1,704 matches
-
N. Dragoianu ș.a. -, de-a lungul anilor, administrația locală a ajuns să administreze un important fond agrosilvic. Documentele statistice înaintate de Primăria Bacău către Ministerul Agriculturii și Domeniilor la începutul lunii ianuarie 1919, în vederea punerii în aplicare a decretelor de împroprietărire, sunt extrem de utile încercărilor de reconstituire a acestui fond (documentul din 4 ianuarie 1919): Dincolo de structura proprietății agrosilvice și de legislația cu specific agrar, între cauzele ce au dus la declanșarea răscoalei din 1907 mai putem enumera „seceta din perioada
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lege nr. 3.681 din 14 decembrie 1918) au generat în rândul majorității românilor așteptări dintre cele mai optimiste. În ziua de 31 octombrie 1920, în comuna Fântânele - situată în imediata apropiere a orașului Bacău - a avut loc solemnitatea primei împroprietăriri din vechiul Regat. După cum ne indică documentul studiat, la eveniment au participat „Primul Ministru al României, Al. Averescu, alături de alți membri ai guvernului, Prefectul și parlamentarii județeni, primarii comunelor rurale cu delegațiunile lor de săteni, reprezentanții județelor din vechiul Regat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
agricol județean. Bacăul a fost împărțit în cinci regiuni agricole județene, fiecare dintre acestea operând prin intermediul comisiilor de expropriere. Conform documentelor de arhivă, instituția consilieratului agricol și-a desfășurat activitatea în perioada ianuarie 1919-decembrie 1930. Aplicarea decretului privind exproprierea și împroprietărirea a avut în întregul cuprins al județului Bacău un caracter extrem de anevoios, marii proprietari opunându-se în general efectelor și spiritului legii. Acțiunile judecătorești pornite cu scopul contestării proceselor verbale de constatare, declarațiile false din aceste procese verbale, lipsa de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
formarea islazurilor. Luând în calcul amplitudinea efectelor practice ale aplicării legii agrare, timp de aproape dou) decenii, și adăugând la aceasta lipsa generală a inventarului agricol, fenomenul fărâmițării loturilor, prețurile scăzute ale produselor agricole, putem concluziona spunând că demersul privind împroprietărirea țăranilor s-a soldat cu un eșec. În fond, un calcul simplu ne arată faptul că, din suprafața totală deținută în județul Bacău de marii moșieri înainte de Primul Război Mondial (aproximativ 215.000 hectare), până la sfârșitul perioadei interbelice nu au
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Bacău a dat trei decizii privind excluderea Țarinei din procesul de expropriere (1919, 1921, 1922). În favoarea acestor decizii, Comisia județeană a adus următoarele argumente: „1. Pe baza ordinului nr. 732 din 23 ianuarie 1919 a Casei Centrale de Cooperație și Împroprietărire, s-a stabilit faptul că terenurile cuprinse în raza Comunelor urbane, oricui ar aparține acestea, nu sunt expropriabile (25 august 1921); 2. Târgoveții băcăuani au stăpânit această moșie în indiviziune mai bine de 150 ani, a căror proprietate și-au
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
către arendator dar și pentru a scoate profit din banii investiți, arendașii erau la cuțite mai mereu cu adevărații lucrători ai pământului, țăranii clăcași, pe care literalmente îi exploatau fără milă. De altfel, se adeveriseră previziunea și afirmația conform cărora împroprietărirea de la 1865 nu a fost făcută decât pentru o singură generație, în final țăranii ajungând iarăși la sapă de lemn, nevoiți fiind să lucreze moșiile altora pe te miri ce. În arhivele vasluiene s-au păstrat câteva documente de o
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
iar „...pentru 40 de prăjini de secere ofer 24 de lei și 2 banițe de făină de porumb”. O prăjină avea între 180-210 metri pătrați iar o baniță avea între 20 și 30 de litri. După cum se știe, până la marea împroprietărire din 1921, țăranul român aproape că nu deținea islaz pentru a-și putea paște animalele așa că era nevoit să plătească „suhatul” marelui proprietar de care depindea, excepție făcând satele răzeșești unde mai existau vechi proprietari de suprafețe mai mici de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
programul politic în ședința din 14 decembrie 1914. Se declara că Partidul Conservator era dispus să analizeze orice propunere în legătură cu reforma agrară, însă fără atingerea dreptului de proprietate. Se recunoștea existența unei acute probleme țărănești, dar se considera o utopie împroprietărirea țăranilor, principalele motive fiind imposibilitatea împroprietăririi tuturor capilor de familie și scăderea producției totale prin fărâmițarea marii proprietăți. În viziunea conservatorilor, Casa Rurală, cu drept de preempțiune, urma să faciliteze cumpărarea de către țărani a moșiilor scoase la vânzare, iar Casa
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
