190,552 matches
-
Roxana Racaru Volumul de debut al lui Francisc Nona, cuprinde cîteva proze scurte, inegale ca valoare, în care se dovedește un prozator format deși încă ezită între două formule epice: proză de tip realist, implicînd mediile periferice, lumea violenței; și cea de tip arhetipal, putem zice, cu fragmente de incantație (ca în proza expresionistă), predominant livrescă. Gheorghe Crăciun remarca în prefață o "fascinație față de mediile
Violență și flori by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14711_a_16036]
-
trebuie să ajung și eu pînă atunci la ghișeu, gîndește Isidor..." pînă ce, tensiunea crescînd, afară vocile se multiplică, în dialoguri paralele, "măgarule - spune gospodina -, dumneata unde ți-ai lăsat obrazul - spune femeia -, domnul meu?, vorbesc cum vreau - spune studentul -, încă doi pași - gîndește Isidor -, vrei să mă enervezi - spune individul, șamd". Însă aceste decupaje nu sînt în stilul reportofonului, a înregistrării directe, ca la optzeciști; în ciuda inserțiilor realiste prozele lui Francisc Nona păstrează o doză mare de afectare livrescă prin
Violență și flori by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14711_a_16036]
-
continuări (vezi Bărbați în negru II, Stuart Little II, Austin Powers III ș.a.m.d.), am operat o selecție în funcție de gen, am încercat să acoperim o arie tematică cît mai diversă. Ce am obținut? Drame diverse și o comedie rătăcită încă de astă vară. Lansat acum cîteva luni, Puicuțe bune este, după cum o sugerează și versiunea autohtonă a titlului, un film ușor, ușor, o comedioară ieftină la propriu și la figurat. Ba chiar aflăm din materialul de presă că scenariul propriu-zis
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
Marius Chivu Ideea cărții Ciprianei Petre - teza ei de licență - apare formulată clar încă din Preambul : "Dezolarea neconștientizată a unei voci auctoriale eminamente narative, care, deși încearcă prin toate mijloacele să-și facă simțită prezența dramatică, rămâne condamnată la un statut marginal, parantetic, căci i se impun limitele unui gen prea puțin epic pentru
Cât teatru, atâta proză by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14713_a_16038]
-
așteptau la rând afară nerăbdători de câteva ceasuri, abia se pregăteau să intre pe lângă noi, care eram gata terminați... Oceania ne doborâse. Cel mai entuziasmat se arăta amicul meu, pictorul, Instigatorul ocult, aparținând probabil unei secte care nu a ajuns încă în România și care ar da bătaie de cap S.R.I.-ului. El socotea, de ex., că fără studii, fără belearte, fără academie, primitivii izolați de restul umanității creaseră în mijlocul Pacificului un Om real în fine, stăpânit de instincte, pe care
Reflexe pariziene IX by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14724_a_16049]
-
de-a trece de pe poziția lui anima (sufletul feminin) la acea a lui animus (spiritul masculin). Neîndoios, substratul unei atari porniri îl reprezintă un impuls al "egalizării" cu masculinul autoritar, beneficiar al principalelor avantaje moral-sociale, sub regimul patriarhatului, să recunoaștem, încă în bună măsură în vigoare. "Simbol al preaputerii", cum ar zice Macedonski, bărbații se văd receptați cu o admirație nuanțată de ciudă: " Voi sînteți Bărbații Secolului -/ vulturii stăpînind înaltul/ și pescărușii cu aripile tăiate.(...) Voi purtați veșminte de aur,/ potire
Feminin versus masculin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14720_a_16045]
-
Liviu Dănceanu Probabil că încă suntem mefienți la aniversări și sărbătoriri. Supradozele de festivism prizate în evul roșu ne-au lecuit, se pare pentru mult timp, de cultul temenelelor și al aplauzelor de circumstanță. A omite ori a ignora un eveniment ce ține de borna
Muzica cea de toate zilele: Maestrul la 75 de ani by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14733_a_16058]
-
creator al acestuia, a fost respingerea adesea dură ori tăcerea defel amabilă, adică, așa cum spune exegetul, un demers "într-un fel de simetrie radical contrastantă". Să ne amintim că Nicolae Iorga găsea nimerit a consemna, la debutul poetului, în 1936, "încă un nebun", că Vladimir Streinu îl avertiza, în 1941, că nu va mai fi luat în seamă decît "cînd va dovedi curajul de a fi cuminte", că Nicolae Manolescu se vădea, în 1969, încă surprinzător de reticent, considerînd că "drumețul
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
consemna, la debutul poetului, în 1936, "încă un nebun", că Vladimir Streinu îl avertiza, în 1941, că nu va mai fi luat în seamă decît "cînd va dovedi curajul de a fi cuminte", că Nicolae Manolescu se vădea, în 1969, încă surprinzător de reticent, considerînd că "drumețul incendiar" aduce "doar un limbaj insolit și, pînă la urmă, de o dificultate numai exterioară". Morile Domnului macină încet dar sigur, inclusiv neînțelegerile și reținerile în cazul marilor creatori! Alături de cea a Simonei Popescu
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
de reconstrucție a sensului, de semioză, trebuitor oricărei comunicări, pe care dezordinea pură, haosul o anihilează. Desigur fără a impieta asupra altor inconformisme posibile în creație ca și-n tîlcuirea ei, într-o zonă prevăzută "cu foarte multul mister rămas încă, desigur, doar bănuit în adîncul adîncurilor".
