4,977 matches
-
într-unul singur. Morala poveștii, dacă o înțeleg eu bine, e tulburătoare mai ales deoarece ea e adresată explicit copiilor: trăim fiecare într-o lume a noastră, pe un asteroid izolat, precum lampagiul de pe planeta atît de mică încît nu încape pe ea decît un felinar și nimic altceva, dar e loc berechet pentru noi pe asteroidul altcuiva, cu condiția să ne lăsăm îmblînziți, să avem curajul de a fi vulnerabili. Micul prinț a fost scrisă în timpul războiului, cartea ajungînd la
Parabola micului prinț by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16515_a_17840]
-
-i mai permiteau să candideze ca președinte... Mă dezamăgește, doamnă, și-mi pun întrebări, dacă nu cumva și legile noastre inițiatice se-ncearcă a fi trădate la fel! Masoneria e o idee mare, o cale de perfecționare umană; dar dacă încape pe mâna tiranilor care îi schimbă sensul... Femeia rămase perplexă; cu toată marea ei inteligență, la așa ceva nu se așteptase. Si nici nu-i trecuse prin minte că s-ar fi putut aștepta. Bărbatul acesta, de-o maturitate interesantă fiindcă
Femeia fie ea regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_233]
-
ca tip de așteptare. "Trendul" este cel pe care îl știm cu toții, o retorică de "șoc", mult prea bine cotată, apărată de voci cu autoritate, prezentată ca manifestare a libertății de creație și ca inovația cea mai cea, premiată cât încape. Dar se simte o dorință difuză de trecere de la scrâșnetul neoavangardist, către altceva, mai postural, mai spiritualizat, mai reflexiv, mai autentic. Foarte bogat în memorie literară, foarte palimpsestic, roiul de figuri care s-a strâns în jurul Lustrei, ca un fel
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
20Sf.%20Grigorie%20Nyss a.pdf p. 21, p. 20 (accesat 28.06.2010); Norme de redactare exprima această idee: comentând Cântarea Cântărilor 5, 4, el vorbește despre fereastra sufletului ca o „deschizătură mică, îngustă și strâmtă, prin care n-a încăput Însuși Mirele, ci de-abia mâna Lui; dar prin ea a pătruns înăuntru și s-a atins de cea care dorea să-L vadă pe Mire, din care aceasta numai a câștigat, că a cunoscut că mâna aceasta este a
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
pentru a putea acoperi țipetele celor înjunghiați. Pădurea este o minunată orchestră. Literatura muzicală savantă este o pădure în care s-au exilat energii și rosturi creatoare, pasiuni ardente, ambiții deșarte... Istoria muzicii este concertul unei întregi literaturi sonore, ce încape într-o orgă al cărei geamăt amestecă în tuburile ei pămîntul cu cerurile. Tuburi ce ard de nerăbdare să vibreze. Pămînt și ceruri ce visează să ardă ca să lumineze. Din perspectiva luminării însă orice flacără, vorba lui Lucian Blaga, este
Tentația vinovatului incurabil by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11868_a_13193]
-
singură viață" (ibidem). Se impune un amestec de calm încordat și de "angoasă leneșă" (V. Ierunca): "ploaia merge înainte/ stropii mari împroașcă ferestrele/ călătoresc prin tot orașul ori numai/ pe anumite străzi/ uneori sînt atît de rari încît/ între ei încap nașteri și morți" (Poem refuzat). La rîndul său, clipa, detaliu al timpului, se vădește capabilă a se amplifica într-un fel catastrofic: Dar acest fel de a umple paginile cu nimic/ acest despotism al clipei răstoarnă/ toate plăsmuirile" (ibidem). Consecința
Paradisul lucrurilor umileParadisul lucrurilor umile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11880_a_13205]
-
