704 matches
-
după 1989, la SC Ex Libris SA. Debutează în presă în 1957, cu articole pe teme etnologice. În 1974 îi apare prima carte, Folclor din Țara Loviștei. A colaborat la „Viața studențească”, „Argeș”, „Ramuri”, „Orizont”, „Contemporanul” ș.a. M. este un împătimit scormonitor al mărturiilor legate de valorile culturale vâlcene. Contribuția sa cea mai importantă este lucrarea Istoria cărții vâlcene (sec. XVII-XVIII), publicată în 1981. Cu aplecare spre domeniul literaturii române vechi, pe urmele profesorului său ieșean I. D. Lăudat, istoricul literar cercetează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288041_a_289370]
-
ca mijloace de persuasiune turistică și, mai larg, ca modalitate de cunoaștere geografică și umană, se apropie într-o măsură de tehnica acelei „geografii trăite”, prezentă la Simion Mehedinți ori la I. Simionescu. Fragmentar, literatura turistică a lui B., drumeț împătimit el însuși, apăruse și în presă („Lumea turistică”, „România pitorească”, „Curentul”, „Preocupări literare” ș.a.). Cu o evidentă percepție poetică a naturii, modelându-și impresiile după gesturile largi, retorice ale genului, B. caută mereu un analogon în imaginar al realului și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285532_a_286861]
-
primi cu iubire. Lumina divină și vederea ei înseamnă a-L cunoaște pe Dumnezeu în lumina Sa cea mai neapropiată și această împărtășire de lumină este pe măsura credinței noastre și a curățirii de păcat. Astfel, lumina rămâne necunoscută celor împătimiți și lumești. Calitățile sau însușirile luminii divine Sfântul Simeon prezintă adeseori în Imnele dragostei dumnezeiești lumina dumnezeiască pe care o vede ca pe una care-i vorbește. În Imnul 22, DumnezeuLumina îi prezintă Sfântului Simeon calitățile suprafirești ale Ei: Crede
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
impure, deci mai puțin susceptibile de a intra în conflict cu „sacralitatea” rândului, un fir lung, electric, conectat la generatoarea de sacru și puritate care este racla unde se găsește Sfânta Parascheva ? Sau este vorba de o tentativă stângace a împătimiților de iarba dracului de a se schimba, de a se pocăi, gest perceput ca atare și apreciat prin tolerarea lui efectivă de către ceilalți pelerini ? Ce poartă oamenii cu ei la rând ? Sunt așezat pe un scaun mic de lemn, pliabil
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
distincte și de atracție în America Latină și Caraibe. Despre frumusețea Cubei, ce să mai vorbim! A remarcat-o Columb, la 28 octombrie 1492: Această insulă este cea mai frumoasă dintre toate cele văzute vreodată de ochi omenești", iar Havana, un împătimit al Cubei, Hemingway, o situa printre cele mai frumoase orașe din lume, alături de Paris și Veneția! Spunea frumos și adevărat Nicolae Iorga: " Fiecare loc de pe pământ are o poveste a lui, dar trebuie să tragi bine cu urechea ca s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
dispunea, la 1645, ca fumătorii să fie deportați în Siberia, torturați și chiar executați. De menționat că în anii de domnie ai "luminatului" Petru cel Mare, fumatul a fost legalizat! Tutunul avea să se răzbune în secolele următoare, printre celebrii "împătimiți'' numărându-se Frederic I al Prusiei, Abraham Lincoln, generalul Ulises Grant, Napoleon, și, mai recent, Stalin, Roosevelt, Churchill... Se spune că Isaac Newton fuma când a observat mărul căzând din pom, Charles Darwin a scris teoria asupra originii speciilor fumând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
cortinei", iar des-pre Albert Einstein, soția sa afirma că "sco-tea fum ca un horn când se cufunda în gândurile lui"! Celor menționați se cuvine a le adăuga o pleiadă de celebrități din rândul scriitorilor și artiștilor plastici, nu numai fumători împătimiți, ci și autori ai unor lucrări dedicate tutunului. Dramaturgul englez Ben Johnson preciza, la 1598, în comedia " Fiecare cu hazul lui", că în "Indii", împreună cu un grup de prieteni, "nu am probat gustul nici unui aliment... cu excepția fumului acelei plante", concluzionând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
poți să le oferi unui prieten care fumează. Dar ce poți să faci cel mai bine cu această cutie este s-o dai cadou unui inamic"! Interesant sfat, de gândit la ce capitol se încadra, în acest context, cunoscutul și împătimitul fumător de havane, ministrul de externe Corneliu Mănescu, ce nu se sfia să îndrepte fumul havanei nici chiar în nasul primului secretar al P.C.R., Nicolae Ceaușescu! Se știe că "tovarășul ministru'' era aprovizionat regulat cu havane de către ambasadorul Cubei la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Femeile nu erau de acord cu luptele de cocoși. Dacă reușeau un câștig, după luptă bărbații își beau toți banii, iar dacă pierdeau se împrumutau de la alții. Oricum, dacă pierdeau sau câștigau, sărăcia oamenilor din sat creștea''! Un alt celebru împătimit al lupelor de cocoși din Cuba a fost Ernest Hemin-gway, "cetățean cubanez'' vreme de două decenii. La locuința sa de lângă Havana, la Finca Vigia din mica localitate San Francisco de Paula, își amenajase o crescătorie de cocoși de luptă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
