408 matches
-
m-ai născut om singur. În icoană abia că distingea un cerc. Om singur. Povară pentru două perechi de umeri puternici. După el, altă singurătate și alta... Trei blesteme în vreme de secetă, trei guri de hrănit, trei suflete de încălțat, trei capete de acoperit, căciuli, sumane, cămăși, cizme, pâine... Erau trei copii. Primăvara, perechea de cizme tulbura cerul curs în băltoacă, tușe de lumină și de noroi pe tălpi. Colbul drumului, făină cernută din cer, de sub roțile Carului Mare direct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
confuz și supus. Dar femeia pe care o aveam în față era prea departe de imaginea aceea. Nemachiată, Italia avea tenul de un alb prăfos, care se înroșea sub ochi și sub nas. Și apărea mai scundă ca de obicei, încălțată cum era cu o pereche de teniși negri. Se așeză în fața mea. Poate se rușina că am surprins-o fără podoabe, în normalitatea ei domestică. Avea mâinile înroșite și încerca să le ascundă, strângându-le una într-alta. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
se în mijlocul frazei. De ce? — Dar... — Dar ce? zice Michael, privindu‑mă cu interes. De ce să nu conducă biroul din Londra? E deșteaptă, ambițioasă... — A. Păi... nu există nici un motiv, zic pierită. Nu pot să‑i spun „pentru că e o vacă încălțată“. — Apropo, ai auzit că s‑a logodit? zice Luke. Cu Ed Collins de la Hill Hanson. — Pe bune? zic surprinsă. Eu credeam că are o relație cu... ăla, cum îl cheamă. — Cu cine? zice Michael. — Ăă... nu mai știu. Iau o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
spre mine, părând sincer interesat. Tu ai citit‑o pe Alicia într‑un mod în care nici Luke, nici eu n‑am fost în stare. Pe ce te‑ai bazat? — Pe nimic, zic deschis. Doar pe faptul că o vacă încălțată. Michael își dă capul pe spate și începe să râdă cu poftă. — Intuiția feminină. De ce am mai avea nevoie de vreun alt motiv? Continuă să râdă câteva clipe, apoi își lasă paharul jos și îmi surâde cu un licăr în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
absolut nimic în farfurie. Spală vasele și le pune la scurs. După care deschide dulapul. Dulapul e gol. Se privește atent și vede că e deja îmbrăcat într un frumos costum negru. Își dă seama că a dormit îmbrăcat. Și încălțat. Își face patul impecabil și întinde pe deasupra o cuvertură. Iese în vestibul. Se îndreaptă spre ușă. În ultima clipă, se întoarce: ceva i-a atras atenția. Se uită la scadențarul de deasupra oglinzii și vede că cineva a bifat căsuța
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
absolut nimic în farfurie. Spală vasele și le pune la scurs. După care deschide dulapul. Dulapul e gol. Se privește atent și vede că e deja îmbrăcat într un frumos costum negru. Își dă seama că a dormit îmbrăcat. Și încălțat. Își face patul impecabil și întinde pe deasupra o cuvertură. Iese în vestibul. Se îndreaptă spre ușă. Aude soneria. Îl trece un fior. N-are curaj să se uite pe vizor. Spune, pierdut: — Prea târziu, a expirat timpul. — Sunt eu, Esmé
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
cu bucăți de oameni. Îți dai seama? Pe ce lume am trăit, Verginele, băiatule, că... - Bingoooo!, țopăi Verginel, văzând cum Biluță trage furtunul și cu el și un picior întreg, retezat din coapse, într-un crac de pantalon albastru și încălțat cu un baschet gălbui. - Suntem scăpați, dom’ Aulius! Banca plătește! Ieșirea prin Sărindar! Nu vă omorâți că avem sarmale și țuică pentru toți! Să vină pompierii de la secția Centrală! Prins de un entuziasm fără margini, Verginel zdupăia aerobic, bătând din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
vrea să-mi spună unde stă nebuna, a intrat în apartamentul ăla al ei și s-a înecat întâi în mirosul de... ce-o fi fost?, i se părea că miroase a lut, ce-o fi fost?, a găsit-o încălțată ca pe o nebună, avea în picioare niște cizme din piele de ren, cu blăniță și talpa groasă, și le comandase undeva în străinătate, purta prin casă numai pantaloni, da’ nu așa, pantaloni de stofă, ci o salopetă de fâș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
