3,501 matches
-
de parcă sărau pântecele unui pește uriaș. La mormântul deschis se auzea plesnitura mătăsii drapelelor roșii și negre, care acum erau niște drapele funerare. Apoi țărâna fu prăvălită În mormânt cu lopețile, bătând toba surd În coșciug, ca atunci când puștoaicelor, după Îmbrățișări amoroase, li se Înfundă urechea de bătăile repezi ale inimii. La Început florile fură azvârlite una câte una, apoi În buchete, apoi jerbele trimise din mână‑n mână, ca la o clacă de flori, de la capelă până‑n zona cimitirului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
milostiveau să‑l țintuiască, pentru că ologii care târau cu cioturile membrelor și Îi sărutau picioarele cu buze Înghețate, nu Îl Învredniceau cu o privire, Îl Îmbrățișau și‑l implorau bezmetic, nătâng, ridicând spre el doar brațele schiloade Într‑o scălâmbă Îmbrățișare, Împreunându‑și sinistru cioturile mâinilor a rugă, care se terminau la coate Într‑o piele smochinită, cârpitura jumătății de braț schilod. Oare tot coșmar era mântuirea asta a lui? Poate era coșmarul purgatoriului, unde trupul trebuia să se abată, drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
cele mai frumoase se îngrijeau să le ducă apa proaspata și mâncare celor care munceau, să le șteargă sudoarea atunci când era nevoie, să le ofere un zâmbet sau un cuvant dulce și să-i răsplătească pe burlăci cu mângâieri și îmbrățișări pătimașe, după lăsarea serii. Tapú Tetuanúi se simțea foarte fericit cu rolul său, mai ales datorită faptului că scumpă lui Maiana părea să-i acorde mai multă atenție decât oricăruia dintre nenumărații ei pretendenți, chiar și decât lui Vetéa Pitó
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
nu avea în repertoriu melodii care nu-i ajungeau la suflet. Trăia fiecare cuvânt al poveștii, fiecare notă a vocii și chitarei. Obsedată de versurile unui cântec al grupului " Ecoul", scrise, într-o pauză, pe tablă: "Să nu ne vadă îmbrățișarea, steaua, Prin craterul geamlâcului îngust. Ridică brațul și trage jaluzeaua. Hai, vino mai aproape să te gust!" Din bancă, Rosti aruncă stiloul spre ea: Neserioaso, scrii prostii pe tablă. Fata citi versurile și nu văzu nimic în neregulă. Erau sensibile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
cal, îi arunca pe umeri, la fiecare mișcare, șerpi încolăciți. Ernest râdea, o prindea în brațe și-o învârtea, o îndepărta de el agățând-o doar cu un deget pentru ca, în secunda următoare, să și-o alăture ușor într-o îmbrățișare tandră. Fetei i se părea că visează, un vis frumos ce ar fi dorit să nu se mai termine. În tramvai o întrebă cum o cheamă. Luana Leon. N-am mai auzit numele ăsta până acum. Mi s-a mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ploaie, când abia se mai vede, ici și colo, conturul nedeslușit al copacilor, o pânză se așternea peste peisajul trecutului și-l lăsa mut și lipsit de culoare. Uneori, când Karl Îi zâmbea și-l strângea ușor la piept, o Îmbrățișare scurtă, călduroasă, drept răsplată pentru că alesese discurile și dăduse drumul patefonului, vedea cutele fine din jurul ochilor și se simțea mai bine, ca după o faptă bună, nouă și uimitoare. Nu-i trecuse niciodată prin cap că ar fi În stare
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
traversat impunătorul hol, bărbați eleganți, În cos tume coloniale, și femei costisitoare, În rochii cu sclipici, au Întors capul să-i privească. După ce au ieșit din hotel, au șovăit câteva clipe Înaintea despărțirii. Un sărut pe obraz? Nici gând. O Îmbrățișare? Tot prea intim. O strângere de mână? Prea ceremonios. — Cred că ne vedem mâine, a zis Margaret și a făcut cu mâna un semn discret de rămas bun. — Sigur, a convenit Din și a zâmbit, nu unul dintre zâmbetele acelea
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
-i răspundă Într-un fel. Se dusese așadar și-l luase În brațe, Îl strânsese la piept de parcă avea nevoie să se Încredințeze că Încă mai era acolo. O făcuse fără să stea pe gânduri, iar atât cât durase acea Îmbrățișare - trei, patru, cinci secunde? mai mult? - nu mai ținuse seamă de prezența lui Din și a lui Mick. Fierbătorul Începuse să fluiere. Margaret a turnat În ceainic apa fierbinte și a privit cum prinde culoare și cum se Învârte odată cu
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
