13,494 matches
-
În esență, Ana Blandiana este o structură romantică, autentică și persistentă, într-un context modern. Ea a recunoscut adesea că nu scrie deliberat după dicteu, dar dicteul îi este impus din interior. Suportă dominația visului (coșmarului) asupra gândirii, în această împărțire a ființei care (se) scrie pentru a se însemna. Descoperă, pentru ea însăși și cititor, literatura ca oglindă exactă a existentului. Scrisul ajunge renaștere transformatoare, salvare alienantă. (S-a autopredestinat astfel prin pseudonimul ales. Ana - prenumele, din folclorul autohton, al
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
la ICR Istanbul o echipă de invidiat, alcătuită din tinere cercetătoare (Silvana Rachieru, Magda Crăciun, Liliana Boșcan), care își împart, și ele, timpul între cercetarea științifică și activitățile specifice unui centru cultural. Deși mai degrabă este vorba nu de o "împărțire", ci de o funcționare armonioasă, adaptată specificului cultural stambuliot. Impărțirea e în altă parte, dacă mi se îngăduie să observ. Sediul ICR Istanbul se află de altfel foarte aproape, la nici cinci minute de mers pe jos, de sediul Institutului
"Otomanul" Istrati by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9035_a_10360]
-
Ghiță, că altfel nu ne calificăm!... Nu regula de trei simple ne trebuie nouă, acuș... L-ai văzut pă Ghiță ce face el cu mingea aia?... Chit că trebuie să fii, ca antrenor, deștept foc. Or, marele,... Regele Ghiță... și împărțirea se zice că o cam încurcă... Acum, e drept: ce rege ai, aia ești!... Să nu ne mai mirăm. Dacă acest "rege" o dă iar în bară, în final, îl încoronăm pe următorul, că abia așteaptă. Dar, să dăm mai
Nevoia de regi... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9165_a_10490]
-
împărțit lotul de pacienți în trei grupe, prima formată din pacienți sănătoși, a doua grupă - cei cu boală coronariană ischemică și fără arteriopatie periferică și a treia grupă formată din pacienți cu arteriopatie periferică cu sau fără boală coronariană ischemică. Împărțirea lotului de pacienți pe cele trei grupe a fost următoarea: prima grupă a fost formată din 33 de pacienți sănătoși reprezentând 29,7% din lot, a doua grupă a fost formată din 47 de pacienți cu boală coronariană ischemică reprezentând
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
cărora fața umanității s-a schimbat radical. Aceste mutații sunt în număr de trei și ele corespund celor trei tipuri de culturi care s-au succedat pînă acum în istoria umanității: cultura orală, cultura scrisă și cultura electrică (mediatică). Criterul împărțirii lor stă în mijlocul de comunicare care a predominat la un moment dat, dar și în simțul uman care a fost cel mai solicitat de acel mijloc dominant. În cazul culturii orale, cuvîntul vorbit a jucat rolul liantului principal între oameni
Tribul electric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9266_a_10591]
-
la Editura Ideea Europeană. Dumitru Radu Popa glosează elegant pe tema juridică a unor eventuale State Unite ale Europei: "Nu e ciudat că, în mai toate documentele oficiale în privința unității, solidarității și primatului legislației europene, se vorbește atât de mult de împărțirea prosperității, dar niciunde de împărțirea rațională a sărăciei și mizeriei? Sau poate acesta va fi fiind un element subînțeles? Departe de noi să spunem că nu ar exista sărăcie în Statele Unite ale Americii, sau că e absolut rațional și echitabil
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9345_a_10670]
-
Radu Popa glosează elegant pe tema juridică a unor eventuale State Unite ale Europei: "Nu e ciudat că, în mai toate documentele oficiale în privința unității, solidarității și primatului legislației europene, se vorbește atât de mult de împărțirea prosperității, dar niciunde de împărțirea rațională a sărăciei și mizeriei? Sau poate acesta va fi fiind un element subînțeles? Departe de noi să spunem că nu ar exista sărăcie în Statele Unite ale Americii, sau că e absolut rațional și echitabil împărțită. Dar America, cu toată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9345_a_10670]
-
literaturii pe care o scrie (cu un curs neglijabil la bursa valorilor sociale), ci de abilitatea manevrării resorturilor mecanismului social. Pe scena unde se joacă drama puterii funcționează alte legi decît cele ale "moralei" pe care se întemeiază lumea cărților, împărțirea personajelor în "pozitive" și "negative" nu spune nimic, valoarea e o noțiune cu care nu se poate opera, reputația și meritul real fiind realități paralele, biruința sau înfrîngerea ținînd de calculul probabilităților, de știința adaptării la regula jocului: aici, a
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
