44,928 matches
-
destule goluri. Și cum să definești acel moment de creație fără să te poți raporta, dintre prozatori, la Mihail Villara, la Alexandru Vona, la Sorana Gurian, la Pavel Chihaia, la Petru Dumitriu? Exponenți ai exilului, mai toți aceștia, într-o împrejurare sau alta, mai sonor sau mai în surdină, formulaseră critici la adresa situației din țară și de aici anatemizarea, interzicerea. Abia după 1990 acești scriitori prohibiți, dintre care, de altfel, doar câțiva mai erau în viață, au reintrat în circuitul literar
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
inutilă. Iar, mai tîrziu, cînd ar fi putut afla ce se întîmplase într-adevăr, de la un cunoscut "limbut peste măsură și în felul lui hazliu", căruia îi povestise misterioasa întîmplare ("...a fost dandana 3) mare", p. 52), naratorul refuză, argumentînd: "Împrejurările au făcut să întîlnesc în viață un crîmpei de roman care să-mi împlinească cerința de taină fără sfîrșit. De ce să las să mi-l strici?" După care adaugă (să notăm folosirea adverbului "tocmai"): Vorbind așa nu mințeam tocmai, dar
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
într-o vreme de agonie generală și personală". Dar întrerup aici șirul acestor note de lectură care s-au vrut altceva decât o recenzie târzie a nedreptățitei cărți a lui Dan Cristea. Le-am scris în loc de medalion aniversar, într-o împrejurare care, de ce n-aș spune-o, m-a tulburat. Și cum de nu? Până deunăzi priveam spre Dan Cristea, spre Mircea Iorgulescu, spre Florin Manolescu, spre regretatul Laurențiu Ulici, cu sentimentul că mă raportez la niște repere ale tinereții. Veniseră
Eul care scrie by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14569_a_15894]
-
vieții sale zbuciumate! Se pare chiar că episodul Silviu Crăciunaș - și consecințele lui (în plan strict personal) l-au determinat să se retragă dintr-o asemenea activitate. De care, astăzi, în schimb, poate fi mîndru - îl asigurăm noi. In aceste împrejurări, a început, prin 1957, să lucreze la postul de radio Europa Liberă, sub conducerea lui Noel Bernard (o descriere atentă a „șefului secției românești" este deosebit de interesantă, p. 105). Iată, la p. 106-107 și urm., o prezentare a colaboratorilor de
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
ne-am adresat textelor - adica mai întâi versiunii franceze a ceea ce s-a numit Panoramă de la littérature roumaine contemporaine (Ed. du Sagittaire, 1938), pp. 72//75. Sub titlul L'idéal socialiste et l'étude scientifique de la littérature, Basil Munteanu prezintă împrejurările în care s-a produs "mișcarea socialistă" în România, care începe către 1880 și "se stinge" către 1900, "într-o indiferență generală": "România trecea printr-o criză de tranziție de la regimul agrar și patriarhal la un regim capitalist, pe care
Un răspuns (inutil) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14798_a_16123]
-
un model. (Din păcate, și inversul e valabil). Nu i-am putut niciodată uita, eu însumi, pe numeroșii americani din statul Indiana, de la Decanul Academiei de Muzică din Bloomington pînă la omul de pe stradă, care s-au purtat îngerește, în împrejurări grele, cu străina care eram. În mintea mea, ei și alții ca ei s-au confundat multă vreme cu America.
Rețete neștiințifice pentru combaterea antisemitismului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14828_a_16153]
-
propriile realizări; o teamă constantă că ceilalți îi supraevaluează și că, la un moment dat, se vor prinde de “impostura” lor. În cele mai multe cazuri, astfel de temeri par absolut ridicole, ceea nu le face mai puțin nocive. Dar există și împrejurări în care sindromul impostorului nu mai pare chiar o gugumănie. Un program de MBA de top este o astfel de situație. La Stanford Graduate School of Business rata de admitere variază între 5-6% (în unii ani este cea mai scăzută
Sindromul impostorului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82394_a_83719]
-
așadar, articolul, semnat Ion Băilă? Autoarea acestei interesante nuvele - erau informați cititorii - trăiește în mijlocul nostru. Originară din Franța d-na Marie v. Mutius a devenit soția d-lui Gerhard von Mutius, actualul ministru și reprezentantul diplomatic al Germaniei la București. împrejurarea aceasta a făcut ca d-na Marie v. Mutius să-și însușească egal de bine limbile franceză și germană și să devină o scriitoare apreciată pentru ambele națiuni cărora le aparține, prin naștere și prin căsătorie. Sub pseudonimul M. d
Pe Strada Academiei, despre Goethe și familia lui... by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Imaginative/10647_a_11972]
-
cunoscut-o personal pe Dagmar, fiica celei despre care tocmai am relatat - și, mai ales, despre Gerhard von Mutius, un om cu o operă care rezistă timpului și ministru al Germaniei la București între 1926-1931, silit să părăsească țara în împrejurări ieșite din comun, cu alt prilej și mult mai circumstanțiat, probabil într-un viitor volum.
