920 matches
-
meu nume, ca să tulbure liniștea orelor calde cu zâmbet fermecător, ... Citește mai mult Cred că...nopțile ascund prăpăstii de tăcere,fugare roiuri de fluturi se apleacă asupra genelor mele,umbre scumpe, nesătule răscolesc cavalcade de emoții,sămânța de lumină desface încâlcitele căi ale vieții... Cred că...nostalgiile au parfum de curcubeece strivesc versul nescris între-ale mele buze,cu foșnet vestejit răsună pe-a vieții aleeclinchetul zgomotos, de lume să se amuze...Cred că...murmurul de ape reflectă bulgări de lumină,dansul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
o altă poezie, care nu are nevoie de comentariul meu: “Piatra și marmura / își scot inima la vedere / Ca un soare alb trimite săgeți / ce se strecoară în retină / Lumina îngheagă arcul de triumf / se unduiește în torsuri / în bărbi încîlcite / în sîni și pe pulpe / în vis de zeițe și zei nenăscuți // Inima parcă începe să tremure.” (“Michelangelo”) POEME CU CEASURI ȘI FLORI UNELTE ȘI INOROGI , SENTIMENTALE , MIRESME AMARE “ Oare cum e să fii / căutător de comori / printre ruine ?” Aici
POEME CU CEASURI SI FLORI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348877_a_350206]
-
respect și cumințenie, pentru armonie. Probabil și notorietatea mea, scriitor fiind, liber profesionist... Din discuțiile, șuetele și bârfele inevitabile - domeniu pe care îl detest- am aflat că în jurul domnului inginer se țesea o rețea de intrigi și suspiciuni exagerate și încâlcite, de presupuneri și exagerări demne de scenarii aberante, fanteziste. Omul, întradevăr, degaja, difuza și infuza o răceală enigmatică, era inflexibil, corect și distant, dar deosebit de manierat. Am fost nevoit să îl abordez în mai multe rânduri imediat după ce se mutase
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347021_a_348350]
-
Semneaza: Ștefan”. “O, Doamne, Ștefan, numai tu mă poți scoate din această stare, îți mulțumesc!” spuse ea. Merse la baie își făcu toaleta de seară, se schimbă și se așeză în pat. Într-un târziu adormi gândindu-se la situația încâlcită în care se află. ( va urma) Referință Bibliografică: Poveste de început de primăvară ( V II ) / Vasilica Ilie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 661, Anul II, 22 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Vasilica Ilie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
POVESTE DE ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ ( V II ) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346451_a_347780]
-
datate Rugându-vă să binevoiți a dispune înscrierea acestei firme în registrele acestul Onor. Trib. Primiți vă rog asigurarea mea prea distinsei mele considerațiuni. Semnează Caragiale. Fac mențiunea că numai semnătura îi aparține lui Caragiale, restul scrisului cu această limbă încâlcită, cu cerneală violetă, redactată neglijent, este pesemne a vreunui grefier semianalfabet. Succesul inteprinderii este încurajator. Gazetari, scriitori, actori își stabilesc acum locul aici la o halbă de bere și la lungi șuiete despre viața literară și politică din București și
CARAGIALE,BERARUL DE LA „BENE BIBENTI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 663 din 24 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346532_a_347861]
-
e de lună Ochi de mlaștină - potirul unui nufăr tinde spre soare Noapte adâncă- lanul de grîu doarme macii veghează Berze la lucru - Camuflaj pentru broscuțe Umede trestii Plimbare în doi - în lumin- amurgului o libelulă Copaci dezgoliți - prin crengile-ncâlcite tremură stele Din nori stoarce vântul săgeți de ploaie - burlanul cântă În livadă sunete prudente - cad fructele Tăcute păduri sfidând întunericul - stele prin arbori Ospăț de vrăbii-n vița de streșini prinsă- motan la pândă Bătrânul nuc și-a slobozit
