873 matches
-
le are în țara de sus. [1933] * LUMINĂ DIN LUMINĂ În mijlocul dimineții stă taurul neînjugat. Stăpânește un câmp. Lucește ca o castană proaspăt cojită. Printre coarnele lui soarele vine în sat. Lângă apă lină stă în puterea zorilor taurul nemișcat. Înălțat și frumos. E ca Isus Christos: lumină din lumină, Dumnezeu adevărat. [1933] * HAIDUCUL Intră în codru, în patria verde. Mai stă o clipă cu mâna în barbă. Gândește aiurea, la aur, la sânge, și-și face inele de iarbă. Va
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
era o femeie drăguță, dar toată școala Îi știa de frică. Chiar și puștii dintr-a șasea. Părea a zîmbi doar foarte rar și pîndea pe coridoarele clădirii, cu părul de culoarea oțelului Încadrîndu-i chipul ca un coif, cu fruntea Înălțată și privind la mică distanță Înaintea ei, cu o strălucire teribilă În ochi. În vreme ce ne uitam cum se răsucea mînerul ușii, toată lumea Încetă să mai respire. Apoi, ne-am trezit față În față cu ea. Voia să discute puțin cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
de iarbă s-au ivit de sub zăpadă, amândoi înțelegeau și rosteau frazele cele mai simple și obișnuite. A venit și primăvara cu alaiul ei de berze, rândunele și licurici care seara întreceau numărul stelelor de pe cer. Azilul era de-acum înălțat, și elevul lui Garibaldo, care învățase să recunoască multe ierburi, bace, plante, scoarțe și rădăcini de leac, a început să colinde pe câmpii și prin păduri să le culeagă. În primele zile ale lui aprilie au sosit alte scrisori de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
bucătărie, și de-acolo o lua pe scările de lemn care duceau direct spre odăile cele mari. Acum urcase prin față, pe treptele neregulate din lespede întărită cu piatră roșie, până în cerdac. Ușile erau zăvorâte, iar în pridvor, pe patul înălțat și împrejmuit cu balustradă de stejar, dormeau la rând toate slugile casei. Într-un colț, Mărineci cânta încetinel un cântec de iubire. Îl chemaseră fetele care țineau casa și care se dădeau în vânt după cântecele lui. Îl văzuseră de cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
palmele mele este gândul ce mă face să privesc asupra unei întinderi imense, a unui ocean de vise, speranțe, dorințe, prin care trebuie să trec, pe care trebuie să-l străbat, pentru a ajunge dincolo, pe malul opus, în viitorul înălțat pe care mereu l-am visat. Noi orizonturi se deschid în calea mea, noi zări îmi dau putere să încep să cred, dar totuși să mă întreb. Să cred în mine, dar să mă întrebe e sunetul acela prelung și
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
gîtul lui vor dispărea și totul va fi ca mai Înainte. Yves deschise fereastra largă ce dădea spre terasă și Își admiră, În depărtare, vila agățată de un promontoriu stîncos. Linii pure, fațade din sticlă, piscină cu deversare. Un imn Înălțat mării. O recunoștință meritată a lucrurilor, cînd se gîndea că din mare Își scotea tot ce era esențial pentru modul lui de viață. Aruncă o privire spre un teren de tenis umbrit, alăturat vilei, pe care o femeie brună și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Îi venea greu să se concentreze asupra dosarului consacrat familiei Kermeur, gîndurile Îl aduceau cu Îndărătnicie Înapoi la Marie. Un zîmbet fugar Îi scăpă cînd Își readuse În minte imaginea trupului ei cu rochia muiată de ploaie, cu sînii rotunzi Înălțați... Fete frumoase mai văzuse el destule, și chiar cunoscuse cîteva, dar Marie era mult mai mult de atît. Recunoscu că era tulburat gîndindu-se la ea. Cu pragmatism, Încercă să analizeze de ce: să fi fost de vină căutătura directă a ochilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
mă voi sătura de cinismul de două parale al unui polițist care nu e nici măcar În stare să Înțeleagă modul de a face să picure sînge de pe menhiri... Bacul trecea prin fața sitului de la Ty Kern, contemplară Împreună siluetele uriașilor monoliți Înălțați ca niște santinele. Marie văzu un zîmbet desenîndu-se pe chipul lui Lucas. ZÎmbetul de ștrengar care pune la cale o năzdrăvănie. Se Îndreptă spre un automat distribuitor de dulciuri și luă un cornet de Înghețată de zmeură pe care-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
scoarță de copac tânăr. Între cei doi pari erau Întinse mari bucăți de piele care prindeau vântul. Împreună, parii și pieile se asemănau cu forma pe care Selat o denumise triunghi - și mai semănau și cu o aripă de liliac Înălțată desupra luntrei. De-o parte și de alta a luntrei se afla câte un bulumac greu, care părea să fie pus ca să nu cazi În apă. Acest bulumac era prins de marginile luntrei cu mai mulți pari subțiri. În fața și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
