1,012 matches
-
conduită, care descriu, sub aspectul intensității, o linie continuă: la intensitatea cea mai mică, violența presupune confruntarea vizuală, poreclirea, tachinarea, ironizarea, imitarea în scop denigrator; refuzul de a acorda ajutor, bruscarea, lovirea cu diverse obiecte, pălmuirea, împingerea, aruncarea, înjunghierea și împușcarea sunt forme de intensitate crescută ale violenței. În funcței de planul de manifestare a atacului, corelat cu tipul de prejudiciu adus victimei, se poate discerne între violența fizică și violența psihologică, verbală. Efectele violențelor fizice vizează atât sănătatea și integritatea
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
de către persoane neidentificate, soldat cu uciderea unui ostaș. Amploarea incidentelor a început în ziua de 6 mai 1924, când satul Ciuciulea a fost atacat în scop de jaf de către bandiți înarmați cu grenade si mitraliere. Acțiunea a luat sfârșit cu împușcarea a cinci bandiți și a doi jandarmi. Evenimentele sângeroase au continuat și în lunile iunie, iulie și august, dar amploarea lor a fost diferită. Scopul acestor acțiuni a fost precis și cu bătaie lungă, lucru semnalat și de intervențiile unor
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
știe faptul că au murit oameni nevinovați și în continuare nu avem vinovați pentru crimele din acele zile. Decizia procurorilor, din octombrie 2015, de a clasa dosarul Revoluției (în care este vorba despre 709 persoane decedate, 1855 persoane rănite prin împușcare și 343 persoane rănite în alte împrejurări) a stârnit un val de nemulțumire, mai ales și din cauză că cele mai multe persoane au murit sau au fost rănite după plecarea cuplului Ceaușescu - deci, crimele nu pot fi puse în seama celor doi și
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
film. Pe genericul filmului Revoluției este imaginea în care eu îl lovesc pe Cămărășescu de jos în sus. Este același Cămărășescu despre care se vorbește că a coordonat acțiunile din valea Jiului, de la mineriade 2. S.B.: Cum ați primit vestea împușcării lui Ceaușescu? I.A.: Mi-a părut bine, dar când am început să aflu că în celelalte țări unde au avut loc revoluții nu a murit niciun conducător, m-am gândit că poate noi, ca popor, nu am procedat bine
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
L.M.: Da, și mai ales când ea este una antitanc. S.B.: Erați o unitate de câmp și ați fost trimiși la război în oraș! L.M.: Corect. Am rămas în Constanța și acolo am fost cazați la Liceul de Marină. După împușcarea lui Ceaușescu, am început să facem patrule prin oraș. Ne plimbam cu aruncătorul prin oraș. S.B.: De impresie sau de ce? L.M.: De impresie. S.B.: Populația cum vă privea? L.M.: Foarte bine. La un moment dat ne-au oprit niște militari
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
câinele ciobănesc german, ele urmând să fie tratate În partea privind bolile câinelui-lup. Este de reținut că, practic, tratarea lupului din sălbăticie de boli nu se poate face, de aceea singura măsură care se ia este lichidarea exemplarelor contaminate, prin Împușcare. 10. Câteva indicii pentru recunoașterea prezenței lupului În zonă, cât și unele sfaturi pentru a preveni atacarea omului de către lup Fără Îndoială, vânătorii, pădurarii și păstorii de animale sunt cei mai experimentați și mai mari cunoscători ai prezenței lupilor În
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
reprimați cu brutalitate, ei iau cu asalt sediul PC român; dictatorul și soția sa fug cu elicopterul; arestați la puțin timp după aceea și aduși pe 25 decembrie, în fața unui tribunal improvizat, ei sunt condamnați la moarte și executați prin împușcare, imediat după aceea. A doua zi, Ion Iliescu, important lider comunist apropiat de sovietici, pune mâna pe putere în numele unui Front al Salvării Naționale, în vreme ce tirurile armelor de foc dau impresia că la București are loc o revoluție adevărată, provocând
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
constituită din clișee și din metafore repetate la nesfârșit, din vocabule cu sens vag și contradictoriu, din acronime care intimidează - Gosplan, Gensec, Komintern, Polex etc. - și din eufemisme - sub Stalin*, „cea mai înaltă măsură de protecție socială” înseamnă execuție prin împușcare. Ea se caracterizează prin voința cuiva de a nu-și asuma responsabilitatea cuvintelor proprii și de a se ascunde îndărătul unui limbaj codificat, prin negarea libertății celui care vorbește și a celor cărora le este adresat discursul respectiv. Ea prezintă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și politice constituie potențiale amenințări împotriva partidului și a URSS, și dobândesc o dimensiune criminală exacerbată în timpul Marii Terori*. Din acest moment, diferența este mare între partidul-stat* sovietic, în care non-conformitatea și excluderea din partid duc la dispariția fizică - prin împușcare sau trimitere în Gulag* -, și celelalte partide comuniste, care își epurează rândurile de devianți, dar nu-i pot împiedica să mai aibă o viață politică - foștii* - și pur și simplu o viață. Aceste practici vor fi exportate în democrațiile populare