chip firesc să facă așa ceva. Cu toate acestea, pe Adam Îl luase În brațe fără să ezite o clipă, fără să se simtă stingherită, nici măcar nu-și dăduse bine seama de ceea ce face decât mai apoi, când se desprinseseră din Îmbrățișare. — Eu n-am avut niciodată parte de așa ceva, i-a șoptit Mick când s-a strecurat pe lângă el În drum spre bucătărie. A deschis o cutie de lapte condensat și a turnat conținutul În trei căni, apoi a adăugat ceaiul
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ce se lungise și tindea să ocupe poteca, își privea critic opera și pornea din nou, o clipă fata a simțit o puternică atracție către dânsul, se afla într-o stare sufletească depresivă, i-ar fi făcut atât de bine îmbrățișarea tatălui, a doua clipă a sperat cu toată intensitatea că altercațiile dintre ei vor lua capăt, îl aștepta cu cei câțiva maci sacrificați strânși în pumn, pe urmă și-a dat seama că este stupidă, că sunt simple iluzii neroade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
îl văd că zâmbește cu ochii închiși, râd și eu, acum tu de ce râzi? da’ tu de ce râzi? 10 centimetri distanță și parcă tot corpul e la radiografie, mă culc pe brațul lui și ne liniștim doar 1 secundă în îmbrățișare, sărutându-ne și el gustând sărutul cu limba atunci când trage aer, vezi... acum nu mai suntem într-un scurtmetraj prost. Ești în formă... oarecum, mă faci, îmi trimite el mesaj de la mare, când eu, beată, am avut tupeul să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
nimeni, eu am nevoie de gândurile mele scrise ca să pot construi o scară spre liniștea mea. Scriu aberant, incoerent și fără logică, cuvinte care spun tot negrul din mine, transfigurat și echivalent cu un somn bun, o masă bună, o îmbrățișare de ajuns, o mângâiere pe obraz de care m-ai îmbolnăvit tu, tata, scriu și propria mea scriere se unește cu mine ca și cum m-aș întregi după o lungă pierdere, cuvinte nenumărate, fără punctuație, mare, nisip, plajă, Păianjen, sărut, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
pe la spate. Șam se furișa în spatele ei și o cuprinse de mijloc. Dacă am fi amanți, ar părea o treabă mai firească, spuse el mai în glumă, mai în serios. Eleanor se dovedi suficient de agera ca să scape ușor din îmbrățișarea lui. — Încerci să te răzbuni pe Lăură? — Lăură ține de trecut. A fost o greșeală de la bun început. Întotdeauna te-am considerat prea bătrân pentru ea... — Nu, ea a fost prea tânără pentru mine! riposta Șam. Însă ai dreptate. Ceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
că ultimul lucru pe care-l găsești când faci o compoziție este descoperirea titlului pe care trebuia să-l pui la început. Este remarcabilă tehnica acelor compoziții care folosesc simetria ca punct de plecare în structurarea lor, revenind ciclic după îmbrățișarea unui întreg univers, acolo de unde au plecat. CARTEA freamăt de frunze în toamnă; cântec alinător de vioară; aripă albastră; boare de cetină; floare anume înflorită; tovarăș care nu te plictisește; vas plin cu știință; piramidă în inimile celor care o
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
moară la picioarele mele pe țărm. Lumina se răsfrânge acum în mii de curcubee aurite. Astrul zilei se ridică măreț tot mai sus, dând viață si culoare luminii. Cerul golit de nori părea că se unește cu marea într-o îmbrățișare dumnezeiască, perfectă, sub puterea fermecată a soarelui. Primii îndrăzneți apărură pe plajă. Nisipul prinse a se zvânta. Pescărușii cu țipătul lor flămând săgetau văzduhul. Viața vibra, palpita în tot și în toate, și am simțit că o imensă bucurie mă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de Gilda, care admira revărsarea odihnitoare a frunzelor peste covorul multicolor. Gilda venea cu exactitatea unui ceasornic, cu pași mărunți, dar siguri, cu privirea grăbită să contemple frunzele murind. Totuși, într-o zi, deși era cald și soarele dăruia ultima îmbrățișare în drumul lui spre lumea de dincolo de orizont, Gilda nu-și făcuse apariția ca de obicei. O veste! O veste! ...și toate preocupările au fost uitate. Și, fără să știe prea multe despre cele întâmplate, s-a trezit călător anonim
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
vântului și copacii își întindeau brațele ca pentru horă, animale felurite își vorbeau șoptit, gâze și insecte se ascundeau în pământ. O aripă grea se zbate în zare, privește tăcut stejarul, îl, alină cu o sărutare dulce și o caldă îmbrățișare, iar în depărtări convoaie lungi de păsări călătoare vâslesc în înălțimi. Pădurea rămâne tristă și tăcută, iar frăgarul cu amintirea vremurilor de demult. Insă el va ține mereu cont de fapta măreață a zânei sale, privighetoarea, și va rămâne mereu