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
cîteva categorii de desene, albumul este un adevărat spectacol manieristo-baroc, în pofida austerității extreme la care a ajuns expresia lui Ilfoveanu în lucrările lui mai recente. Conservînd atît mitologia, cît și tipologia artei sale din ultimele două decenii, pictorul a făcut încă un pas important către dematerializarea picturii și către spiritualizarea mesajului prin substituirea pastei și a tușei cu linia pură, cu semnul plastic dus aproape de limita transparenței. Acest hieratism extrem care, în mod evident, camuflează un imaginar debordant și o enormă
Cărți despre artiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14731_a_16056]
-
țintești spre un loc clasificabil în istoriile literare. Obesesia ierarhiilor, a clasificărilor, l-a înnebunit mai mult pe scriitorul român, decît pe critic. Fiecare a avut grijă să-și găsească loc într-un cenaclu, într-o mișcare, direcție, generație etc. încă din timpul vieții. Una dintre cele mai anormale manifestări culturale pe care le-a produs sistemul opresiv comunist a fost tocmai această manie/agonie a clasificării, a autoclasificării. Foarte mulți autori au avut marea bătaie de cap de a-și
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
cu Nicolaescu, cu Săraru și cu mulți alți dinozauri poți într-adevăr părea nebun. Pentru că ei își văd liniștiți de treabă în cele mai înalte funcții. Poți părea nebun cînd încerci să ai o atitudine normală într-un sistem cultural încă extrem de bolnav. Si poți înnebuni de-a binelea cînd vezi teribila continuitate: pentru instituțiile culturale, '89 aproape n-a contat. în ciuda acestora Daneliuc construiește, scrie, imaginează scenarii pentru viitoarele filme. Daneliuc știe unde stă adevărata luptă: "Cenzura economică este mai
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
să scuze sau să acuze pe cineva. Mai nou apar memorii din timpul guvernării CDR-ului: Radu Vasile, Răsvan Popescu și, s-a anunțat deja, Emil Constantinescu. Avem de-a face aici cu o grabă infinită și cu o încredere încă oarbă în amintiri. Astfel de mărturii încă au aerul unor documente pentru unii, pentru cei care au fost sufocați de avalanșa memorialistică postdecembristă, fără să fi învățat mai nimic din ea. Măcar o regulă: jurnalul sau memoriile nu pot "ataca
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
Mai nou apar memorii din timpul guvernării CDR-ului: Radu Vasile, Răsvan Popescu și, s-a anunțat deja, Emil Constantinescu. Avem de-a face aici cu o grabă infinită și cu o încredere încă oarbă în amintiri. Astfel de mărturii încă au aerul unor documente pentru unii, pentru cei care au fost sufocați de avalanșa memorialistică postdecembristă, fără să fi învățat mai nimic din ea. Măcar o regulă: jurnalul sau memoriile nu pot "ataca" pe cineva ucigător, îl pot cel mult
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
biografice în scene pline de savoare. Sau, mult mai plauzibil, o anume credință artistică pe care o găsim definită indirect chiar în roman: "Mă uit la filme de vreo cincizeci de ani și, cu excepția unor explicații formale sau de ritm, încă nu știu de ce se trage din mai multe unghiuri. Cine vede așa? Autorul?... Sau Dumnezeu? De ce n-ar cădea atunci și bucăți epice din toate părțile ca o vînătoare de vulpi, sau ca o ploaie a memoriei plurale, anonimă, din
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
ar fi mercenar în Legiunea Străină, deși bietul om nu era decît colonel în instituția aceea." Întîlnirea cu Ion Iliescu este de un haz nebun. Regizorul trebuie să îndure cîteva răbufniri culturale ale președintelui: îi spune că dacii vorbeau latina încă înainte ca romanii să apară pe aceste meleaguri. Personajul Daneliuc nu ripostează, are nevoie de bani pentru filmul său "Ovidius". Nu obține nimic și pleacă de la cocktail plin de înalte sentimente față de președinte. Romanul Apa din cizme (2000) este povestea
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
în zilele noastre, democratice. Cum stau lucrurile la noi? Este neîndoielnic faptul că, în decembrie 1989, în România a avut loc o schimbare care poate fi denumită revoluționară, cu observația că revoluția la care au participat timișorenii nu a reușit încă. Amintita schimbare a indus și ideea de democrație. Pentru a o caracteriza, diverse persoane (de obicei oficiale) au folosit sintagme (oricum originale) precum: democrație tânără, democrație fragilă, democrație incipientă, etc. Cred că termenul cel mai potrivit, pentru starea de lucruri