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU,MARGARETA –ILDIKO (MARIKO) JUVERDEANU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348266_a_349595]
-
în două emisfere. Căutări Căutător de comori deșarte, ferecă strigătul disperării, în stânca neagră, căreia alții, i-au stors aurul, asemeni sculptorului care, aruncă departe dalta, contemplând blocul de marmură, zămislit de natură, cu nici o latură știrbită. * Prea multe poteci încâlcite, ai de cutreierat. Imaculatul ce-l cauți, nu-i în verdele frunzelor, nici în albastrul cerului, nu! nici apele de cleștar nu-l au, poate nu-i nicăieri... dacă nu-i chiar în tine. * N-ajunge sublimul freamăt de harphă
GÂNDURI ŞI FLORI de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348269_a_349598]
-
o altă poezie, care nu are nevoie de comentariul meu: „Piatra și marmura/ își scot inima la vedere/ Ca un soare alb trimite săgeți/ ce se strecoară în retină/ Lumina îngheagă arcul de triumf/ se unduiește în torsuri/ în bărbi încîlcite/ în sîni și pe pulpe/ în vis de zeițe și zei nenăscuți// Inima parcă începe să tremure.” (“Michelangelo”) 2. „Unelte și inorogi, sentimente. miresme amare” „Oare cum e să fii/ căutător de comori/ printre ruine?” Aici este cheia, în aceste
POEME CU CEASURI ŞI FLORI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345347_a_346676]
-
au orbit de resentimente activate de lăcomia hrănirii cu victime, de încăierare, de sfîșiere și s-au năpustit asupra elitelor României...! Anca Sigartău. Au rămas în urma ei întrebări...! Artiștii nu au fost lăsați nici ei să treacă în siguranță prin încâlcitul labirint al unei anume categorii de presă în care cine intră are a-și istovi toți nervii până răzbate la luminiș. Pe maestrul Alexandru Arșinel, căruia doctorii i-au salvat viața, un ziarist ce nu merită să poarte nume omenesc
LEGE ÎN LUMINILE RAMPEI STRADALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377930_a_379259]
-
Isus— viața e jos Tăria poporului Său Doar El a-nălțat-o să-l laude toți Căci Domnul Isus— e Dumnezeu Primu-nviat— dintre cei morți Lăudați-l pe Domnul— Israel și neamuri Cântați-i mărire și dați-i onoare Călcând a lumii-ncâlcite azi planuri Căci lumea aleargă doar la pierzare Lăudați-l pe Domnul popoare azi toate Cântați-i mărire și slavă să-i dați Căci El e salvarea și astăzi din moarte În veci și-n vecie să-l lăudați 29-aprilie
PSALM 148 de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378091_a_379420]
-
Câtă vreme statul nu are controlul asupra producției și a costurilor realizării acesteia, „dividendele” reprezintă doar niște firimituri aruncate de societățile care îi explorează și exploatează bogățiile, în condiții de jaf, fapt ce a rezervat României statutul de colonie. Firul încâlcit al H.G.-urilor date de guvernele tranziției, începând cu anul1990 și până la sfârșitul anului 2008, este năucitor. Mi-ar lua câteva pagini să le prezint pe toate, cu explicațiile stufoase și derutante și nu vreau să plictisesc cititorii cu înșiruirea
SUFLETUL PĂMÂNTULUI ROMÂNESC de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376364_a_377693]
-
părul, lung și frumos, revărsat în valuri pe umeri, folosind un pieptene pe care îl scoase din rucsac. Cred că o cam durea pieptănatul acela, căci îi vedeam fața care îi suferea la fiecare trecere a pieptenului prin părul cam încâlcit. În fine, după ce-și aranjă pletele, le prinse cu o panglică albastră. Schimbasem deja câteva cuvinte cu băieții, numai că nu aflasem mai nimic de la ei. Dar când am revenit în cameră cu cel de-al șaselea braț de
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376538_a_377867]
-