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
pe vremuri colegii mei mai norocoși, studenți la arhitectură, În cazul bisericilor de lemn din Maramureș. Ceea ce pentru mine era revelație a misterului ființei mele, pentru el era doar senzație, pură reacție epidermică. Eu rămân tot mai singură cu fiecare Îmbrățișare, iar el tot mai detașat de victoriile sale ca un premiant de carieră. Trăiesc atârnată de gâtul lui ca o cunună uscată de lauri. 8. A murit și bunica. Și tot În august. Doar eu și Szántó vegheam sicriul. Prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
se miră Roxi. La asta nu m-am gândit. Te poți gândi acum, zise ea, măcar de Revelion să nu o faci la Întâmplare. E sărbătoare doar! Ești o scumpă, strigă Roxi sărindu-i de gât. Mie-mi spui? Acceptă Îmbrățișarea, plăcut surprinsă de fragranța parfumului Trussardi pe care Îl degaja trupul zvelt al lui Roxi, licențiată În Marketing. Lumini multicolore În brazi fără rădăcini, râsete, oameni grăbiți, În grupuri mai mari sau mai mici, cupluri sau persoane singure dar toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ales că toate polițiile de frontieră erau de-acum la curent cu prezența pe autostrăzi a unui fel de OZN care din motive obiective nu-și mai putea lua zborul spre locul de origine situat negreșit Într-o altă galaxie. Îmbrățișări, lacrimi și Încurajări reciproce. Cei care se Întorceau mai aveau nevoie de ele. Femeia a Întrebat dacă nu s-ar putea abate un pic de la traseu și să se odihnească toți trei la unul din hanurile zise csárda care răsăriseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
desenul lui Szántó. Piciorul Iolandei Îi atingea lobul urechii. Se priveau unul pe celălalt și pentru prima oară simțeau că privirea lor săpa un tunel În aerul cald al Încăperii În care trupurile lor aveau să se Întâlnească Într-o Îmbrățișare prelungă, Întreruptă din când În când de scurte pauze În care nu făceau decât să constate același lucru: nu aveau nici de mâncat, nici de băut. În afară de propria lor sudoare sărată. 3. Adormiră cândva târziu, spre seară, și se visară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
pe care sper să îl pot realiza chiar după ce voi părăsi Președinția Republicii. Solicitându-vă să transmiteți salutul meu Președintelui lliescu, adresez Excelenței Voastre urările mele de succese în continuare și de fericire personală. Cu deosebită considerație și o caldă îmbrățișare, Fernando Henrique Cardoso Președintele Republicii Federative a Braziliei CONSTANTIN GÂRBEA Născut la 6 mai 1939, la Drobeta-Turnu Severin. A fost căsătorit. Are o fiică. Limbi străine: germana, rusa, franceza, spaniola, engleza. Studii Absolvent al Liceului "Traian" din Turnu Severin, 1955
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
ei în cupă. Poate din pricina asta, în primul meu roman, Poveste din cartierul de sud-est, eroina e o adolescentă întîrziată, pe care o subjugă farmecul discret al detaliului. Viața o vede ca prin geam. Nimic despre patimă, nimic despre sex. "Îmbrățișare activă", cum îl numea Noica, aluziv. Și veneau verile, cînd intram în lumea cealaltă, a părinților de la Iași. Zilele înaintau monoton. Buna-dispoziție forțată a tatei, mîncărurile cu sosuri, cu mult mărar și cimbru, umilința sărăciei, mascată de mama din răsputeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
pianului? N-am învățat solfegiile cum ai vrut, nu le-am exersat, n-a mers. Dar exersez mereu gamele clipelor cu tine, gamele zilelor cu tine, gamele anilor cu tine. "Ce glissando, Iordana!" exclama Iordan, în variantă volubilă, după o îmbrățișare. Uneori era superb. "Vreau o viață obișnuită. Să știu pe unde umbli, pe unde întîrzii, să-mi fie frică de-un accident, să mă uit la tine cum dormi la trei dimineața...." "Să mă controlezi la trei dimineața, buiacă ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Eram înfricoșați amîndoi, cu mîinile umede, gata s-o luăm la goană. Aluneca peste trupul meu, pe deasupra mea, ca rîul fugind peste pietre, deși mi-aș fi spart carnea pentru el. "Ei, sexu-i altfel în filme, comenta Iordan, după eșecul îmbrățișării. Ai ce-ai dorit, Dințișor. Ești dragostea de pe urmă". Trebuia să-i fi spus: hai să fim mai îngăduitori unul cu defectele celuilalt. Te iubesc cu dereglările tale, cu anomaliile tale cu tot. Crezi că n-o să te mai iubesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]