesteca în lacrimile noastre...! Groparul: Ei, eu am plecat. Mona: V-am adus țigări și cafeluță. Octav: Auzi, bătrîne, stai cu noi la o cafeluță. Groparul: Nu, frate, am treabă. Mă duc să mai
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
n-am accepta să dea frunza... și după aia să cadă... Mda! Am primit niște colivă... mere... găina a luat-o tot Gică... Da ce tărăboi a fost! A scăpat găina din legătoare... a ajuns în groapă... părintele slujea... rudele plîngeau... găina nu se lăsa prinsă și cîrîia... Gică înnebunit de furie umblînd prin groapă după ea..., întristata adunare crăpa de rîs... da pînă la urmă a prins-o... săraca găină... nimeni nu scapă, domnule! Singurul personaj serios era mortul... Ce
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de rafie și pahare) Haioasă ideea asta cu cortul... În orice caz, e originală Octav: Și mamei îi place... Marieta: Îmi place pe dracu'! Te-ai înhăitat cu un vagabond și stai cu el într-un cort, așa, ca să te plîngi de nu știu ce nedreptăți... că aia nu-i bine... că nu-i bine așa... că nu-i bine nici așa...că ne conduc niște "foști"... că..., numai nemulțumiri! Metei: Stai, dragă, nu te aprinde așa repede! Măi Octave, eu am venit
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
a comis crime în comunism și că acum conduce țara... victorios... din greșeală în greșeală...! Cui îi pasă? Să fim serioși! "Fostul" își vede mai departe de trebușoara lui... cu o față rîzînd că a păcălit revoluția și cu cealaltă plîngînd la căpătîiul trecutului... de aur... că pentru ei chiar că a fost de aur. Matei: (după o pauză în care se privește în jur, înfricoșați) Măi Octave, tu nu numai că gîndești prea mult, dar tu și vorbești prea mult
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
te-ai... Octav: Mamă, despre morți numai de bine... Costache: Octave, eu știu că tu nu ții la băutură... dar acum chiar că te-ai pilit cam tare... Octav: Mai bine ai rosti un discurs... da ceva frumos... duios... să plîngă toată întristata adunare... Hai, spune că am fost un copil frumușel... deștept..., un adolescent sclipitor... bun... curajos..., bagă și "nu-l vom uita niciodată" și gata, amin! Groparul: Doamne miluiește, Doamne miluiește... Ne trebuie un popă. Marieta: Dom-le, dumneata
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
al unui verb tranzitiv cu sensul hit 'a lovi' impune aceeași marcare morfologică a verbului ca și subiectul unui verb inacuzativ cu sensul be tall 'a fi înalt', iar subiectul tranzitiv și subiectul unui verb inergativ cu sensul cry 'a plânge' sunt marcate morfologic la fel. Autoarea nu menționează nimic despre faptul că această limbă are caracteristici de tip ergativ, prin urmare, probabil că, subiacent, optează pentru analiza "inacuzativă" a limbilor ergative (vezi supra, 2.1.). Și Nash (1995) adoptă ideea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
poziția de complement direct (exemplele de mai jos aparțin autorilor citați). ● Tranzitivele (numai unele) acceptă atât nominalele articulate, cât și pe cele nearticulate: Cumpără casă/casa/case/casele. ● Inergativele tranzitivizate nu acceptă articularea nominalului obiect direct (intern): Vorbește prostii/*prostiile Plânge lacrimi/*lacrimile amare. ● Inacuzativele tranzitivizate impun articularea nominalului din poziția de complement direct: Coboară scara/*scară/scările Oamenii adaptează alimentația/*alimentație Ion agață haina/*haină în cuier Ion încetinește rimul/*ritm Ion ocolește pădurea/*pădure Ion trece strada/*stradă. Obligativitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
semantică [+ Continuitate], [+ Insistență] (corespondentele pentru 'a străluci', 'a întârzia', 'a dura', 'a se ocupa cu', 'a fierbe', 'a fermenta') sunt intranzitive neagentive cu subiect în cazul ergativ; (b) verbele intranzitive cu obiect încorporat (corespondentele pentru 'a vorbi', 'a conversa', 'a plânge', 'a râde', 'a dormi', 'a eșua') se comportă, semantic și sintactic, ca tranzitivele - numele încorporat primește cazul absolutiv, iar subiectul, cazul ergativ. Forma verbală conjugată se acordă cu toți participanții: în ergativ, în absolutiv, în dativ. Există construcții pasive și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fanfarele intonau Imnul Regal. Prin difuzoare se transmitea slujba religioasă în sunetul clopotelor. Ziarele consemnau: „Toată lumea îngenunchează. E un moment impresionant. Basarabenii, care și-au părăsit căminurile, și-au lăsat parte din familiile lor dincolo de Prut, au lacrimi în ochi. Plâng de bucurie că a venit clipa mântuirii fraților din ghearele cotropitorilor, care au pângărit altarele, au distrus vetrele strămoșești și au adus jalea și durerea în plaiurile basarabene și bucovinene”. Intrarea în război reprezenta pentru România un răspuns la agresiunea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