Simt toamnă! E culoare... Prin văile adânci, fuioare lungi de ceață au gust de-mbrățișare. Simt toamnă! E bogată... Aromele-i intense, născute din dorința, cu brațe-ntinse așteaptă. Simt toamnă! E frumoasă... Pe chipul ei trec umbre tăcute și-ncâlcite, dar ea, râde sfioasa. Simt toamnă! E aroma... Pe frunza-i ruginie culorile se-mbată cu gust de viață nouă. Simt toamnă! E-așteptare... Sub bolta unui gând raze blânde de soare se împletesc în mare. Citește mai mult Simt
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
Simt toamnă!Simt toamnă! E culoare...Prin văile adânci,fuioare lungi de ceațăau gust de-mbrățișare.Simt toamnă! E bogată...Aromele-i intense,născute din dorința,cu brațe-ntinse așteaptă.Simt toamnă! E frumoasă...Pe chipul ei trec umbretăcute și-ncâlcite,dar ea, râde sfioasă.Simt toamnă! E aroma...Pe frunza-i ruginieculorile se-mbatăcu gust de viață nouă.Simt toamnă! E-așteptare...Sub bolta unui gândraze blânde de soarese împletesc în mare.... XXI. FLORI DE MYOSOTIS, de Corina Negrea , publicat în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
acest Mărțișor, vine să împlinească blestemul Durerii? Ei, ce spuneți? Toți demnitarii au sorbit cuvintele împăratului care dezvăluiau cumplita taină. Frumoasa prințesă, fiică a Speranței, care avea să împlinească blestemul Durerii!... Iar Mărțișor ăsta, care zice că îndeplinește dorința Destinului! Încâlcită treabă! Pâcla tăcerii îi învăluise cu totul. Apoi începură să vorbească șoptit, doi câte doi, pe urmă tot mai tare, vociferând și transformând discuția într-o ceartă generală. Când văzu Soare-Împărat că hărmălaia se amplifică, le-o reteză: - Destul! Numai
MĂRŢIŞOR-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375970_a_377299]
-
apare un gând care tinde să impieteze asupra actului creației, asupra avântului său fericit: Nu poți spune nimic care să nu se fi spus și mai înainte.”(Terentius) Cu toate astea, spunem, de mii de ani, aceleași lucruri referitoare la încâlcitele ițe ale existenței noastre pământești și reușim, totuși, să fim originali... Tot universul se filtrează prin noi și trece dincolo, spre oameni, spre cei care ne aud sau ne citesc, cu totul nou, special, într-o diversitate infinită, nesperată... Despre
OLGUŢA TRIFAN ŞI ”ARMISTIŢIUL” CU GÂNDUL REBEL DE A SCRIE VERSURI DE PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376643_a_377972]
-
o comunicare fără această metaforă: „picăturile de apă din atmosferă, care au înghețat ca urmare temperaturilor scăzute, s-au transformat în cristale, care cad pe pământ ca niște fulgi dintr-o pernă ruptă”. Exprimare „științifică” greoaie, lungă, stufoasă, cu mesaj încâlcit și plicticos. Nu m-ă lămurește, deși se străduiește să „explice” fenomenul. Altfel se receptează acest fenomen dacă m-ă exprim cu metafore: „în jocul lor zglobiu, fulgii de nea acoperă câmpia cu pânze sclipitoare”. Desigur, se presupune că receptorul
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
lat încăperea cu pași mici și repezi. Trecea din nou la masă, ceva mai calm, pentru a mai scrie câte ceva, încercând să-și amintească exact ce-i ceruse polițistul. Abia acoperise o pagină și jumătate cu scrisul său neuniform și încâlcit, dar lizibil, când a simțit în ceafă o privire scormonitoare. A întors capul și nu mică i-a fost mirarea să-l vadă pe comisarul Olaru, încremenit pe pragul ușii, în costumul său gri ce-i scotea în evidență fața
EPISODUL 11, CAP. IV, MEANDRELE DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372622_a_373951]
-
Bbota Publicat în: Ediția nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Cred că...nopțile ascund prăpăstii de tăcere, fugare roiuri de fluturi se apleacă asupra genelor mele, umbre scumpe, nesătule răscolesc cavalcade de emoții, sămânța de lumină desface încâlcitele căi ale vieții... Cred că...nostalgiile au parfum de curcubee ce strivesc versul nescris între-ale mele buze, cu foșnet vestejit răsună pe-a vieții alee clinchetul zgomotos, de lume să se amuze... Cred că...murmurul de ape reflectă bulgări de