chipul cel mai adînc și mai esențial: un om cumsecade." O responsabilitate trecută firesc, în familie, dă relief celor cîteva simple, altminteri, amintiri: "rotunjirea" unui destin de dascăl. În alt chip, dar cu aceeași "împăcare" , despre un tată apăsat, nu încape vorbă, de viață, dar cu nebănuite resurse de-a rezista "uscăciunii", bătrîneții nesuferite, scrie Simona Popescu: Tatăl meu în camera mare. E un tată visător, care gîndește la te miri ce, un tată fantast chiar, citind doar cărți "în care
Vacanță cu tata by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11881_a_13206]
-
des, fata unui pictor de la curtea lui Carol I, autor al unui frumos tablou cu Regina. Prin anii 1993-94, când am cunoscut-o, Tante Andrée își lua în serios ziua de naștere și o sărbătorea cu multă lume care abia încăpea în mica ei cămăruță. Avea și de ce să-și numere anii cu atâta interes: născută în secolul al XIX-lea, se apropia de sută, vârstă pe care a și depășit-o. La una din aceste aniversări, cred că la cea
Amintiri cu Lyggia Naum by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/11910_a_13235]
-
identitate și id, "compartimentul" impulsurilor noastre necontrolate. "Impulsuri" înseamnă, aici, evidențe devenite nechestionabile tocmai fiindcă nu ne-am pus niciodată întrebări cu privire la ele. Dar, "cînd canoanele ne canonesc prea tare se nasc canonadele anticanonice." Răspunsurile la provocările identităților în schimbare încap, se vede, undeva între tongue-twister și casse-tęte. Asta fiindcă problemele aduse în discuție nu acceptă, de cele mai multe ori, o soluție mai la îndemînă decît remiza din jocul de șah. Spațiul de manevră al fiecărei părți, supus comprimării la presiuni tot
Id și identitate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11900_a_13225]
-
sisteme", ele însele în schimbare, decît cu riscul de-a nu mai ieși din cutumele tinereții, ca Maiorescu, bătrîn, citindu-l, cu delicii, pe Șt. O. Iosif ...Poate, însă, și trebuie să rămînă apărătorul unor principii destul de generale, cît să încapă în ele prefacerile literaturii din, în cazul lui Lovinescu, aproape jumătate de veac. Avantajul criticii "la zi", apărute dintr-un tipic al modernismului, acela de-a sincroniza, aproape, evenimentul și "glosa" lui, este posibilitatea de-a aplica, unui "set" de
Scris-cititul cutumiar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12004_a_13329]
-
așteptate de Ragaiac nu are importanță (aici mă despart de explorările metodice ale lui Al. Andriescu, cât și ale altora). Referințele de lectură, cu unele aproximații, sunt etalate chiar de personaj (p. 32) și într-un amalgam în care nu încap preferințe și diferențieri nete. Căci rusoaica lui Ragaiac are o imagine proteiformă, din care se desprind obsesiv câteva trăsături ale pasiunii devoratoare: "Adorm cu privirile ei în cuget, cu privirile ei adânci și negre, care deodată se aprind de pâlpâiri
Bovarismul lui Ragaiac by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12003_a_13328]
-
dar talent are, cu siguranță (...) Și dacă aș fi un Robinson Crusoe, cu siguranță mi-aș dori ca, în singurătatea mea, să mă însoțească Destin și Vâltorile sufletului. (Traian Brătianu) http://www.sst.bibliotheca.ro/membri/Covali.htm Cântând Nu încape nicio îndoială Deasupra mea aripa îngerului ocrotindu-mă. În ochii sufletului meu Zâmbetul Creatorului - curcubeu feeric. Poate inima mea să nu se bucure? pot gândurile să mai facă șiraguri din lacrimi? Mi-am înțeles, în sfârșit, menirea. Mai e timp
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382673_a_384002]
-
oră, Să îl privim, cum lacrimînd pe-o coastă, Stă scris cu litere de miere și ne-adoră... Pe filele dintîi, să cadă-a noastre șoapte- De "Bun venit , trecutule, în urma noastră!", Și la sfîrșit de pagină,-n subsolul ei, încapă Cuvinte neînțelese, încă, de omenirea toată... Să răsfoim și plapuma, ce ne-a încălzit În nopțile de unică vecie pentru unul, Cu mîna mea și-a ta, s-o pipăim în gînd, C-a fost cu noi un cer de