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
apoi împușcați; iar diferitele detașamente de franctirori și partizani - grupurile armate ale PCF - cad unele după altele. în Franța și în Belgia, gherila urbană se soldează cu eșecuri sângeroase: bilanțul militar este extrem de modest, în timp ce pierderile comuniste prin arestare sau împușcare de ostatici sunt considerabile. Iată de ce acest dramatic angrenaj are importante consecințe politice. Represaliile ocupantului cască între el și populație un hău din ce în ce mai adânc și-i transformă pe comuniști în martiri - PCF se va autointitula încă din 1944 „partidul împușcaților
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
bolșevică prin război, în 1920, invadarea și sovietizarea* părții răsăritene a Poloniei în 1939-1941, refuzul lui Stanin* de a acorda ajutor insurecției din Varșovia, în 1944, și impunerea unui regim comunist în 1945, cu șirul său de deportări*, execuții prin împușcare și distrugerea tradițiilor democratice de dreapta, ca și de stânga. După „Octombrie polonez” din 1956, regimul, sub comanda lui W. Gomulka, se orientează spre o formă de național-comunism; pare stabil și acceptat de populație. Este, însă, zguduit de o serie
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de naționalități - din 8 noiembrie 1917. în iunie 1918, Lenin îl trimite să-l ajute pe Voroșilov să apere Țarițînul și, mai ales, să rechiziționeze grâul. Stalin l-a asigurat că „nu-i va tremura mâna” și, în fapt, dispune împușcări masive și incendiază satele care opun rezistență. Manifestă deja o neîncredere viscerală față de „experți” și alți „specialiști burghezi”, recrutați de noul regim, alcătuindu-și în același timp, pe ascuns, un grup de acoliți și o armată ostili lui Troțki*, conducătorul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
drept „bogătași” -, căzăcime, cler. Sunt apoi elementele rele din clasa cea bună: muncitorii care resping dictatura bolșevică (Kronstadt*). și, în sfârșit, națiunile recalcitrante față de sovietizare*: Finlanda, Ucraina, apoi popoarele din Caucaz, în special Georgia. Metodele care se aplică sunt diverse: împușcări în masă, luare și împușcare de ostatici, masacrarea familiei imperiale începând cu 17 iulie 1918, decretarea „terorii roșii” la 5 septembrie 1918, crearea de lagăre de concentrare la 4 septembrie 1918, utilizarea foamei ca armă în orașe (cartele de raționalizare
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
apoi elementele rele din clasa cea bună: muncitorii care resping dictatura bolșevică (Kronstadt*). și, în sfârșit, națiunile recalcitrante față de sovietizare*: Finlanda, Ucraina, apoi popoarele din Caucaz, în special Georgia. Metodele care se aplică sunt diverse: împușcări în masă, luare și împușcare de ostatici, masacrarea familiei imperiale începând cu 17 iulie 1918, decretarea „terorii roșii” la 5 septembrie 1918, crearea de lagăre de concentrare la 4 septembrie 1918, utilizarea foamei ca armă în orașe (cartele de raționalizare), deportări* în masă, folosirea foametei
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
4 septembrie 1918, utilizarea foamei ca armă în orașe (cartele de raționalizare), deportări* în masă, folosirea foametei* împotriva țărănimii etc. Lenin dă personal ordinele, cum se întâmplă în telegrama din 9 august 1918: „[...] introducerea de îndată a terorii de masă, împușcarea sau deportarea sutelor de prostituate care le dau de băut soldaților, a tuturor ex-ofițerilor etc. [...] deportarea masivă a menșevicilor și a altor alemente suspecte”. Sau în cea din 10 august: „Răscularea chiaburimii trebuie zdrobită fără milă. Găsiți oameni mai duri
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
readuce teroarea la ordinea zilei începând din 1929 și o aplică la o scară nemaiîntâlnită. Dat fiind că decizia comună de eradicare a religiei* și a colectivizării* provocase reacții intense ale țărănimii, el instaurează în 1929-1933 o teroare de masă: împușcarea a zeci de mii de oameni, crearea sistemului concentraționar* al Gulagului*, deportări în masă, foame organizată. începând din decembrie 1934, o extinde la PCUS* și la birocrație*: delațiune generalizată, epurări masive, cu expulzări din partid, procese contrafăcute, Marea Teroare* în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
milioane; 1 milion în 1947; Marea Teroare, 700 000; morți în Gulag, 2 milioane - peste 18 milioane de persoane se pare că au trecut prin Gulag. în Polonia, din septembrie 1939 până în iunie 1941: peste 50 000 de morți prin împușcare, cel puțin 330 000 de deportați în Gulag, dintr-o populație de 12 milioane de locuitori. în Estonia, din iunie 1940 până în iunie 1941, apoi începând din 1945: 40 000 de morți prin împușcare, 135 000 de deportați în Gulag