foarte dificil pentru guvernul român să pună astăzi la îndoială veracitatea și temeinicia afirmațiilor conținute în raportul pe care îl făcuse odinioară generalul Coandă, cu atât mai mult că guvernul Republicii nu specifică în mod limpede inexactitățile de care se plânge. Guvernul Regal se limitează să constate că declarațiile presupuse astăzi ca inexacte concordau odinioară pe deplin cu modul de a vedea și de a acționa a guvernului Ucrainei, care condamna atunci politica de acaparare și de cuceriri a țarismului. Nu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cere creștinului. Fără ea, nimeni nu poate trăi o viață cu adevărat creștină pentru că îi lipsește dorința de a se lupta cu păcatele și de a dobândi virtutea. Mândria se opune harului, fără de care nu există mântuire. Fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâia. (Matei 5, 4). Plânsul exprimă durerea sau tristețea. Înțelesul lui depinde de cauza din care pornește. Astfel, este o mare deosebire între plânsul celui ce-i pare rău pentru un păcat săvârșit și plânsul unui
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
rău pentru un păcat săvârșit și plânsul unui hoț, de necaz că nu i a reușit o încercare de furt sau pentru că a fost prins și pedepsit. De aceea, din această fericire nu trebuie să înțelegem că toți cei ce plâng ar putea dobândi mângâierea. Aici este vorba numai de cei ce plâng datorită păcatele săvârșite<footnote id="5">Sfântul Ioan Gură de Aur, Cuvânt XV la Matei; P.G. LVII, 225<footnote> , prin care au supărat pe Dumnezeu și pe aproapele
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
nu i a reușit o încercare de furt sau pentru că a fost prins și pedepsit. De aceea, din această fericire nu trebuie să înțelegem că toți cei ce plâng ar putea dobândi mângâierea. Aici este vorba numai de cei ce plâng datorită păcatele săvârșite<footnote id="5">Sfântul Ioan Gură de Aur, Cuvânt XV la Matei; P.G. LVII, 225<footnote> , prin care au supărat pe Dumnezeu și pe aproapele lor, asemenea fiului pierdut, lui Zaheu vameșul sau tâlharului răstignit de-a dreapta
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
lumii aduce moarte” (II Cor. 7, 10). Despre această întristare vorbește și Sfântul Apostol Petru, arătând ca ea este cauza feluritelor ispite la care este supus cel credincios, spre lămurirea credinței lui . Mântuitorul fericește nu numai pe cei ce-și plâng păcatele proprii, dar și pe cei care-și frâng inima și plâng pentru păcatele semenilor lor. Însuși Mântuitorul S a întristat și a plâns pentru păcatele celor ce locuiau în Ierusalim, Betsaida și Capernaum și care nu voiau să se
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Sfântul Apostol Petru, arătând ca ea este cauza feluritelor ispite la care este supus cel credincios, spre lămurirea credinței lui . Mântuitorul fericește nu numai pe cei ce-și plâng păcatele proprii, dar și pe cei care-și frâng inima și plâng pentru păcatele semenilor lor. Însuși Mântuitorul S a întristat și a plâns pentru păcatele celor ce locuiau în Ierusalim, Betsaida și Capernaum și care nu voiau să se pocăiască (Matei 11, 20 24; 23, 37, 38). Darul lacrimilor aducătoare de
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
este supus cel credincios, spre lămurirea credinței lui . Mântuitorul fericește nu numai pe cei ce-și plâng păcatele proprii, dar și pe cei care-și frâng inima și plâng pentru păcatele semenilor lor. Însuși Mântuitorul S a întristat și a plâns pentru păcatele celor ce locuiau în Ierusalim, Betsaida și Capernaum și care nu voiau să se pocăiască (Matei 11, 20 24; 23, 37, 38). Darul lacrimilor aducătoare de bucurie l-au avut toți sfinții. Celor ce plâng din aceste cauze
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]