1,595 matches
-
cu palma, sau cu muchia palmei, apăsați lent zona afectată pe o linie dreaptă, într-o singură direcție. Răzuirea. Cu palma sau cu muchia ei frecați intens zona afectată înainte și înapoi, pe o linie dreaptă. Este la fel cu împingerea, însă în ambele dircții și cu apăsare mai slabă. Apucarea. Cu toate degetele ridicați lent și strângeți zona afectată. Baterea ușoară. Cu palma deschisă loviți ușor suprafața corpului. Frecarea cu rostogolire. Prindeți cu palmele ambele laturi ale zonei afectate. În vreme ce
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
astăzi în stadiul de latență ce pot fi, în mod tehnologic, transpuse în act, nu pare a fi un pas prea mare. Ceea ce în „regimul nocturn” al Evului Mediu însemna o fuzionare dintre imaginația patologică, superstiție și fapt înseamnă astăzi împingerea limitelor dinspre ficțiune și science-fiction în realitate. Nu doar natura poate fi astăzi „asistată” și manipulată de computer, ci și corpul sau inserarea corpului în lume. Ceea ce la Heidegger însemna „aruncarea” ființei în lume devine astăzi nu atât o dovadă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
caracteristica sistemului backracking-pull (trage după sine). Răspunsul la probleme pare a fi rezultatul tragerii grupurilor societale a acțiunilor și inițiativelor guvernamentale. Este un punct de vedere total diferit de abordarea strategică tradițională similară sistemului push, în care eforturile guvernamentale de împingere a inițiativelor conduc la formularea răspunsurilor așteptate de public. Aceste exigențe conduc spre un nou model de guvernare, în care responsabilitățile executivului se deplasează de la gestionarea programelor către organizarea resurselor, în scopul creării de valoare publică. Cu alte cuvinte, modelul
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
Deoarece la fel se Întâmplă În cazul tuturor celorlalte sentimente, adică sunt provocate mai ales de spiritele ce se află În cavitățile creierului, În măsura În care ele se Îndreaptă spre nervi și servesc la lărgirea sau la strâmtarea orificiilor inimii sau la Împingerea diferită spre ea a sângelui din celelalte părți ale corpului sau, Într-un fel sau În altul, la Întreținerea aceluiași sentiment, putem Înțelege clar de aici de ce am arătat, În definiția de mai sus a sentimentelor, că ele sunt provocate
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
-și imagineze, cum poate fi atent și cum poate să miște corpul În cazul În care vrem să ne imaginăm ceva ce n-am văzut niciodată, această dorință are forța de a face glanda să se miște În modul cerut Împingerii spiritelor spre acei peri ai creierului prin a căror deschidere poate fi reprezentat lucrul respectiv. Astfel, dacă vrem să ne oprim câtva timp atenția, pentru a examina un anumit obiect, această voință menține glanda aplecată tot timpul Înspre aceeași parte
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
obiect foarte apropiat, această voliție face ca pupilele să se Îngusteze. Dar, dacă pur și simplu dorim să ne lărgim pupilele, zadarnic facem apel la voință, care nu poate face asta, atâta vreme cât natura nu a unit mișcarea glandei ce servește Împingerii spiritelor către nervul optic, În modul cerut de lărgirea sau strâmtarea pupilelor, cu voința de a se lărgi sau strâmta, ci cu aceea de a privi obiectele Îndepărtate sau apropiate. Iar dacă, În cazul În care vorbim, nu ne gândim
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
de-o tristețe fără soluție” (2decembrie 1946 Ă 484). Altfel zis, cadrul parfumat și frivol oferă pentru un sceptic soluția exhibării de sine, a contemplării în decadență. Parisul nu doar consacră, ci și vindecă, chiar dacă într-un fel care însemnă împingerea bolii până la limitele neputinței. Un motiv în plus, poate singurul cu miez, ca Cioran să iubească, în secret, Parisul. Fapt confirmat de o scrisoare din 1973, chiar dacă tonul e, de data aceasta, altul: „Dacă aș fi rămas acolo și condițiile
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
se sprijină pe bancheta mobilă, șezuta se sprijinăpe pe suportul aparatului depășind bancheta detașabilă (pentru delordozare). Călcâiele sunt fixate de suportul posterior al aparatului, mâinile apucă mânerul de jos în sus deasupra capului, coatele flexate. Descrierea mișcării: Tracțiunea mânerului și împingerea lui spre bazin. Revenire în poziția inițială. Efect: Tonifierea musculaturii pieptului, a membrelor superioare partea posterioară, a spatelui inferior. Exercițiul nr. 8 (foto 13) Poziția inițială: Stând cu fața spre partea dreaptăa aparatului. Piciorul drept așezat pe suportul pentru picioare
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
circuit cu scripeți, în sensul extensiei. (fig. 12) Printr-un montaj asimetric subiectul mobilizează auto-pasiv genunchiul cu ajutorul membrului superior, cu fixare aproape de genunchi - proximal (fig.13) sau cu fixare distală (fig. 14) Patrupedia utilizează greutatea corpului ca forță mobilizatoare, prin împingerea membrelor superioare pe sol, antrenând astfel o flexie combinată a șoldului și genunchiului. Mobilizarea genunchiului în extensie În decubit dorsal este realizată de membrul superior, iar când deficitul este important, se poate stabiliza coapsa printr-o fixare laterală centrată pe