ca într-un balet rus. Cât despre mentalitatea comunistă, supraviețuirea ei se vede mai ales în entuziasmul cu care vechi cadre au îmbrățișat noul regim, de liberalism sălbatic numit. Duc dorul comunismului cei care nu suportă regimul atotputerniciei banului, al împărțirii timpului nu în ore, ci în roni. Comunismul a luptat cu regimul selecției naturale și a pierdut. Nu-i condamn pe nostalgicii lui, dar nici nu-i deplâng, cum aș compătimi un estropiat. în cartea de care tocmai ți-am
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
interpreteze surele Coranului) -, sau cînd un șiit cinstește ritualic jerfa lui Hussein, fiu lui Ali, participînd la procesiuni publice în cursul cărora se flagelează alături de alți confrați, el își asumă simbolic martiriul unui înaintaș. De altfel, tot genealogia explică și împărțirea musulmanilor în șiiți și sunniți. La originea schismei stă conflictul dintre două personaje apropiate profetului Mahomed: de o parte Ali, venerat de șii i, și de cealaltă parte Aișa, una din soțiile lui Mohamed, femeia pe care șiiții o consideră
Obsesia genealogiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9403_a_10728]
-
general, de toate acele ideologii care justifică drepturi extensive de proprietate privată în baza eficienței. Ca și în cazul soluției leviatanului, am putea fi în primă instanță tentați să acceptăm că privatizarea este suficientă pentru soluționarea problemei pășunii lui Hardin. Împărțirea pășunii în două și instituirea unor drepturi de proprietate exclusive pentru păstori pe jumătatea lor de pășune îi va face pe aceștia, ca indivizi raționali, să își limiteze numărul de oi la L/2, adică maximul admis de capacitatea de
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
examinare mai atentă, putem identifica cel puțin două seturi de probleme: (1) instituirea dreptului de proprietate exclusiv pe o anumită parcelă este insuficient pentru ca acesta să fie și efectiv și (2) este posibil ca, chiar și în cazul în care împărțirea inițială a celor două pășuni este echitabilă, efectele norocului brut să afecteze pe termen mediu și lung (fie în sens pozitiv, fie în sens negativ) mai mult una dintre cele două porțiuni ale pășunii . Includerea acestor probleme într-una din
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
alte cheltuieli ale comunității . Regulile cvasijuridice nu sunt menționate clar în documente, ci reprezintă mai degrabă reguli stabilite prin hotărârea obștii. Pe lângă modalitățile prezentate mai există regula de acces prin înzestrare. Înzestrarea copiilor era făcută de către părinți și consta în împărțirea averii familiale în timpul vieții părinților, fiind o obligație a acestora impusă de conștiință și de presiunea opiniei publice a satului (Costa-Foru și Stahl, 1932, p. 448). Înzestrarea era de asemenea o regulă de acces stabilită la nivel operațional și nu
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
evoluția nivelului de dezvoltare și de creșterea relevanței economice a resurselor, în zona Vrancea pot fi identificate trei tipuri de sate: sate pastorale, mixte și agricole. În aceste tipuri de sate existau reguli diferite de utilizare a resurselor și o împărțire diferită a drepturilor de acces. Astfel, în satul pastoral, resursele principale erau pădurea și izlazul, iar exploatarea se făcea în comun, în funcție de putere și nevoi, prin defrișare și închidere în folos propriu. În cele mixte, regulile de exploatare încep să
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
cunoștințe tehnice și profesionale avansate, ceea ce face ca turma comună să fie dată în grija unor ciobani. Mentalitatea devălmașă și egalitară își face simțită prezența și în stabilirea regulii de distribuire a produselor lactate obținute de la turma comună. Procedeul de împărțire a beneficiilor constă în faptul că, „de față fiind toți stăpânii de oi care și-au dat oile la stâna comună, se face o mulsoare controlată, constatându se care e producția de lapte a fiecărei oi în parte. Proporția deținută
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
puteau participa și influența decizia. Modelul de votare a evoluat de la votul egal (cu unanimitate), în condițiile în care drepturile de exploatare erau egale conform principiului devălmășiei absolute , la cel cenzitar, în care voturile erau inegale, odată ce diferențierea averilor și împărțirea drepturilor deveneau posibile prin intermediul Codului silvic și al celui civil (Stahl, 1998, vol. II, p. 41). Astfel, cei care dețineau mai multe drepturi aveau mai multe voturi, proporțional cu averea. Modalitățile de decizie în cadrul obștii au o importanță extrem de mare
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
birul „așezat pe munți” se trece astfel la munții „așezați pe banii birului”. Ca atare, satele se proclamă proprietare dacă au apucat să plătească (Stahl, 1998, vol. I, p. 135). Operația matematică a fost una simplă. Un proces verbal asupra împărțirii (Stahl, vol. I, p. 136) evocă dificultatea evaluării directe a munților, care nu a putut fi făcută, și spune că s-a procedat la următorul artificiu de calcul: un munte a fost evaluat în funcție de „venitul munților”, și anume arenda, sau