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
peste 50 000 de morți prin împușcare, cel puțin 330 000 de deportați în Gulag, dintr-o populație de 12 milioane de locuitori. în Estonia, din iunie 1940 până în iunie 1941, apoi începând din 1945: 40 000 de morți prin împușcare, 135 000 de deportați în Gulag, dintr-o populație de 1 milion de locuitori. în Lituania, Letonia și Basarabia, nu există cifre stabilite exact, dar funcționează aceleași ordine de mărime ca pentru Estonia. în România și Ungaria - sute de mii
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
s-au prăbușit în decurs de câteva săptămâni. Rămâne de stabilit natura acestor crime. Unele sunt de resortul crimei de război: asasinarea prizonierilor de război (Katyn, prizonierii de război germani trimiși în Gulag). Altele sunt crime împotriva umanității: deportări și împușcări în masă, foame organizată (artificială) etc. Altele, în sfârșit, țin de genocid, definit astfel de Convenția ONU din 1948: „actele comise cu intenția de a distruge în totalitate sau în parte un grup național, etnic, rasial ori religios, în această
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
populației afectate. El implică, adeseori, segregarea spațială, o parte din aceste populații nevăzând altă salvare decât în exil. Se trece, în sfârșit, la măsurile de represalii fizice: închisoare, apoi lagăr de concentrare, luare de ostatici, adeseori urmată de execuție prin împușcare, deportare, tortură și eliminare fizică. Procesul se învecinează atunci cu genocidul de clasă. într-adevăr, dacă Babeuf, în broșura sa din 1794, Războiul Vendeii și sistemul de depopulare, condamnă tratamentul aplicat vendeenilor și se consideră „un om cu prejudecăți asupra
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
țărănești. Cât privește foametea orchestrată de Stalin în Ucraina, în 1932-1933, ea ține de genocidul atât de clasă, cât și de popor: aproximativ 30% din populația care, la nivel etnic, poate fi considerată ucraineană dispare atunci de pe teritoriul țării prin împușcare, inaniție, deportare sau exil - în principal elitele politice, intelectuale și țărănești. în ce-i privește pe khmerii roșii, ei au practicat un genocid asupra propriului popor, lucru pe care unii istorici îl numesc „un democid”. Iar în Tibet*, China comunistă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
iar în concluzie: “... arabii nu au ajuns încă la stadiul de a face diferențierea între real și fantasmă” [Ceaușu, 2005]. Țările Arabe sunt la un stadiu științific și sociologic ce se manifesta în Occident cu secole în urmă; execuțiile prin împușcare ori spânzurare prezente în Țările Arabe și Orientul îndepărtat, ducândune cu gândul la implicarea nefastă a Bisericii ce profită de naivitatea oamenilor organizând adevărate cruciade, „inchiziții” și arderi pe rug ale oamenilor de știință și a presupușilor “magi”, răpiri de
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
proprie, să extindă autoritatea anumitor medici ce vor fi desemnați În acest scop, ca măsură de grație, pentru ca aceștia să aducă moartea bolnavilor omenește incurabili, după o diagnosticare amănunțită a stării lor de sănătate”. La Început, bolnavii erau uciși prin Împușcare În ceafă; apoi, s-a trecut la asfixierea lor cu oxid de carbon. Pentru a-i liniști, gazul era difuzat În false săli de baie. Acestea au fost primele experimente cu camere de gazare. Compasiunea s-a extins apoi la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
într-o căruță, îl cară într-un fund de grădină și îl îngroapă. Iar evenimentele narative pot fi de asemenea exprimate prin substantivizări, aici în italice: b) Chick a văzut o confruntare între niște bărbați și McAndrew, moartea acestuia prin împușcare, căratul corpului spre locul de îngropăciune și îngroparea acestuia. Dar cred că toți sîntem de părere că varianta a funcționează mai bine decît varianta b ca narațiune, și că o a treia alternativă, care prezintă confruntarea și împușcarea ș.a.m.
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
acestuia prin împușcare, căratul corpului spre locul de îngropăciune și îngroparea acestuia. Dar cred că toți sîntem de părere că varianta a funcționează mai bine decît varianta b ca narațiune, și că o a treia alternativă, care prezintă confruntarea și împușcarea ș.a.m.d. prin intermediul verbelor finite principale este de preferat ambelor. Justificăm astfel argumentul conform căruia căutăm evenimente narative în special în verbele finite. Verbul finit, pe scurt, este vehiculul uzual, nemarcat și preferat cînd e vorba să exprimăm
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]