decembrie 1914. Se declara că Partidul Conservator era dispus să analizeze orice propunere în legătură cu reforma agrară, însă fără atingerea dreptului de proprietate. Se recunoștea existența unei acute probleme țărănești, dar se considera o utopie împroprietărirea țăranilor, principalele motive fiind imposibilitatea împroprietăririi tuturor capilor de familie și scăderea producției totale prin fărâmițarea marii proprietăți. În viziunea conservatorilor, Casa Rurală, cu drept de preempțiune, urma să faciliteze cumpărarea de către țărani a moșiilor scoase la vânzare, iar Casa Centrală a Băncilor Populare putea servi
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
aceea a modificării sistemului electoral au adoptat o atitudine intransigentă. Al. Marghiloman declara că partidul său înțelege și acceptă orice îmbunătățire a corpului electoral, dar niciodată nu va fi de acord cu formarea colegiului unic. Asigurările date de guvern că împroprietărirea nu se va repeta, că se face acum odată pentru totdeauna, nu puteau fi luate în considerare - arăta I. N. Lahovari deoarece colegiul unic „are să spargă imediat ușa ce vreți s-o închideți”. În timpul dezbaterilor au avut loc și unele
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
evalua munca lui în bani, bilanțul lui ar fi în toți anii deficitar. S-ar putea spune că țăranul este un salariat pe proprietatea lui, beneficiul lui nu e decât un salariu”. Constantin Argetoianu era de părere că în România împroprietărirea se va realiza într-un timp destul de mare deci la început nici nu era nevoie de o mare suprafață de pământ expropriată: „Sper că guvernul nu se gândește la o împroprietărire ca cea de la 1864 când țăranii au fost împroprietăriți
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
salariu”. Constantin Argetoianu era de părere că în România împroprietărirea se va realiza într-un timp destul de mare deci la început nici nu era nevoie de o mare suprafață de pământ expropriată: „Sper că guvernul nu se gândește la o împroprietărire ca cea de la 1864 când țăranii au fost împroprietăriți fără cercetări, fără selecție. Acum nu se mai poate păși la împroprietăriri anonime. Trebuie ca țăranul pe care îl vom face proprietar să-l cunoaștem, să-l alegem, să-și știm
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
nici nu era nevoie de o mare suprafață de pământ expropriată: „Sper că guvernul nu se gândește la o împroprietărire ca cea de la 1864 când țăranii au fost împroprietăriți fără cercetări, fără selecție. Acum nu se mai poate păși la împroprietăriri anonime. Trebuie ca țăranul pe care îl vom face proprietar să-l cunoaștem, să-l alegem, să-și știm puterea lui de muncă, cinstea. Operațiunile unei astfel de selecțiuni sunt însă lungi și anevoioase. La aceastea se mai adaugă și
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
ni se pare primejdioasă.” Opoziția conservatoare susținea că propunerile lor sunt conforme cu realitatea, deoarece la început nu va fi nevoie de mult pământ fiind suficiente moșiile statului și cele ale așezămintelor de binefacere. Acum nu se vor mai face împroprietăriri ca la 1864, când țăranii au primit pământ fără a fi selectați. Acum „țăranul trebuie ales, trebuie să i se cunoască puterea de muncă, cinstea etc.”, iar „operațiunile unor astfel de selecții sunt îndelungate și anevoioase, la acestea adăugându-se
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
cârmuire prin mijloacele cunoscute iar Parlamentul va fi format din ”aventurieri ai vieții politice”. A. C. Cuza, invocând necesitatea educării în continuare a celui de-al treilea colegiu, se pronunța pentru votul universal dar, spre deosebire de N. Iorga, se opunea exproprierii susținând împroprietărirea țăranilor prin arendarea moșiilor statului și a instituțiilor de binefacere, în cadrul unui proces îndelungat. El credea că prin colegiul unic se suprima independența electoratului, exercitată numai în colegiile culte. Colegiul unic putea deveni chiar ”o primejdie”, făcând din liberali ”o
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
în ceea ce privește reforma agrară, între opoziție și majoritatea parlamentară, existau unele puncte comune: necesitatea menținerii marii proprietăți, atenuarea disproporției dintre proprietatea mare și cea mică și, legat de aceasta, mărirea proprietății țărănești. Liberalii nu aveau intenția de a proceda la o împroprietărire generală a țăranilor, suprafața cerută drept „jertfă” n-ar fi redus considerabil ponderea economică a marilor proprietari. În concepția liberalilor, proprietatea mare exercita un rol social, moral și educativ în mediul rural, mult diminuat prin existența latifundiilor, vizate a fi
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
aveau inventar agricol dar pământ puțin. Potrivit unui criteriu selectiv, pământul atribuit țăranilor trebuia să completeze loturile pe care le dețineau și care, în final, nu trebuiau să depășească 5-15 ha. Dintre liberali, doar N. Basilescu s-a pronunțat pentru împroprietărirea tuturor țăranilor. El considera că exproprierea nu era decât o restituire a vechii proprietăți țărănești, pe ruinele căreia de-a lungul timpului și prin diferite mijloace, se formase marea proprietate. Având în vedere aceste considerații putem trage concluzia că inițiatorii
