773 matches
-
La început era un sat mic în Poiana Siretului, cu câteva case răsfirate în jurul mănăstirii, între Gulia, Poienari și pârâul Magaziei. Această zonă a rămas până astăzi sub numele de Satul Vechi. Odată cu venirea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, au fost împroprietăriți aici oameni din alte zone: Rotunda, Valea Poienii, Tătăruși. Aceștia au format Satul Nou, care se întinde de la pârâul Probota până spre Heci, pe malul Siretului. Dintre familiile vechi, cu rădăcini adânci în pământul Probotei sunt: Irimia, Colibă, Ungureanu, de unde
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
ridicat construcția în suprafață totală de 1280 de mp. pe care se află cimitirul parohial. Mult mai târziu va primi dela statul român cele 5 jugăre și 800 stânjeni de teren arabil, numit Eclejie, «Deasupra Morilor» cu care a fost împroprietărită la 5 august 1922, precum și cu 5 jugăre și 800 de stânjeni de pădure în «Coasta Lupoii» cf. procesului verbal de punere în posesie din 19 mai 1927 la nr top. 3407/ d/7. Consemnăm în continuare înscrisurile de mână
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
o preocupare majoră în calitatea lor de dascăli, de a ridica alți mulți tineri ai satului, îndrumându-i spre școli superioare, spre faima obștei noastre, în toate colțurile lumii. La reforma agrară din anul 1922 cele două școli au fost împroprietărite cu teren agricol arător la «Gura Pârâului» astfel: Școala din Oprea a primit la poziția Topo 1190, suprafața de 1 jugăr, respectiv 5755 de mp., iar școala din Streza a fost împroprietărită la pozițiile Topo nr. 1191 și 1196, cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
din anul 1922 cele două școli au fost împroprietărite cu teren agricol arător la «Gura Pârâului» astfel: Școala din Oprea a primit la poziția Topo 1190, suprafața de 1 jugăr, respectiv 5755 de mp., iar școala din Streza a fost împroprietărită la pozițiile Topo nr. 1191 și 1196, cu suprafața de 2 jugăre adică 11508 mp. În prezent școala din Cârțișoara dispune de două localuri corespunzătoare din toate punctele de vedere, cu 8 săli de clasă, spațioase, luminoase și de confort
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Ferdinad I-ul, supranumit după aceea «cel Loial», în timpul luptelor din 1917. La 29 iunie a acelui an de foc 1917, în plin război se modifica articolul 19 din constituția țării în care se arăta explicit că spre a fi împroprietăriți țăranii, se vor expropria terenurile cultivabile ale Coroanei, ale Casei Rurale și ale tuturor persoanelor morale publice sau private, apoi în întregime proprietățile rurale ale supușilor statelor străine ale absenteiștilor (proprietari de pământ, moșierii care își petreceau tot timpul în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sfârșit o întindere de 2 milioane de hectare de teren cultivabil din proprietățile rurale particulare. La 2 aprilie 1920, apărea decretul de împroprietărire a țăranilor. Au fost expropriate atunci în întreaga țară 6.008.098 hectare, cu care au fost împroprietăriți un număr total de 1.393.353 de țărani, nu numai romăni, dar și unguri, secui, sași, ruteni, etc. Pe provincii, din totalul arătat au beneficaiat de prevederile acestui decret 82.640 de ardeleni, 94.480 de basarabeni și 24
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în Dumbravă 3452 - Fânaț în Dumbravă 216 - Fânaț pentru tauri în Dumbravă 34384 - Fânaț pentru tauri la Moara de Hârtie 17336 Pentru Biserica Ortodoxă: - Arător Deasupra Morilor 31650 Pentru Școala Primară: -Arător la «Gura Pârâului» 11508 În Streza au fost împroprietăriți următorii săteni: 1 Tarcea Ioan loc de casă în Tinărog mp. 1187 2 Bucurenciu Gheorghe 1439 3 Stoica N.Nicolae 1439 4 Tarcea Petru 1439 5 Căpățână Gheorghe loc de casă în Tinărog mp. 1439 6 Stoica Petru loc de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Gheorghe președinte, și următorii membrii, Banciu D. Ilie Budac G.A. Gheorghe Budac Vasile Pandrea Petru Grovu N. S. Victor Cânduleț Nicolae Simon Iosif Miclea Gh. Lazăr și Grovu Ghedeon au întocmit tabelul cu 93 de locuitori îndreptățiți să fie împroprietăriți, cu suprafețe repartizate satului de către Comisia centrală astfel: 6o săteni cu 195 jugăre în hotarul comunei Șomartin și 33 săteni cu 58 jugăre în hotarul comunei Cârța. Dăm în continuare lista nominală definitivă a celor ce au primit titlurile de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