CREZUL MEU de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/372777_a_374106]
-
Autor: Ionel Grecu Publicat în: Ediția nr. 1604 din 23 mai 2015 Toate Articolele Autorului DE CE...?! De ce ni-i țara sărăcită? De ce ni-i apa otrăvită? De ce ni-i țara părăsită? De ce ni-i nația hulită? De ce ni-i limba încâlcită? De ce ni-s munții despuiați? De ce-s copiii exportați? De ce-s medicii alungați? De ce ni-i aurul furat? De ce-i pământul nelucrat? Unde-s vestitele sere Când exportam de toate cele? Ei le-au vândut pe trei arginți, Degeaba ne
DE CE...?! de IONEL GRECU în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379672_a_381001]
-
mai ales că sărbătorita era o rebelă convinsă. Pe Ovidiu îl cunoscusem mai demult, la tribunal, chiar în sala de ședință, unde mi-l prezentase un coleg avocat. El era martor într-un litigiu de muncă, un proces lung și încâlcit, afirmase colegul meu, însă a fost singura dată când l-am zărit, suficient pentru a observa câteva detalii. Îmi aminteam cu plăcere că-mi lăsase o impresie bună, mă cucerise cu atitudinea lui, pe cât de masculină pe atât de senzuală
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 1 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371670_a_372999]
-
râse din toată inima, sărutând-o împăciuitor. - Asta nu o voi dezvălui nimănui! promise el mucalit. - Deci, am sforăit! se alarmă ea. Și te-ai distrat bine? Cum ai putut? făcu Lea pe supărata, înfigându-și degetele în părul lui încâlcit. - Parcă spuneai că doar urșii trăiesc prin părțile astea! Văd că aveți și câteva leoaice, în fauna locului! A nimerit una chiar în patul meu! - Daa? Stai să vezi ce gheare ascuțite are! se alintă ea, cuibărindu-se în brațele
DILEME ( FRAGMENT 35) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375663_a_376992]
-
Acasa > Versuri > Iubire > IOAN CÂRJA - FRÎNTURI DE GÂND (POEZII) Autor: Ioan Cârja Publicat în: Ediția nr. 1893 din 07 martie 2016 Toate Articolele Autorului ÎȚI AMINTEȘTI Îți amintești iubito când coseam pe luncă, fânul mare, încâlcit? Știam că numai noi îl călcam seara, când târziu, ne-ntâlneam pentru iubit! Îți amintești iubito, când veneai pe la amiază, cu un coș cu mâncare? Eu, mă lăsam atunci de la cosit, și te intâmpinam, c-o sărutare. Îți amintești iubito
FRÎNTURI DE GÂND (POEZII) de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369230_a_370559]
-
Simt magice dorinți prin unde pe când te beau înfrigurat să aflu ce mai poți ascunde în tot ce încă nu mi-ai dat. Nu cred că poate să se rupă această vrajă care-n noi se lasă dezlegată după și încâlcită iar apoi. Zadarnic aș fugi aiurea. Iubirea-mi va dori mereu ca-ntruna să colind pădurea care renaște-n dorul meu. Anatol Covali Referință Bibliografică: Arșiță / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1919, Anul VI, 02 aprilie 2016
ARŞIŢĂ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369240_a_370569]
-
ferma determinație a intelectului trebuie dizolvată iar, pe de altă parte, aceeași idealitate trebuie coborîtă la simplul rol de diferențiere senzorială. Acest lucru îi face incapabili de a scrie istorie. Toate cele real întîmplate iau la ei forma unor vise încîlcite. Nedeterminarea conștiinței are drept consecință și nedeterminarea lumii exterioare. Ceea ce noi numim adevăr și veridicitate istorică, înțelegere rațională și legată de un sens al evenimentelor și o obiectivitate în expunere toate acestea zadarnic le-am căuta la indieni. Ei nici
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]