Pe Strada Academiei, despre Goethe și familia lui... by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Imaginative/10647_a_11972]
-
el. "- Nu-i spaniol. E catalan, născut la Havana, naționalizat nordamerican, stabilit la Madrid. Nu vă faceți griji, omul are idei și relații peste tot. Și aici, și la București. O să se descurce. Din pură întâmplare, îl cunoscusem în două împrejurări, una înainte de și alta după. înainte, prin februarie 1989, în cursa Tarom - un Tu-140 -, cu destinația București. Terminasem perioada de comisar al Expoziției Cartea spaniolă în România, inventată de mine ca să pot călători, donasem cărțile - în jur de 250 de
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
evidența că poezia aceasta nu conține aproape nimic înalt, obscur sau oracular; autorii generației optzeci, la rândul lor, au stăruit asupra înclinației lui Mircea Ivănescu spre (auto)ironie și narativitate, revendicându-și-l drept precursor și neglijând în mod deliberat împrejurarea că, la autorul nostru, tocmai ironia este cea care conduce adeseori, și în mod paradoxal, la intuirea unui straniu sens al fragilității. Aproape toți comentatorii au recunoscut însă - pe bună dreptate ? natura livrescă a inspirației m.ivănesciene, aportul covârșitor al
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
observa contrastul izbitor cu poetica standard a generației '60, căreia prin vârstă și an al debutului scriitorul pare să-i aparțină. Nu vom enumera aici, din nou, argumentele care vin în sprijinul acestei afirmații; ne vom mulțumi doar să menționăm împrejurarea că poetul și-a construit opera - în plină frenezie a resurecției lirismului - pe un model preponderent epic, folosind adesea elemente de retorică a romanului (subiecte epice împărțite în capitole, personaje, "evenimente" și decoruri fantomatice). Nu este greu de remarcat că
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
venită parcă din altă lume, fie la orice vârstă prin siguranța verdictelor literare, formulate autoritar. Iar adevărul este că ori de câte ori analiza o carte, numea cu desăvârșită exactitate caracterele, psihologiile, determinările, substraturile. Ceea ce n-o împiedica să fie complet dezorientată în împrejurările de fiecare zi. Îmi amintesc de o seară din 1956 când nu știu ce întâmplare care dăduse peste ea o derutase, iar Paul mi-a zis: " Dacă ar fi citit aceeași situație într-un roman, ar fi decriptat-o până la ultima nuanță
Dina Georgescu, finalul by B. Elvin () [Corola-journal/Imaginative/10922_a_12247]
-
-i scutura îndelung rotunjimea bonomă a pîntecului. Jocul etimologic fusese o eschivă abilă, smulgînd epitetul riscat din sfera imundă a ,orgiei" și dăruindu-i ad hoc o ascendență elevată. Sintagma ,expresivitate orgiastică" mi-a revenit de curînd în memorie, în împrejurări despre care voi relata îndată. }in în mînă un volum fastuos: ,Deocheatele lui François Villon. Poeme coțcărești de-a v-ați ascuns/ dintr-un Paris al Evului de Mijloc/ la obște deslușite cu dichis,/ cu schépsis date-n stampă de
"Deocheatele" lui François Villon by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10932_a_12257]
-
arenele lui răzvrătite. Câte patru legați de mâini ca borfașii nu vedeam calea o simțeam cu ușorul față de greul mers prin stepă și păduri noaptea când sulițașii de veghe o singură greșeală dacă făceam vae victis înaintea concursului de mistere împrejurări care-i făceau lui plăcere și foarte multă absență e în această determinare pentru care azi scriu. Noi cei disprețuiți cei înserați cu de-a valma în câteva valuri pe țărmul stâng sau la dreapta Eufratului antic în grădina de
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
în trupul cel mai trudit! Și dacă am plîns cînd l-au așezat prietenii și vrăjmașii, admiratorii și invidioșii sub Ťteiul sfîntť, n-am plîns de moartea lui; am plîns de truda vieții, de cîte suferise această natură iritabilă de la împrejurări, de la oameni, de la ea însăși". De altfel, textul imediat următor al volumului (Ironie) așează viața poetului în aceiași termeni. Avid de detalii pe care le articulează cu voluptate într-o construcție, Caragiale e neutru sub aspect moral. Oricum, îndurerarea lasă
I.L. Caragiale, un hedonist în labirint by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/11121_a_12446]
-
adusă poetului. Criticul literar era Gabriel Dimisianu. Fusese ales ca expert pentru că avea reputația unui autentic specialist în literatură, dar și pentru că dovedise de-a lungul întregii lui vieți că nu este o persoană recalcitrantă, că se comportă în fiecare împrejurare rezonabil. În fața instanței, Gabriel Dimisianu a explicat sobru, cu demnitatea inalienabilă a profesionistului, că simbolistica poetică nu are nici o legătură cu simbolistica politică și că prin urmare poemul în cauză nu poate fi folosit ca o probă împotriva autorului său