puțin toner de la imprimantă. După care simt că am fost puțin cam rea. La urma urmei, ce vină are planta ? — Iartă-mă, zic cu voce tare și-i ating o frunză. Dar proprietara ta e pur și simplu o vacă Încălțată. Lucru pe care nu mă Îndoiesc că-l știi deja. Vorbești cu tipul tău cel misterios ? aud o voce sarcastică În spatele meu, mă Întorc bulversată și-l văd În pragul ușii pe Connor. — Connor ! zic. Ce faci aici ? — Mă duc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
ghe-touu. Ca un câinee vagabond lângă un mai-da-n pără-ssit.... Antoniu Îl ajută să se ridice În capul oaselor, așezându-i cu grijă picioarele pe pământ, lângă pat și vârându-i-le pe rând În ciubotele mizere cu care a venit Încălțat. Respirația lui Kawabata s-a mai potolit după ce a băut ceaiul, iar cuvintele Încep să curgă fără poticneli dureroase și pauze foarte lungi. -Când am părăsit ghetoul, m-am aciuiat o vreme Într-un subsol de bloc , de unde am fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
cârciumarilor, privind respectul legii. S-a hotărât să se afișeze public interdicțiile sus-amintite cu următoarele "povățuiri individuale": a) trupul să fie menținut la căldura potrivită, individul urmând să poarte pe pântec un brâu de flanelă sau de postav, să umble încălțat și cu ciorapi de lână și niciodată desculț; să nu se culce pe pământul gol, fără adăpost și înveliș; a nu se bea apă, vin sau alte băuturi reci după somn sau după o muncă grea, când omul era asudat
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
drumul către dragostea adevărată nu e niciodată lin. Ei bine, treaba cu Luke și drumul meu către dragostea adevărată nu erau deloc. Pașii pe care îi făceam erau atât de mici și de poticniți încât ai fi zis că sunt încălțată cu o pereche de cizme noi cu tocurile defecte. Cu călcâiele pline de bășici și tăieturi, cu carnea înroșită, fiecare pas - cu un picior parcă mai scurt decât celălalt - era o cumplită agonie. în săptămâna de după petrecere m-am gândit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
peluza stropită chiar atunci, femeia după el, lepădându-și în drum sacoșele. Îl ajunge din două salturi, sprijinindu-se de parapetul cheiului își scoate pantoful dintr-un picior și, încolăcindu-și voluptuos piciorul în ciorap de mătase pe gamba celui încălțat, îl croiește o dată scurt cu cuiul tocului peste coapse pe micul fugar, pe urmă se încalță repede, cu aerul cuiva căruia nu-i face plăcere să fie observat într-o ipostază vulgară; cu copilul de-o aripă, revine la bagajul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
Nici el nu avea alte haine decât un pareo. Era o siluetă extraordinară, cu barba roșie și părul vâlvoi și pieptul mare foarte păros. Avea picioarele pline de bătături și de cicatrici, așa că am înțeles că nu mai umblă niciodată încălțat. Deci se transformase pe de-a-ntregul în băștinaș. Păru încântat să mă vadă și-i spuse Atei să taie o pasăre pentru masa noastră. Mă pofti înăuntru ca să-mi arate tabloul la care lucra când am venit. Într-un colț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
orb în sufletul său. Puțini sunt, însă, cei cărora li se luminează calea... Marius nu era un tânăr urât. Avea chiar o înfățișare plăcută vederii și un corp bine clădit, atletic și foarte intens lucrat. Mai mult, mereu se purta încălțat și îmbrăcat foarte curat și atent dichisit, încât, de fiecare dată, când îl vedeai, puteai să juri imediat că-i proaspăt scos dintr-o cutie. De aceea, ce-i drept, el își făcuse o obișnuință din a se privi în
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
din margine tot nu se iviseră. În schimb se auzea deslușit clopotul de la biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril. O mizerie, toată armata asta! trăgea concluzia Cipri, scârbit. Eu unul, dacă pic la admitere, fug de-acasă. Nu mă las încălțat. Fug în munți. Să vină după mine dacă le dă mâna. Dar era clar că fuga în munți nu era o soluție. Cu toții erau de acord că pentru a scăpa de armată merita să încerci la orice facultate, indiferent de
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Femeia e prin ea însăși o creatură divină. N-are nevoie de aprobarea nimănui. Trupul tău, un stog de grâu înconjurat de crini. Sânii tăi, amândoi precum doi iezi, gemenii unei gazele. Și voi vorbiți de punctaj, de juriu, vite încălțate ce sunteți! Dacă-i așa, înseamnă că s-a dus dracului camaraderia! Se așezau unul lângă altul pe bordura rotunjită a bazinului cu fântână arteziană din dreptul Sfatului Popular, toți în paltoane mai degrabă negre. Gemenii unei gazele! râdea Cuzino