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
și funcționarea normală a justiției. Acestei foarte avantajoase anarhii i s-a adăugat și reaua voință flagrantă a diferitelor autorități față de ideea însăși de restituire: funcționari ai Arhivelor Statului care tărăgănează sau refuză de-a dreptul să emită actele necesare împroprietăririi, primari și prefecți care amână la infinit punerea în posesie, astfel încât abia în 2000 s-a putut considera că procesul era în linii generale încheiat. Această odisee nu s-a limitat la a epuiza ce mai rămăsese din energia lumii
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
a pământului era încredințată orașelor romane și unor cetăți peregrine cu titlul de proprietate și imunități sau lăsată în folosința localnicilor în schimbul plății unui stipendium. Ager publicus putea fi arendat în cazuri speciale, din același ager publicus se făceau și împroprietăririle veteranilor", cf. http://www.tibiscum.uvt.ro/ glosar.htm (n. tr.). livre blanc, bleu ou jaune, "culegere de documente diplomatice publicate după un eveniment important pentru a-i permite cititorului să le judece", cf. PR [versiunea traducătorului] (n. tr.). Costangalia
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
legi unei țări care exista de la 1200? Dar unde e ecuația atunci? [VENETICI] 2255 Un grec, C. A. Rosetti, și alt grec, Carada, ****** de țara asta, fac comitete *. Un secui, Boerescu, face ind[ustrie]* Un grec, Cuza *, face unirea și împroprietărirea. 377 {EminescuOpXV 378} ["BULGARII... "] 2292 Bulgarii au aflat în Rom[înia] un azil. Bulgarii din Rusia prea au stat în legătură cu agenții rusești pentru a nu fi spioni rusești în Orient. Bulgar pervers. Bulgarii care au fost în Rom[înia] sunt
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
deosebită prețuire În sânul societății, ocupând diferite funcții municipale și administrative. Veteranii din trupele auxiliare primesc și ei cetățenie romană, obțin dreptul de a se căsători În provincia pe care au apărat-o iar răsplata bănească este Însoțită și de Împroprietărirea cu pământ. Pretutindeni În spațiul daco - moesian, veteranii se afirmă prin spiritul de disciplină, știință de carte și ordine, contribuind astfel la romanizarea autohtonilor. Coloniștii Prin numărul lor impresionant constituie un alt factor hotărâtor care acționează liber În vederea romanizării. Dacia
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Principatelor În conformitate cu vechile tratate, unirea teritoriilor românești din Imperiul Habsburgic Într-un ducat autonom, Programele de la Brașov și Cernăuți au solicitat: Înlăturarea Regulamentelor Organice și a protectoratului rus, 58 unirea și independența românilor, rezolvarea problemei țărănești prin desființarea boierescului (clăcii), Împroprietărirea țăranilor fără despăgubire, abolirea privilegiilor feudale. Dorințele partidei naționale din Moldova, (Cernăuți) “partida națională mai propune (...), drept cheia bolții fără de care s-ar prăbuși tot edificiul național (...). Unirea Moldovei cu Țara Românească.“ Prințipiile noastre pentru reformarea patriei (Brașov) Art. 6
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
reformarea patriei (Brașov) Art. 6 Unirea Moldovei și a Valahiei Întruun singur stat neatârnat. Mai avansat este modelul politic din Proclamația de la Izlaz, care preconiza: regim republican, domn ales pe 5 ani, egalitatea În fața legii, desființarea privilegiilor, emanciparea clăcașilor și Împroprietărirea lor pe bază de despăgubire. Deși Înfrântă prin intervenția militară a imperiilor vecine, revoluția din 1848-1849 a reușit să stabilească direcțiile principale de acțiune pentru făurirea României moderne. CONSTITUIREA STATULUI ROMÂN MODERN (1859) La Începutul epocii moderne, elita românească a
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
numărul de alegători); împărțirea alegătorilor în două colegii : alegători primari și alegători direcți. -Cu sprijinul guvernului condus de M. Kogălniceanu, au fost elaborate numeroase legi : o Legea rurală (14 / 26 august 1864), însoțită de o “Proclamație către țărani”, care stabilea: împroprietărirea prin exproprierea marilor moșii; țăranii erau împroprietăriți după puterea de muncă ( în funcție de numărul de vite pe care le dețineau au fost stabilite 3 categorii: fruntași, mijlocași, pălmași); pământul primit nu putea fi înstrăinat timp de 30 de ani; erau desființate
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
condiții cu totul nefavorabile clasei țărănești. În legătură cu acest aspect, Constantin Garoflid scria: " reforma de la 1864 nu a dezlegat decât problema juridică a țăranului care devine liber, iar dezlegarea economică a fost doar a moșiei. Și proba cea mai evidentă că împroprietărirea de la 64 nu a rezolvat chestia economicește pentru țărani, e că aceiași generație de proprietari continua, să menține, regimul clăcii mult mai intensiv însă."52 În afara faptului că pământul împroprietărit nu era destul, el a început să se fărâmițeze prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]