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
deficitului și apoi îl recuperează de la rău-platnic, respectiv îi aplică sancțiuni. În afară de referințele istorice arhaice, un prim eveniment major, semnificativ pentru întreaga confederație de sate, a fost prima aruncare cunoscută a munților din 1755, creditată în memoria colectivă ca prima împărțire a munților după cea originală, care se pierde în timp și care este probabil mai apropiată de aproprierea naturală, prin folosință - adică fără un efort de decizie colectivă la nivel confederal. A doua împărțire cunoscută a munților a avut loc
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
creditată în memoria colectivă ca prima împărțire a munților după cea originală, care se pierde în timp și care este probabil mai apropiată de aproprierea naturală, prin folosință - adică fără un efort de decizie colectivă la nivel confederal. A doua împărțire cunoscută a munților a avut loc în 1777. Despre aceasta s-au păstrat puține date. Metodologia a fost similară cu cea folosită în 1755. Există pentru prima oară însă consemnarea diferențierii între „munte mare” (goluri alpine, vârfuri, culmi de munte
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
date. Metodologia a fost similară cu cea folosită în 1755. Există pentru prima oară însă consemnarea diferențierii între „munte mare” (goluri alpine, vârfuri, culmi de munte greu accesibile) și „frunză” (păduri și poieni aflate la altitudini mai accesibile). A doua împărțire este urmată de un episod important pentru istoria locală, și anume lupta împotriva boierului Iordache Ruset-Roznovanu, căruia Constantin Al. Ipsilanti Voievod i-a dăruit în mod abuziv ținutul Vrancei, pretinzând că acesta este posesiune domnească. În procesul lung care a
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
În procesul lung care a urmat, reprezentanții Vrancei au reușit să demonstreze că Vrancea a fost „dintotdeauna” o comunitate de oameni liberi. Eforturile de strângere a fondurilor pentru proces și mărimea împrumuturilor luate în numele Vrancei au fost deosebite, iar următoarele împărțiri ale munților (1815, 1817) s-au făcut prin lăsarea acestor cheltuieli pe seama satelor (Stahl, 1998, vol. I, p. 135). La împărțirea din 1818, satul Poiana este nemulțumit de pierderea unui munte care obișnuia să îi fie atribuit, și nu acceptă
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
liberi. Eforturile de strângere a fondurilor pentru proces și mărimea împrumuturilor luate în numele Vrancei au fost deosebite, iar următoarele împărțiri ale munților (1815, 1817) s-au făcut prin lăsarea acestor cheltuieli pe seama satelor (Stahl, 1998, vol. I, p. 135). La împărțirea din 1818, satul Poiana este nemulțumit de pierderea unui munte care obișnuia să îi fie atribuit, și nu acceptă împărțirea, făcând recurs la starostie și ulterior la domn, deși, pe parcurs, primise în compensație diferite bucăți „spre a se mulțumi
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
ale munților (1815, 1817) s-au făcut prin lăsarea acestor cheltuieli pe seama satelor (Stahl, 1998, vol. I, p. 135). La împărțirea din 1818, satul Poiana este nemulțumit de pierderea unui munte care obișnuia să îi fie atribuit, și nu acceptă împărțirea, făcând recurs la starostie și ulterior la domn, deși, pe parcurs, primise în compensație diferite bucăți „spre a se mulțumi”. Acesta este un prim moment serios de tensiune, diferit de nemulțumirile curente din cadrul negocierilor, ceea ce indică o creștere în putere
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
O ultimă aruncare are loc în 1840. Împreună cu cea precedentă, aceasta va fi tratată mai în detaliu în secțiunea următoare. Aruncarea din 1840 fixează unele hotare care nu vor mai fi schimbate major, dar este urmată de o serie de împărțiri mai mici între sate (Stahl, 1998, vol. I, p. 135). 4.4.1.3. Înființarea și stabilizarea administrației locale Trecerea la taxarea individuală a fost posibilă doar după ce statul și-a extins capacitatea administrativă până la nivelul prezenței locale permanente, într-
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
capital străin. Contextul și impactul acestora, cronologic ulterior dizolvării nivelului confederal, vor fi discutate în ultima secțiune, rămânând deocam dată la primele categorii de presiuni. Evoluțiile din faza disolutivă a formei arhaice a confederației vrâncene - aruncările din perioada 1818-1840 și împărțirile ulterioare - sunt mult mai amplu documentate. În această secțiune, ele vor fi enumerate pe scurt, așa cum reies din sinteza lui H. Stahl privind rezultatele „aruncătorilor” succesive realizate: (Jalon I, 1818: nemulțumirea satului Poenari pentru pierderea muntelui Mușa și recursurile acestuia
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]