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
glumelor proaste. Bancurile sunt de o mare diversitate: despre doctori, nebuni, preoți, soacre, cupluri, apoi bancuri etnice, rasiale, religioase, regionale (la noi, despre olteni și moldoveni), politice, despre Bulă, despre lideri comuniști. Cealaltă categorie, zvonurile, "se nasc și circulă în împrejurări în care canalele normale de diseminare a informației sunt fie blocate, fie discreditate, atunci când nimeni nu se află în posesia unor informații complete și când lipsesc mijloacele de confirmare". Bancurile etnice, și la noi, și la americani, sunt benigne. Cele
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
a fi destrămată. Participarea acestui personaj înzestrat cu tot ce se putea la întrunirile ridicole desfășurate în salonul verișoarei sale Diotima ridică totuși anumite semne de întrebare. Pentru că el nu era un străin, nimerit acolo din întîmplare, ori constrîns de împrejurări să facă ceea ce făcea. Dacă pe Bonada, cu care avusese o legătură axată pe sex, o disprețuia, de această femeie din lumea bună care avea o anume distincție păreau să-l lege cele mai nobile sentimente. Încercarea de a o
Lecturi paralele by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11098_a_12423]
-
benefic cum pare la prima vedere, întrucît presupune și un fel de a spune: ce mai contează crima în care am fost implicat?! La Faulkner, finalul este de cele mai multe ori tragic, întrucît reflectă alienarea totală a unui sudist silit de împrejurări să constate că el nu este nici alb, nici negru. Dar chiar și la el deznodămîntul e uneori de neînțeles. În romanul Pe patul de moarte asistăm mai întîi la agonia lui Addie Bundren, în timpul căreia unul dintre băieții săi
Lecturi paralele by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11098_a_12423]
-
fapt o extindere a ei. După prăbușirea sistemului totalitar, partidele politice din Europa de Est au renăscut sub zodia romantismului, prin reeditarea formelor și formulelor mesianice practicate în secolul XX: lideri carismatici, agregare de sus în jos, retorică amplă, generoasă și ardentă. împrejurările postdecembriste au favorizat puternic acest curs, riscînd chiar să-l acrediteze ca pe singurul posibil. S-a ivit totuși o excepție, menită nu doar ,să confirme" regula, ci și să o pună sub semnul întrebării. Excepția o constituie Partidul Liber-Schimbist
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
nu stă mută/ De frica lui trei la sutăť." 4) Prestația politică a lui Ștefan Cazimir a încercat să păstreze o linie a fidelității față de valorile promovate anterior: seriozitatea aliată cu hazul, spiritul critic eliberat de complexe, adoptarea în toate împrejurările a unei atitudini sincere, zîmbitoare și cordiale. Manifestarea nestingherită a acestor opțiuni a fost înlesnită de dimensiunile grupului parlamentar care îl primise în sînul său pe membrul abandonat al P.L.S. Disciplina unui grup parlamentar este invers proporțională cu numărul membrilor
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
acest tip de terorism, exercitat, începând din 1948, asupra intelectualității românești, despre cei care l-au exercitat și despre metodele lor de "lucru"? Și-apoi, istoria nu-i pomenește, printre eroi, decât pe cei care și-au sacrificat viața în împrejurări crâncene sau făcând fapte mărețe. Pe eroii necunoscuți și mai cu seamă pe eroii uciși prin teroarea zilnică a fricii, pe "morții de frică" nu-i pomenește nimeni decât ca să-i batjocorească. Și sunt socotiți, de către supraviețuitorii cinici - și pe
Mâna by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/11883_a_13208]
-
într-o lungă, progresivă și iremediabilă criză de mesianism ideologic și logoreic? Fapt este că elementele de eventuală “actualitate” cele mai pregnante din romanul lui Augustin Buzura sînt de ordinul patologiei, nu evenimențiale. Nicăieri în Refugii nu este evocată vreo împrejurare politică internă sau internațională care să permită, fie și aproximativ, situarea acțiunii din roman într-un moment istoric precizat. Nu sînt menționate nici evenimente culturale sau naturale care să facă posibilă o relativă datare. Apoi, deși nu este spațial restrînsă
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
De unde trei posibile concluzii pedagogice ale învățătorului Creangă: "omul nostru" din Lună ține de superstiție, superstiția e pentru proști, iar prostia e diavolul însuși sau, viceversa, diavolul e prostia întruchipată. Luna lui Slavici este banalitatea întruchipată, dar capabilă, în anumite împrejurări să devină centrul lumii și să provoace mari emoții: ,Opt luni de zile am fost în spital", îi scrie Slavici lui Iacob Negruzzi în 1874, și continuă: ,Lumea îmi era nouă, când earăși mă aflai într-însa. Din întâmplare, în
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]