o față lată, Înfrigurată, plină ca un ardei roșu, gras. Avea un păr des și lung și, uneori, Îmi amintea de quakerul de pe cutia de fulgi de ovăz. Pulsa de suficientă energie pentru a Încălzi doi oameni deodată. Numai umerii Înălțați Îți sugerau că temperatura era sub nivelul de Îngheț - umerii Înălțați spre urechi și mâinile adânc vârâte În buzunarele pardesiului, dar cu degetele mari afară. Își ținea picioarele lipite unul de altul. Nu era ceea ce obișnuiam noi să numim un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
un păr des și lung și, uneori, Îmi amintea de quakerul de pe cutia de fulgi de ovăz. Pulsa de suficientă energie pentru a Încălzi doi oameni deodată. Numai umerii Înălțați Îți sugerau că temperatura era sub nivelul de Îngheț - umerii Înălțați spre urechi și mâinile adânc vârâte În buzunarele pardesiului, dar cu degetele mari afară. Își ținea picioarele lipite unul de altul. Nu era ceea ce obișnuiam noi să numim un „dandy”, dar purta Întotdeauna pantofi fini. Despre Battle se spunea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
pe povârnișul feței ei de mops. Mă rog, era un lucru foarte trist! Dar, pe de altă parte, era un evreu. Uneori o puteai auzi bombănind „Moișale”, În timp ce lustruia obiectele. Slăbit În primele zile, Ravelstein o saluta cu degetul arătător Înălțat și‑i spunea lui Nikki: - Pentru numele lui Dumnezeu, ține‑o departe de cristalurile Lalique. - Îmi spală paharele de vin la robinet, Îmi explica mie. Le ciobește ciocnindu‑le de marginea metalului. I‑am atras atenția și a Început să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
fi trebuit și o pălărioară.Cotrobăi în rafturile de sus ale șifonierului și o alese, în cele din urmă, pe aceea crem, din ațică, cu o pamblică lată, roz. Și-o potrivi, strângându-și mlădițele din vârf într-un coc înălțat. Nu-i stătea rău, chiar așa, în pielea goală, numai cu pălărioara în creștet. Telefonul zbârnâia insistent. Răspunse în cele din urmă. Rozalia, vara sa. Băuse iarăși. Îi tremura vocea. Abia deslușeai cuvintele printre sughițuri. - Vali, scapă-mă. Nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
adâncă între pereții aceia posomorâți, doar, lumina slabă de la becul de afară veghează ca un ochi duios de mamă. Niciodată n-a înțeles mai clar cum trece prin viață, ca acum. niciodată nu s-a simțit mai tare si mai înălțat în nenorocire. Ochii îi jucau în lacrimi. -Sunt singur!.. îsi zise el. Singur cu gândurile ce-mi întovărăsesc nopțile lungi, lungi, care parcă nu se mai sfârsesc!.. Totusi si gândurile-s bune la ceva. Ce s-ar face omul fără
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
ori duble, dispuse pe aproape întreaga suprafață, ca la recipientele găsite la Gura Idrici, Negrești, Chircești-Miclești și Dodești - Vaslui (pl. XXIV/5-7). tipsie modelată exclusiv la mână, din pastă cu cioburi pisate în compoziție, cu fundul gros, iar marginile ușor înălțate și aplecate spre interior (la Oncești), iar alteori scurte și rotunjite (cele de la Gura Idrici, Dodești); aceste trăsături îi conferă un aspect grosier, așa cum se observă la exemplarele de la Negrești, Gura Idrici, Dodești - Vaslui și Oncești - Bacău (pl. XXVIII/1-5
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mai mic decât gura în diametru. Unele trăsături distincte, determinate de poziția umerilor, curbura buzelor, înălțimea vaselor, au permis conturarea mai multor tipuri și variante de vase: 2) Tipologia recipientelor din așezările descoperite în Bazinul Bârladului: Tipul I: Oală, ușor înălțată, cu gura largă, umerii aplatizați sunt îngroșați, gâtul foarte scurt (uneori lipsă) și fundul îngust. Buzele sunt drepte, puțin rotunjite și mai rar răsfrânte în afară. Pasta acestor vase este din categoria a doua, iar ornamentul lor, compus din linii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pe umeri și pe corp, uneori până aproape de fund, ultimul remarcându-se prin ștampile sau semne (Dodești, Gara-Banca) - pl. XLVIII/ 5, 6. Exemple la Simila-Zorleni, Dodești Gara-Banca, Dănești - Vaslui și Lichitișeni - Bacău (pl. XLVIII/1-4, 7-11). Tipul II: Oală-borcan, ușor înălțată, cu buza puțin răsfrântă, gâtul scurt, umerii conturați și fundul subțire, cu același diametru ca și gura. Făcut din pastă de categoria a doua, acest tip de vas are variante diferențiate prin înălțimea gâtului. Exemplarele sunt de uz-casnic, cu pereții
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