local al Reformei agrare format din: Manea Octavian, președinte și următorii membrii, Folea Victor Stoica Ioan Guia Ștefan Trântor Ioan Scorobeț L. Ioan Moldovan Petru și Căpățână Gh. Gheorghe au întocmit tabelul cu cei 74 de săteni îndreptățiți a fi împroprietăriți cu teren arabil, 48 jugăre în hotarul comunei Cârța și cu 100 jugăre în hotarul comunei Șomartin, după cum urmează: 1 Moldovan Petru la Cârța ha. 1,07 2 Stoica Vasile 0,90 3 Boșcă T. Vasile 0,89 4 Totu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
regele Mihai I să abdice și să părăsească țara, ca mai apoi să treacă la acțiunea de confiscare a tuturor pământurilor țăranilor, sub masca așa zisei colectivizări, inclusiv pământul cu care, numai cu câțiva ani mai înainte, ei înșiși îi împroprietăriseră. Era musai să fie pusă în practică una din cele mai aberante teze ale lui Lenin, cea referitoare la «mica proprietate țărănească generatoare de capitalism» și care deci trebuia desființată. Trebuia adică în toate țările satelite Moscovei să dispară orice
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
5% În raport cu evreii activi. După 1918, odată cu Încorporarea unor regiuni ca Maramureș, Bucovina și Basarabia, acest procentaj s-a ridicat la 6,5%. În plus, datorită reformei agrare din octombrie 1920, un număr de 4.500 de evrei au fost Împroprietăriți cu loturi de 4-6 hectare <endnote id="(611, pp. 62-64)"/>. Când, În 1923, Liga Apărării Național-Creștine a cerut „exproprierea pământurilor ocupate de jidani” și „scoaterea lor din comunele rurale” <endnote id=""(611, p. 165)/>, parlamentarii evrei au protestat, considerând că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pună mâna pe țări creștine, să robească toate neamurile, să calce crucea cu planul lor drăcesc, au acaparat pământul țării, orașele țării. Nu este partid care să nu aibă jidani și politicieni înscriși în consiliile lor de administrație. Se vor împroprietări sătenii, opriți evreii de a face comerț, scoateți jidanii din slujbe. Propaganda cuzistă a creat un climat de ostilitate față de evrei. Primele comitete cuziste s-au format în Rădăuți, sat Miorcani și Rediu, șeful cuziștilor era ajutorul de primar Mihai
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
al poliției de genul gardianului public, Însărcinat cu ordinea Într-un oraș și În acest sens poate fi valabilă expresia „sergent de stradă”. Prin Legea rurală din 14/26 august 1864 peste 400.000 de familii de țărani au fost Împroprietărite cu loturi de teren agricol, iar aproape alți 60.000 de săteni au primit locuri de casă și de grădină. Țăranii Împroprietăriți au devenit contribuabili la bugetul de stat, rezultând astfel o lărgire a bazei de impozitare. Totuși, după ce se
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
consumă în cantități mari atât vara cât și iarna. Bucătăria lor are o paletă bogată în sortimente diferite de mâncări gătite din ciuperci proaspete sau uscate, conservate. Satul a fost înființat pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, care i-a împroprietărit pe locuitorii din zona de deal și de munte din perimetrul Rîmnicului Sărat și al Focșanilor, pe aceste moșii expropriate. Pentru ca împroprietărirea să fie eficientă, celor împroprietăriți li s-a oferit un loc pentru amplasarea satului, li s-a făcut
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
ferme duceau o viață îndestulată și deveneau singurii pensionari ai acelor locuri și ai acelor timpuri. ÎMPROPRIETĂRIREA După primul război mondial s-a făcut împroprietărirea țăranilor, printre care s-au aflat și părinții mei. „Ciupercărenii” ca și „domnițenii” au fost împroprietăriți pe moșia prințului Șuțu, pe malul drept al râului Buzău. Cum satele Boarca și Domnița erau situate pe malul stâng al râului, drumul spre ogoarele oamenilor trecea prin apa râului Buzău, pentru că nu exista nici un pod. Satele Boarca și Domnița
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Deci în anul 1928 părinții mei s-au mutat din satul Boarca de pe malul stâng al râului Buzău, pe malul drept, pentru că tot pământul lor arabil era acolo și de la Boarca nu puteau să lucreze bine pământul cu care fuseseră împroprietăriți după primul război mondial, din cauza râului Buzău care de multe ori se umfla și nu putea fi trecut prin vad, pentru efectuarea muncilor agricole la timp. Când era vremea aratului, râul se umfla și nu se mai putea trece prin
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
malul drept al râului care nu avea nici un pod, trecerea la pământul dat prin împroprietărire fiind o grea problemă pentru exploatarea lui. Pe malul drept al râului, aproape de ogoarele date, era planificat și un sat pentru cei care fuseseră împroprietăriți, dar până în anul 1928 nu se mutase acolo decât doi gospodari săraci. Părinții mei au întemeiat a treia gospodărie personală în perimetrul destinat noului sat. Era o cutezanță izvorâtă din disperare. Cu starea materială destul de precară, părinții abia au închegat