PE-UN RAFT DIN FAŢA NOASTRĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382717_a_384046]
-
noștri inundați de imagini adunate roi. ...Și fete frumoase dansând pe sârmă zâmbind Sfidând gravitația zboară sub cupola albastră Până în speranțe, până în clipa în alb levitând Până în emoția inimii și în privirea noastră. ABATERE DE LA FIRESC Un verb ce-a încăput într-un Cuvânt Se roagă în silabe la mormântul unui sfânt Și o rimă rebelă ieșită din lege Se-așează rubin pe coroana unui rege; Iese icoana din cerul unei rostiri- Fraza încheie clipa din sfințiri. Poetul-verbul unei abateri de la
CONTEMPORAN CU DUMNEZEU (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382731_a_384060]
-
-n curcubeu, Mă întorc în mine, cel ce sunt Și parcă umbra mea e arsă, Îi pipăi rănile- sunt viu! Prin tulnic dorul dinspre-Acasă Îmi cheamă sufletul să-l scriu Și tu în tihnă să-mi asculți Poemul care-abia te încape, Aș vrea să urc acum pe Munți Până-i duminică sub pleoape; Când pe pământ umbla Iisus El s-a rugat, a câta oară? Ce liniște-i acolo sus! Și îngerii se-aud cum zboară... DE ZIUA MEA Nu-mi
POEME DE PE MUNTE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382730_a_384059]
-
mai ajunge vrem totul stins în fantezii practicabile din sunetul lor un dans nou sa apară iubiții de rând să-l poată dansa în palate toți răsfățații iubirii să învețe cum să se poarte de vor în istoria dansului să încapă mișcările lor elegante de AZED Anghel Zamfir Dan Referință Bibliografică: fetiței / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1522, Anul V, 02 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anghel Zamfir Dan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
FETIŢEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382738_a_384067]
-
pentru locuitori, dar și cea mai statornică legătură cu țara, limba, străbunii, tradițiile și istoria multimilenară a locuitorilor de pe aceste meleaguri. (Cu toate astea, prin legislația noastră fără egal în Europa, circa 20% din pământul sfânt al țării, deja a încăput în ghearele străinilor!) Te uiți în jur și te minunezi cât este de neiubit din pricina nevalorificării acest pământ îndelung jinduit de alții. Iar apele sunt pângărite și pădurile decimate. De pildă, în pădurile din județele Covasna și Harghita își face
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
ne seducă încă de la primele rînduri, antrenîndu-ne în aventura pasionantă a unei gîndiri în prada timpului. Pierre Pachet - Opera zilelor, traducere și prefață de Magda Jeanrenaud, Editura Paralela 45, Colecția "Deschideri", Pitești, 2001, 104 pagini, preț nemenționat. Secretul oglinzii Nu încape nici o îndoială că o eventuală istorie a discursului cultural despre oglindă și despre specularitate în general, ar trebui să țină seama de punctul de vedere al lui Sabine Melchior-Bonnet, expus în cartea sa Histoire du Miroir, tradusă de curînd la
Critica și experiența cotidiană by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16029_a_17354]
-
te înțeleg. N-ai cum să mă crezi. În capul tău de cățeluș al lui Felix, care face pipilică dând din codiță pe toate roțile de mașină pe care i le indică telefonic stăpânul, înainte de emisiune, n-are cum să încapă înțelegere pentru un asemenea gest. Cum dracu’ să plece cineva în vremuri ca astea? Și, în general, cum dracu’ să-și lase cineva jobul, în orice fel de vremuri? Știu că tu ai prezenta emisiunea cu bigudiuri în cap și