detașându-se, cu deosebită cutezanță, de schematismul și clișeele de gândire ale timpului. Prof. dr. Vasile Ciocârlan a fost nu numai un pedagog cu vocație, cu har deosebit, unul dintre cei mai apreciați și stimați filosofi români, ci și un împătimit al cultivării valorilor spirituale românești. A lăsat posterității o valoroasă operă științifică, constând din studii și articole pe teme de filosofie, sociologie, istorie națională și universală, cultură, antropologie, precum și mai multe cărți în calitate de unic autor: Facerea lumii, Editura Științifică, București
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
scriitor și cleric care semăna leit cu Lev Tolstoi. Nu-mi mai amintesc dacă în grupul acela a fost și Sorin, dar sigur am fost împreună la un alt scriitor interbelic, Alexandru T. Stamatiad, ghidați de colegul nostru Eugen Șerbănescu, împătimitul de Esenin, pe care-l știa în întregime pe de rost, în cele două traduceri concurente, a lui Stancu și a lui Lesnea. Acest Eugen Șerbănescu îl descoperise nu știu cum pe uitatul simbolist Stamatiad, discipol al lui Macedonski, și ne-a
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
în general de filozofare, îi spunea „Pestefiricul“ (vocabulă pe care, oarecum în aceeași formă, cineva, la începutul secolului al XIX-lea, cum aflaserăm la un curs, o folosise pentru „metafizic“); altui coleg îi spunea „Terică“ (de la terra), aluzie la „țărănismul“ împătimit al aceluia. Și câte altele! Dar această dimensiune ludică a firii lui Velea, din plin manifestată în acei ani, nu-i slăbea seriozitatea pusă în alte preocupări și în primul rând nu-i slăbea tenacitatea studioasă. Puțini dintre cei care
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
într-o instituție serioasă cum este MAE, ar fi trebuit să-l expedieze acasă pe șofer pentru exces de zel în mânuirea paharelor, dar același lucru ar fi trebuit să-l facă și în cazul atașatului comercial, și el un "împătimit" deși într-un fel acționa "paharul" la șofer, 2 metri și 1oo kg și altfel la atașatul comercial, 1,65m și 55 kg neto! Și dacă-l mai trimiteam acasă și pe atașatul cultural pentru indolență crasă și neprofesionalism, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
cei care se puneau de acord cu alții, șarlatanii care erau niște escroci, scandalagiii cărora li se năzărea câte ceva și începeau a face scandal, căciularii cărora nu le plăcea să muncească ci să se căciulească, să cerșească, cartoforii erau cei împătimiți ai jocurilor de noroc și lingușitorii erau cei ca o otravă în suflet. În timp ce se deplasau dintr-un loc în altul, cineva îi atinse haina în zona unui buzunar. - O fi ziua păcatelor? Trebuie să fiu mult mai atent de vreme ce
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Diaconu, Devitalizare și livresc, CL, 1997, 7; Titu Popescu, „Sinucigași de lux”, „Argo” (Bonn), 1997, 15; Ioan Romeo Roșiianu, Fulgurații de gând, VR, 1998, 1-2; Al. Florin Țene, „Agenția de eufemisme”, „Bucovina literară”, 1998, 9; Grigore Scarlat, Într-un veac împătimit, VTRA, 1999, 2; Daniel Ștefan Pocovnicu, Blasfemia poetică, ATN, 1999, 9; Ion Hurjui, O posibilă carte incendiară, CL, 2001, 6; Ioan Holban, Monologul interior și fresca socială, VR, 2001, 7-8; Ivonne Gutiérrez Obregón, Encuentro de poetas, Mexic, 2001, 236-242; Florin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289868_a_291197]
-
fost imposibil s-o prevadă. O banală alunecare pe stradă, o căzătură, un popas la spital l-au făcut să-și piardă veșnica sacoșă. Iar din sacoșă a apărut un laptop. După cum s-a constatat, inginerul Zacharias Elekos era un împătimit al meseriei sale, cu accent pe laptopuri. Îl interesau nu atât informațiile conținute, cât evoluția atât de rapidă a acelor aparate. De aceea, în pivnița sa, s-a găsit amenajat un muzeu PC, iar cei doi experți chemați de tribunal
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
femei vor face același lucru (65% - 25%). Vă putem spune câți oameni dintr-o autoservire citesc informațiile nutriționale de pe o pungă de chipsuri înainte de a o cumpăra (18%), în comparație cu cei care iau masa la un fast food (2%). Sau câți împătimiți ai calculatoarelor cumpără sâmbăta înainte de prânz (4%), spre deosebire de fluxul de după ora 5 (21%). Sau câți cumpărători dintr-un magazin de produse de uz casnic dintr-un mall folosesc coșuri pentru cumpărături (8%) și câți dintre cei care iau coșuri cumpără