groși, umerii aplatizați, mai rar bombați, cu buza ușor răsfrântă (Bârlad-Prodana, Simila-Zorleni) și ornamentată în dese rânduri cu alveole (Dănești). Uneori, fragmente de vase borcan s-au găsit amestecate cu cele specifice tipsiilor, ce aveau fundul gros, marginea scundă sau înălțată (Dagâța), rareori ornamentată cu alveole (Dănești). Decorul alveolat, caracteristic spațiului geto-dacic, s-a perpetuat în timp, fapt ce denotă cu certitudine apartenența etnică locală a vaselor respective. În câteva stațiuni s-a identificat și ceramică cu specific slav, la Dănești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
poziționate de-a lungul unor pante. Pentru veacurile X-XI, necropola de la Bârlad-Prodana și mormântul dublu de la Dumeștii Vechi se aflau situate pe terasa Bârladului. În privința mormintelor nomade, membrii grupurilor respective au ales de regulă movile de pământ sau zone ușor înălțate, (Grivița, Matca, Drăgănești și Bârlad-Dealul Țuguieta), uneori situate pe văile râurilor (Pogonești, pe valea Tutovei și Umbrărești, pe valea Chineja), în lunca inundabilă a Bârladului (Banca) ori pe valea Bârladului (Bârlad-Parc și Bârlad-Moara lui Chicoș). Numărul mare al descoperirile funerare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
exemplare au pereții groși, umerii aplatizați, mai rar bombați, cu buza ușor răsfrântă (Bârlad-Prodana, Simila-Zorleni) și ornamentată în dese rânduri cu alveole (Dănești). Împreună cu fragmentele de vase borcan au găsite altele, provenind de la tipsii, cu fundul gros, marginea scundă sau înălțată (Dagâța), decorată uneori cu alveole (Dănești). Ornamentația ceramicii Dridu atinge apogeul într-o varietate impresionantă de motive: linii lustruite, incizate vălurit, circulare, așezate orizontal. Ca zonă de dispunere a ornamentării, se observă preferința pentru umeri, gât, în general pe partea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
stâncoase împregiurul flamurei românești. în creierii împietriți ai munților și-n acrul lor cel rece, flutura tricolorul, trăia libertatea Transilvaniei. Într-o noapte am văzut un spectacol măreț. In culmile munților, pe frunțile lor de piatră, care de care mai înălțate, se aprindeau, umil câte unul, focuri mari, părea că munții însuși se apri [n]sese. Impregiurul focurilor vedeai șezând cete întregi de oameni, lăncile culcate pe umere străluceau în aer... lănci de coase cari-n urmă erau să devie spaima
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
reluarea temei morale printr-o morală formulată În termeni mai generali. Primul nivel (cadrul, fundamentul) are rolul de a pregăti obiectele pentru poezie. În limbaj modern: Înainte de a intra pe scenă, obiectul trece prin cabina cosmeticianului. Iese, de aici, mărit, Înălțat, cu un sensibil apetit pentru vastele perspective. A se lăsa „perspectivat”, a căpăta vocația proiecției, propensiunii, iată calitatea cea mai importantă a unui obiect. Introdus În poem, obiectul este lăsat deoparte pînă ce tema morală se consumă. Poemul trece, În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ridice odată un monument fundamental, în jurul căruia să pivoteze orașul, ca Luvrul la Paris, Kremlinul la Moscova, Palazzo Vecchio la Florența, Domul la Milano și celelalte. Nu-mi pasă ce va fi. Anume puncte trebuiesc complet curățate și pe ele înălțate edificii cardinale, indiferent ce destinație li s-ar da ulterior. Uite, dacă punem asta aci la mijloc, care ar domina cu profilul său tot orașul, am pune dincoace un for circular sau rectangular, din care am face tot ce poftim
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fiecare dată de la înțelesul termenului elin, peras. Prima și cea mai importantă interpretare a conceptului grec de limită Heidegger o face în faimoasa Einführung in die Metaphysik (Introducere în metafizică) din 1935. Iată cum sună ea: "...faptul de a sta înălțat în sine însuși (das in sich hoch gerichtete Da-stehen), de a ajunge la o situare-fermă (Stand) și de a rămâne în situare-fermă, grecii îl înțeleg drept ființă. Ceea ce ajunge în felul acesta la situare-fermă și devine ferm-și-constant (ständig) în sine
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mărturisi acolo o crimă făcută din gelozie sau din ură, între mine și el s-ar întinde o punte pe care viața mea, în nebănuitul ei, ar fi putut să treacă. Dar ce punte poate arunca spre mine un cadavru înălțat ― de o vanitate infinită ― pe un maldăr de foi? Un asemenea jurnal nu ar interesa decât psihologia literaturii și ar fi un pseudo-jurnal. 30 mai Astăzi, la un stop, un cerșetor tânăr, cu figura rătăcită, săruta parbrizele, portierele, oglinzile retrovizoare
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]