Mirci Badea vrea să mă tăvălesc în chinuri by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19625_a_20950]
-
jenant, de râsul râsului râsului universului etc. etc. etc. Mă opresc, că altfel aș termina lista mâine dimineață. Ce vreau să zic e că trebuie să căutăm cuvinte noi care să definească imbecilitatea acestor oameni. Alea vechi n-o mai încap. Pe bune. Propuneri? În afară de &^%$))))*^%$&&&%$#, **%$##^ și, eventual, ^%$*(*%$@!!@. Astea nu pot intra în dicționar. Ne trebuie cuvinte noi, acceptabile de către DEX. URGENT! Propuneri? UPDATE. Deocamdată, am primit pe mail, de la Ștefan B., alte două noi proiecte de atac la evaziunea fiscală. Mersi
URGENT! Se caută cuvinte noi pentru limba română! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20097_a_21422]
-
vorba unui coleg, ne-am mulțumi și doar cu demisia, nu mai avem nevoie de analiză. Și, înainte de demisie (sau după, nu ținem la o ordine anume), nu mai bine îți bagi undeva dosarele alea cu șină? Vezi, poate mai încape pe langă dosare și legea neconstituțională de micșorare a pensiilor, o altă dovadă a mării tale incompetente, care frizează deja patologicul. Poate încape și grădină carpatica. Hai, și tot haosul, și toată mizeria la care asistăm cu toții în fiecare zi
Vreau demisia lui Boc, grevă fiscală şi să emigrez! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20102_a_21427]
-
la o ordine anume), nu mai bine îți bagi undeva dosarele alea cu șină? Vezi, poate mai încape pe langă dosare și legea neconstituțională de micșorare a pensiilor, o altă dovadă a mării tale incompetente, care frizează deja patologicul. Poate încape și grădină carpatica. Hai, și tot haosul, și toată mizeria la care asistăm cu toții în fiecare zi. În nume personal, te rog să-ți bagi în fund și cele câteva zeci de declarații de venituri pe care numai eu le
Vreau demisia lui Boc, grevă fiscală şi să emigrez! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20102_a_21427]
-
în același vîrtej de notații, doar că aici mai eseistice) optează pentru extaza ritmică („leșin de plăcere, ca o nubilă anemică /.../ cînd simt ritmuri ample”, zice Iftime) și pentru „turbioanele de iraționalități care să scoată ceva la suprafață”. Și nu-ncape vorbă că scot ceva, stîrnite cum sunt de orice și din toate părțile. Poetica aceasta s-ar vrea de strict entuziasm, lăsat, pe cît posibil, să se deruleze fără control (dar iată că lui Gellu Dorian, tot în „Convorbiri...”, i
stolul 2012 de al. cistelecan: Un fel de experimente () [Corola-journal/Journalistic/2794_a_4119]
-
orice „cuzină“ franțuzească, orice modă chinezească sau alt exotism. Adevărații maeștri, cei care fac din bucătărit o artă la același rang cu baletul, pictura sau opera, oameni plătiți ca starurile de la Hollywood doar ca să dea savoare unei farfurii în care încap ușor cinci zerouri în dolari, sunt totuși extrem de puțini. Aproape la fel de puțini sunt cei care, plătind bani grei și dovedindu-și vocația de artist, ajung să le fie acestora discipoli, apoi, la rându-le, creează Academii de arte frumoase... și
Agenda2003-9-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280757_a_282086]
-
care ascultau discursul unui broscoi despre apa grea. Am fost fericit când m-am trezit și am văzut că am visat. În timp ce îmi beam cafeaua m-am gândit cu amărăciune la ziua precedentă și la cei pe mâna cărora a încăput biata Românie. L-am reîntâlnit pe Jean Chrétien cu ocazia re cepției oficiale de primire a lui Emil Constantinescu în Canada. Hi, Herman, mă bucur să te văd, dar să știi că nu am uitat că ai plecat de la recepția
Centrala nucleară de la Cernavodă. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/90_a_418]