[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]
-
aproape zece la sută din cei care luau mâncare în sistem drive-thru opreau chiar în parcarea restaurantului și serveau masa în mașină. Curios lucru, șoferii care procedau așa erau în mașini mai noi decât clienții obișnuiți ai restaurantului. Erau oare împătimiți ai burgerilor, oameni de o anumită prestanță, care nu voiau să fie văzuți servind mâncare cu multe calorii de la un restaurant de duzină? Sau poate doreau să se bucure de câteva momente de liniște, să vorbească nestingheriți la telefon și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]
-
unde se închiriază casete video. Copiii merg acum peste tot, pentru că îi luăm cu noi: dar, odată aflați acolo, schimbă mediul comercial în moduri mai evidente sau mai subtile. Mai este și alt aspect: copiii sunt consumatori de mass-media mai împătimiți decât adulții, iar comercianții se întrec în atragerea lor pentru a cumpăra diferite lucruri. Piața de desfacere vrea copii, are nevoie de ei, iar aceștia sunt flatați de invitație și bucuroși să o onoreze. Idolatrizează personajele de la televizor, așa cum generațiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]
-
scrisului doar ca să vadă site-ul tău. Aceleași strategii folosite de designerii de afișe și suporturi pentru magazine trebuie să primeze și pe internet, deși mai rar vezi efectele acestei priorități. Faptul că designerii de pagini web sunt tineri și împătimiți ai calculatoarelor influențează percepția lor asupra valorilor designului, și acest lucru ne îngreunează accesul tuturor. Am văzut site-uri cu scris mai mic decât pe unele ziare. Pe site-urile web, ca și în magazin, trebuie să-ți dai seama
[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]
-
numeroase articole de specialitate. A ajutat elevi dotați și harnici dar fără posibilități materiale. Olimpiadele au constituit o parte importantă a activității lui profesionale, deoarece în fiecare, elevii săi obțineau premii la fazele naționale. Dascăl model, îndrumător și educator competent, împătimit al profesiei, cu o mare dragoste de copii, profesorul emerit Inocențiu Măcăreanu a trecut în lumea umbrelor în ziua de 14 aprilie 2002 și a fost înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI EXTRASE: -COJOCARU, SABINA și MORARIU, MĂDĂLINA, Familia
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
succese, revine în țară și intră în tot repertoriul timp de unsprezece ani înainte de revoluție, fără să fie remunerat, ci doar din pasiune și dragoste pentru scenă. Artist cult, mare iubitor de literatură și pictură, George Popa a întruchipat profesionistul împătimit total și irevocabil de scenă. A format cu mult talent pedagogic mulți tineri și i-a îndreptat spre profesiunea de artist liric. Soprana Elena Moșuc, astăzi solistă a Operei din Zürich, i-a fost elevă. George Popa a avut bucuria
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
voie să facă rachiu sau țuică, monopolul fiind concesionat de un oarecare Radomâlki, fabricant de rachiu dulce la sticle de 250 grame. Sticla se numea șkalic și era cu dop de plută. Vasea, zic eu acum, nu că era un împătimit al băuturii dar, vorbă să fie, avea pasiunea colecționării de dopuri. De la primărie nu cunoșteam decât pe notarul Botez, un om încrezut, și pe secretarul Cibotarev, lipovean cu sufletul bun și blând ca un bunic. Era în jur de 40
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
contestă. Argumentul meu În favoarea acestei afirmații este cam același cu cel pe care l-aș aduce când e vorba de opera nietzscheniană, ea Însăși fiind considerată nesistemică! Într-o conferință publică, În dialog cu eminentul profesor de filozofie și erudit Împătimit al unor autori ce-mi sunt și mie aproape - Dostoievski, T. Mann -, Ion Ianoși, care prezenta prima culegere de texte ale lui Marx apărute după revoluție (În tânăra Editură Fundația Culturală Ideea Europeană, editură căreia i-am Încredințat și eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
vorba lui Salvador Dalí - alături de mâna ta n-ar intra în joc și mâna unui înger... E adevărat că și monahul creștin pare, uneori, să fie echivalentul duhovnicesc al stoicului aplecat asupra sinelui propriu. Că și el pare, uneori, un „împătimit“ de mântuire, un aspirant singuratic la Rai. Dar asta deschide o dezbatere pentru care, în spațiul acestei rubrici, nu mai e, deocamdată, loc. Semnele timpului Dacă, ajuns la o anumită vârstă, te trezești bombănind tot mai des vremurile și noile
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]