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
și exegeți literari au căzut de acord că D'ale carnavalului, departe de a fi "cea mai slabă piesă" a lui Caragiale e, fără tăgadă, cea mai dificilă. De dificultățile pe care le presupune înscenarea textului caragialian m-am convins încă o dată urmărind premiera orădeană regizată de Ion Sapdaru. într-un text publicat în caietul-program, regizorul afirmă că D'ale carnavalului "este un antivodevil; un vodevil clasic franțuzesc debutează cu un ghem de încurcături, confuzii, conflicte care, pe parcursul acțiunii, se desfac
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]
-
unul din cele mai urâte atacuri din întregul său mandat? Oare acel Dan Diaconescu de care "instituția prezidențială" se dezicea cu atâta demnitate era altul decât gazdă mieroasa ce i-a oferit d-lui Constantinescu prilejul de-a ne convinge încă o dată că între 1996 și 2000 am fost cobaii cinismului sau? Ion Iliescu, cel care în septembrie 2002 cere investigarea gravei situații de la OTV, n-are nici o legătură cu omonimul care l-a invitat într-o lungă călătorie pe Dan
Antisemitismul fara antisemiti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14762_a_16087]
-
fi în final cel mai tragic. Mănăstirea respectivă e însă și o spălătorie foarte lucrativa pentru clerul catolic, fetele muncind practic ca niște sclave. Dacă adaug că acest gen de muncă forțată a fost oprit abia în 1996, ca bigotismul încă face ravagii în societățile în care catolicismul nu e decît o altă expresie a fundamentalismului religios, vom înțelege și protestul Vaticanului față de mesajul filmului. Ce rămîne însă e forță neobișnuită cu care Peter Mullan își conduce filmul și tinerele personaje
Venetia sub semnul Șarpelui by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/14779_a_16104]
-
întregi, otova, una după alta, nu-i aparțineau, nu el le făcuse, ci așa cumpărase cartea care se părea că trecuse prin mâinile a nenumărați clienți, studenți în special, niște profesioniști, în orice caz, nu cititori de rând... Ulise ședea încă în fața mea pe mesuța trasă anume încă înainte ca Jeff - asa-l chema - să se întoarcă de la restaurant. Atunci, din vorba în vorbă, îi spusesem că Joyce semăna cu Cervantes, că între Don Quijote și Leopold Bloom, că între două paranteze
Reflexe pariziene VII by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14773_a_16098]
-
aparțineau, nu el le făcuse, ci așa cumpărase cartea care se părea că trecuse prin mâinile a nenumărați clienți, studenți în special, niște profesioniști, în orice caz, nu cititori de rând... Ulise ședea încă în fața mea pe mesuța trasă anume încă înainte ca Jeff - asa-l chema - să se întoarcă de la restaurant. Atunci, din vorba în vorbă, îi spusesem că Joyce semăna cu Cervantes, că între Don Quijote și Leopold Bloom, că între două paranteze foarte largi, foarte încăpătoare, se îngrămădeau ceilalți
Reflexe pariziene VII by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14773_a_16098]
-
unor oameni ca N. D. Cocea și Ț. Arghezi, ca Gală Galaction și Ion Vinea. Colaborator al mai multor rubrici, inițiator al altora, plăcerea implicării în ziaristica și a antrenării altora, ca Tristan Tzara și Marcel Iancu, în editarea lor încă de la o vârstă foarte tânără, cănd scoate "Simbolul" unde și debutează, fac din Ion Vinea un pasionat. "Mă gândesc în toate chipurile cum să fac să apară gazeta", scrie el într-un jurnal fragmentar, la 1 martie 1918, cănd "Chemarea
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
acest domeniu, combate ușurătatea atribuirii de către autorii volumelor de Opere, de la Editură Dacia, din 1978, Mircea Vaida și Gheorghe Sprinteroiu, a unui articol din "Facla" din 31 martie 1912, semnat cu inițială V., ca aparținând lui Ion Vinea, deși el încă nu debutase la acea vreme pune în cântarul critic opinii referitoare la român și la scriitor, în general, dar mai ales prețuiește contribuția d-nei Constandina Brezu-Stoian, la promovarea publicisticii literare a lui Ion Vinea, în 1972, cât și la interpretarea
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]