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
sens contrar, în cazul nostru, propulsia prin rezistență. Specialiști cum ar fi: Brown, Brathela, Schleihanf, susțin că portanța hidrodinamică este principiul propulsiei. Rezultă că cea mai eficientă vâslire sau propulsie se bazează pe principiul „elicei” care respectă condiția de bază - împingerea unui volum mare la distanță mică, și mișcarea ei permanentă în mase de apă care nu se mișcă. deci mâinile sunt folosite drept elice, palmele trebuie să formeze un unghi care să l-e apropie de unghiul optim de atac
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
transversale a părții scufundate a corpului ; Cr - coeficientul de rezistență. 2.4.3. Aplicarea principiului lui Bernulli la propulsia prin apă Folosirea vâslelor pentru înaintarea unei bărci sau a unei padele pentru cârmuirea unei canoe, sunt exemple pentru tracțiune și împingerea înainte rezultată din diferența de presiune creată între partea anterioară a padelei, unde presiunea este mai mare și partea posterioară unde presiunea este mai mică și se formează o dâră. În acest fel de propulsie, dâra este necesară conform paradoxului
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
aer la locul de unde a plecat. Parcurgerea completă cu fiecare braț a unui drum acvatic și a unuia aerian, constituie un ciclu de brațe. a) Drumul acvatic cu brațele se compune din următoarele mișcări: intrarea brațului în apă, apucarea apei, împingerea . Intrarea brațului în apă trebuie făcută în fața capului, brațul trebuie sa fie ușor îndoit, cu cotul mai sus decât mâna în așa fel încât vârfurile degetelor sa fie primele care pătrund în apă, locul de intrare în apă trebuie sa
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
În acest moment al vâslirii, vârful palmei este orientat în direcția umărului opus brațului care execută vâslirea. Vâslirea este uniform accelerată și se realizează cu „cotul înalt”, peste nivelul mâinii. Pe durata vâslirii este descris un parcurs sinusoidal, asemănător literei Împingerea. După depășirea momentului maxim de îndoire a brațului din articulația cotului, urmează tracțiunea spre în jos - înapoi, concomitent cu întinderea brațului și orientarea palmei spre înapoi până la punctul maxim de întindere a acestuia. Drumul aerian.(revenirea brațului) Revenirea. Este mișcarea
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
pumnului - mâna nu exercită presiune pe apă, ea fiind în ușoară extensie. - coborârea cotului - antebrațul și palma nu vâslesc. - vâslirea cu cotul în extensie - modifică aliniamentul orizontal, determinând înălțarea și apoi coborârea corpului. - scoaterea brațului prea devreme din apă - scurtează împingerea și, în compensație, mărește ritmul mișcărilor. - orientarea palmei în sus la finalul împingerii - coboară bazinul c)pe drumul aerian: - extensia cotului - corpul se scufundă. 3.1.3. Mișcarea picioarelor Aceste structuri motrice, numite și lovituri sau bătăi, permit înălțarea sportivului
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
cotului - antebrațul și palma nu vâslesc. - vâslirea cu cotul în extensie - modifică aliniamentul orizontal, determinând înălțarea și apoi coborârea corpului. - scoaterea brațului prea devreme din apă - scurtează împingerea și, în compensație, mărește ritmul mișcărilor. - orientarea palmei în sus la finalul împingerii - coboară bazinul c)pe drumul aerian: - extensia cotului - corpul se scufundă. 3.1.3. Mișcarea picioarelor Aceste structuri motrice, numite și lovituri sau bătăi, permit înălțarea sportivului pe apă, facilitând înaintarea. De asemenea, mențin echilibrul corporal și aliniamentul lateral, corectând
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
facilitând înaintarea. De asemenea, mențin echilibrul corporal și aliniamentul lateral, corectând deplasările în plan orizontal generate de alternanța mișcărilor de brațe. Bătaia picioarelor asigură într-o oare cere măsură și propulsia. Deși picioarele nu sunt plasate într-o poziție de împingere a apei spre înapoi, ele asigură în același fel portanta ca și coada unui delfin. Cu toate ca mișcările cozii la delfin sunt realizate pe verticala, ele creează o diferența de presiune (pozitiv dedesubt și negativ deasupra), care generează portanta, propulsând delfinul
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
plan sagital. - menținerea genunchilor în extensie - determină încordarea întregului membru inferior. 3.1.4. Coordonarea brațelor Coordonarea apucării presupune că în timp ce un braț se întinde alunecând spre înainte pe sub apă, celălalt braț execută vâslirea (ultima fază a apucării apei și împingerea). Coordonarea continuă este net superioară mai ales în cazul înotătorilor specializați pe probele de sprint și semnifică o suprapunere mai scurtă a drumurilor acvatice (fig.7). În timp ce un braț intră în apă și alunecă, celălalt realizează împingerea (ultima parte a