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
sau greva și demonstrațiile împotriva Dictatului de la Viena. Odată cu înființarea Universității din 1860, Iașul devine un centru universitar și leagăn al culturii. În același timp cu aplicarea noilor legi: electorală, agrară prin care se desfiițează pentru totdeauna ”claca” și se împroprietăresc țăranii; a învățământului prin care învățământul primar este obligatoriu și gratuit; a Codului Penal și Civil; Legea administrativă care a grupat mai multe sate formând comuna rurală, toate acestea au făcut, pe întreaga suprafață a României, ca între anii 1860-1865
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
nou stat, care avea nevoie de noi legi, și Alexandru I. Cuza vine cu noile legi dintre care amintim: în 1863 secularizarea averilor mănăstirești, intrând în patrimoniul statului mii de hectare de pământ; în 1864 Legea electorală; Legea agrară care împroprietărește țăranii și desființează claca; Legea învățământului vine cu obligativitatea științei de carte a patru clase gratuit și prin acea lege la Dorohoi și Botoșani iau ființă școli pedagogice și agricole pentru formare de noi cadre bine instruite în aceste ramuri
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
lăsați la vatră și cu toții au început să repare ce s-a mai putut repara sau chiar s-o ia de la început. În urma celui de al Doilra Război, din Hlipiceni au căzut la datorie 80 de ostași și au fost împroprietăriți cu locuri de casă sau suprafețe de pământ un număr de 400 familii. Cu greu, cu chin și vai, viața merge înainte și treburile trebuiesc făcute: organizarea și paza ca și respectarea legilor, transportul pe C.F.R. după ce s-au reparat
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
În Sfatul popular schema posturilor a fost mărită cu un îngrijitor, un cantonier, un agent veterinar și în special s-a mărit rolul vicepreședintelui, care răspundea în egală măsură cu președintele. Aici, în comuna Hlipiceni, prin reforma agrară au fost împroprietărite circa 400 de familii, care s-au bucurat că au primit pământul lor, binecuvântând noul regim și s-au dezvoltat satele Victoria și Cobiceni. Dacă în Cobiceni și Dragalina nu erau localuri pentru școli, iar cadre sanitare și veterinare nu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
sau greva și demonstrațiile împotriva Dictatului de la Viena. Odată cu înființarea Universității din 1860, Iașul devine un centru universitar și leagăn al culturii. În același timp cu aplicarea noilor legi: electorală, agrară prin care se desfiițează pentru totdeauna ”claca” și se împroprietăresc țăranii; a învățământului prin care învățământul primar este obligatoriu și gratuit; a Codului Penal și Civil; Legea administrativă care a grupat mai multe sate formând comuna rurală, toate acestea au făcut, pe întreaga suprafață a României, ca între anii 1860-1865
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
nou stat, care avea nevoie de noi legi, și Alexandru I. Cuza vine cu noile legi dintre care amintim: în 1863 secularizarea averilor mănăstirești, intrând în patrimoniul statului mii de hectare de pământ; în 1864 Legea electorală; Legea agrară care împroprietărește țăranii și desființează claca; Legea învățământului vine cu obligativitatea științei de carte a patru clase gratuit și prin acea lege la Dorohoi și Botoșani iau ființă școli pedagogice și agricole pentru formare de noi cadre bine instruite în aceste ramuri
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
lăsați la vatră și cu toții au început să repare ce s-a mai putut repara sau chiar s-o ia de la început. În urma celui de al Doilra Război, din Hlipiceni au căzut la datorie 80 de ostași și au fost împroprietăriți cu locuri de casă sau suprafețe de pământ un număr de 400 familii. Cu greu, cu chin și vai, viața merge înainte și treburile trebuiesc făcute: organizarea și paza ca și respectarea legilor, transportul pe C.F.R. după ce s-au reparat
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
În Sfatul popular schema posturilor a fost mărită cu un îngrijitor, un cantonier, un agent veterinar și în special s-a mărit rolul vicepreședintelui, care răspundea în egală măsură cu președintele. Aici, în comuna Hlipiceni, prin reforma agrară au fost împroprietărite circa 400 de familii, care s-au bucurat că au primit pământul lor, binecuvântând noul regim și s-au dezvoltat satele Victoria și Cobiceni. Dacă în Cobiceni și Dragalina nu erau localuri pentru școli, iar cadre sanitare și veterinare nu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]