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
o nedreptate și duce la degenerarea muncii la poporul rămas îndărăt. Producțiune. Consumațiune și schimb tratate din punct de vedere fiziocratic. [CĂRBUNE ȘI DIAMANT] 2255 Orice om datorește societății care-l susține un echivalent de muncă; dar nu orice vită încălțată are dreptul de-a determina valoarea acelui echivalent. Cele câteva sonate ale lui Beethoven nu dau ele mai mult decât toate operetele lui Offenbach la un loc? Cărbune și unul, cărbune și altul. Dar unul multiplicat în timpul de formațiune și
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ar fi infinit. Deci intelectul omenesc ar fi ridicat la o potență infinită i. În urmă-ne însă a trecut un timp etern. Atuncea nu s-ar putea ca Homer să fi fost un geniu, iar [acum] să trăiască vite încălțate cari fac versuri. Daca progresul ar fi infinit și nu numai o repartiție inegală după timpi, Homer ar fi trebuit să fie un măgar și Macedonski un geniu, și tocmai contrariul e adevărat. regres - grad progres [plus] grad [2] 2267
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
curelele și gulerele. Evitați orice strângere a vreunei suprafețe a corpului, în special a taliei, și evitați orice materiale sintetice care vă pot izola de câmpul electric al pământului. Când este posibil, exersați în aer liber, de preferință desculț sau încălțat numai cu șosete sau cu pantofi de piele. Oferiți-vă o expunere maximă la elementul ionizant din aer, apă și lumina solară, dar evitați să vă expuneți la vânturi reci. Exersarea în zone cu o vegetație abundentă este foarte benefică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
el. Un el care nu exista poate cu adevărat, sau, dacă ar fi existat, nu l-ar fi remarcat, chiar dacă s-ar fi aflat la câțiva pași de ea, gol până la brâu, mai mult la umbră decât la soare, tot Încălțat, dar cu șireturile ghetelor desfăcute, gata să le arunce unde se va nimeri odată cu pălăria de fetru de care nu se despărțea niciodată, În caz că, din inconștiență, prea mult plecată În larg, s-ar fi aflat În pericol. Lucru exclus, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Mintea ei nu putea să priceapă dacă acest străin a adormit-o făcînd-o să viseze atât de frumos, sau dacă, pentru a-i cuceri mai repede dragostea, prefăcuse râul în panglică și copacii în flori. Zări apoi sub piciorul ei încălțat în mătase înflorată cu fire de aur și de argint niște câlți sau aburi lăptoși. Întrebă: - Unde mă duci acuma, străinule? Ce sunt aburii pe care-i văd? - Sunt nori, Mehituasehet. Nu te speria! zise cârmaciul. Și Mehituasehet leșină pe
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
mai voia să plângă. Se întoarse și ieși din cameră lăsând fereastra deschisă. Își luă poșeta cu o mișcare bruscă de pe fotoliu în care meditase asupra cuvintelor din scrisoare, fără să se oprească din mers. Nici nu observase că rămăsese încălțată cu cizmele. Călcase pe covoarele pe care le păstra mereu curate fără să-i pese. Covorul, la fel de gri ca și perdeaua de care scăpase atât de ușor. Dacă ar fi reușit să arunce și tristețea pe fereastră la fel de ușor cum
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
prințesa să nu se ducă În pod, să nu se Înțepe la deget În fusul bătrânei. Într-o zi, Emily a Încercat efectiv să intre În televizor: am găsit-o În picioare pe un scaun, Încercând să-și bage piciorul Încălțat cu pantofi roșii În televizor. Am avut o discuție lungă, adică eu am vorbit și ea a ascultat, despre cum trebuie să lași lucrurile să se Întâmple pentru că și atunci când ajungi la partea Înfricoșătoare, povestea știa Încotro se Îndreaptă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
o cârpă specială sau Își ajusta unghiile cu un instrument special, modul lui de a vorbi, pedant de corect, și, poate mai presus de toate, excentricul lui obicei matinal de a se Îndrepta (se pare direct din pat, dar deja Încălțat și Îmbrăcat În pantaloni cu bretele roșii atârnând În spate și o ciudată vestă ca un fel de plasă acoperindu-i pieptul păros) spre cel mai apropiat robinet unde-și limita abluțiunile la o minuțioasă Înmuiere cu apă a feței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]