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
apucării apei și împingerea). Coordonarea continuă este net superioară mai ales în cazul înotătorilor specializați pe probele de sprint și semnifică o suprapunere mai scurtă a drumurilor acvatice (fig.7). În timp ce un braț intră în apă și alunecă, celălalt realizează împingerea (ultima parte a vâslirii). Mișcările sunt sincronizate încât, extinderea brațului avansat sub apă spre înainte, coincide temporal apropierii de corp a brațului care finalizează vâslirea. Este greșită afirmația că un braț intra în apă în momentul în care celălalt braț
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
ciclu de brațe, coordonarea este după cum urmează: faza intrării brațului stâng în apă are loc simultan cu bătaia în jos a piciorului stâng, apucarea apei cu brațul stâng este simultană cu bătaia în jos a piciorului drept, și mișcarea de împingere a brațului stâng concomitent cu a doua bătaie în jos a piciorului stâng. Astfel, la o singură mișcare de braț se execută trei mișcări de picioare ceea ce rezultă că la cealaltă mișcare cu brațul care compune un ciclu complet de
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
schimbarea direcției de înot, o dată sau de mai multe ori, cu 180°. O întoarcere integrat ă tehnic asigură reducerea minimă a vitezei de înot. Indiferent de procedeul în care se înoată, fazele întoarcerii sunt următoarele: - atacul peretelui. - întoarcerea propriu - zisă. - împingerea de la perete și alunecarea - lucrul sub apă și ieșirea la suprafață. Întoarcerea simplă: Aracul peretelui se realizează prin oprirea vâslirilor. Un braț este orientat înainte și reprezintă brațul de atac, iar celălalt înapoi, lângă coapsă, asigură sprijinul pe apă. Capul
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
a corpului către brațul de sprijin, cu picioarele grupate sub corp. Pe parcursul acestei acțiuni se trece în sprijin pe perete. În finalul răsucirii în axa corpului, brațul de atac este aruncat către cel de sprijin, iar corpul se scufundă complet. Împingerea de la perete și alunecarea preced lucrul sub apă și revenirea la suprafață, care se realizează în același mod ca la startul în procedeul craul. Greșeli: a) la atac: - oprirea mișcărilor de brațe mult prea devreme - pierderea vitezei inițiale. - atacul peretelui
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
atacul peretelui cu cotul flexat - crește rezistența la înaintare, iar gruparea la perete este dificilă. b) la întoarcere: - sprijinire pe marginea bazinului - determină pierderea inerției de mișcare la gruparea picioarelor. - sprijinul cu un singur picior pe perete - reduce forța de împingere. - gruparea picioarelor fără răsucirea corpului, efectuată doar prin flexia pronunțată a șoldurilor - împingere în decubit dorsal. - sprijin prea sus sau prea jos pe perete - împingere deficitară la suprafața apei. - întoarcerea executată cu fața în apă - este scurtată faza următoare din
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
este dificilă. b) la întoarcere: - sprijinire pe marginea bazinului - determină pierderea inerției de mișcare la gruparea picioarelor. - sprijinul cu un singur picior pe perete - reduce forța de împingere. - gruparea picioarelor fără răsucirea corpului, efectuată doar prin flexia pronunțată a șoldurilor - împingere în decubit dorsal. - sprijin prea sus sau prea jos pe perete - împingere deficitară la suprafața apei. - întoarcerea executată cu fața în apă - este scurtată faza următoare din lipsă de oxigen. - întoarcere fără atingerea peretelui - greșeală regulamentară. c) la împingere și
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
de mișcare la gruparea picioarelor. - sprijinul cu un singur picior pe perete - reduce forța de împingere. - gruparea picioarelor fără răsucirea corpului, efectuată doar prin flexia pronunțată a șoldurilor - împingere în decubit dorsal. - sprijin prea sus sau prea jos pe perete - împingere deficitară la suprafața apei. - întoarcerea executată cu fața în apă - este scurtată faza următoare din lipsă de oxigen. - întoarcere fără atingerea peretelui - greșeală regulamentară. c) la împingere și la alunecare: - împingerea într-un singur picior - scade forța de împingere. Aceste
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
șoldurilor - împingere în decubit dorsal. - sprijin prea sus sau prea jos pe perete - împingere deficitară la suprafața apei. - întoarcerea executată cu fața în apă - este scurtată faza următoare din lipsă de oxigen. - întoarcere fără atingerea peretelui - greșeală regulamentară. c) la împingere și la alunecare: - împingerea într-un singur picior - scade forța de împingere. Aceste greșeli modifică în sens negativ aliniamentul orizontal, 38 determinând creșterea rezistenței la înaintare. Întoarcerea rostogolită: Atacul peretelui. La apropierea de perete, fără atingerea acestuia cu mâna, se
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]