531 matches
-
cumva convins, zise el, că daimonii pot fi și altceva decât niște spirite care «se mișcă Întruna În preajma noastră», după expresia lui Hesiod, (C) «veșminte de aer purtând»?1 După părerea mea, Între un spirit pur și un altul care, Încătușat Într-un corp, se trezește prins În lanțurile vieții de toate zilele există aceeași diferență ca Între un om oarecare și un actor care joacă În tragedii și În comedii. Nu este deci nici absurd, nici surprinzător că spiritele, când
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
a puternicilor și nobililor ei aliați s au întron at în lume principiile de drept și umanitate pentru toate neamurile și când în urma loviturilor zdrobitoare monarhia austro-ungară s a zguduit în temeliile ei, și s-a prăbușit, și toate neamurile încătușate în cuprinsul ei și-au câștigat dreptul de liberă hotărâre de sine, cel dintâi gând al Bucovinei dezrobite se îndreaptă către Regatul României de care întotdeauna am legat nădejdea dezrobirii noastre. Drept aceea, Noi, Congresul general al Bucovinei, întrupând suprema
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
că îi este locul. 1.10. VIDUL Pe fondul sincretismului noii ere, renasc misteriile vechilor școli ale Antichității. Nu li se poate opune nici biserica, închisă în propria-i dogmă și amestecată în tot felul de intrigi politice, nici știința, încătușată în limitele materiei, ambele nemaiștiind cum să-i facă pe oameni întregi. Știința trebuie să-și lărgească sfera de preocupare, iar religia trebuie să-și aducă aminte de origini, de Spirit, trebuie să repare legătura dintre cele văzute și cele
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
luăm parte la viața Spiritului, în grația și vraja adevăratei Realități, în stare de beatitudine, Beatitudinea este coexistentă cu Ființa Conștiință, face parte din natura noastră profundă. Toate atributele ce se referă la Ființa eternă se regăsesc în Beatitudinea eternă, încătușată de ignoranță, intelectualism, individualism și egoism. Individualismul este un concept al eu-lui și generează răul relelor : egoismul. Ele țin toate de ce e trecător în noi, dar în care, din păcate, ne investim talanții cu toată inconștiența de care suntem capabili
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
că acolo unde întâlnești o erinie întâlnești fantoma, pe Gorgo și groaza stârnită de masca ei, imagine a celei mai radicale alterități. Dar întâlnești și nebunia, căci imnul eriniilor este asociat pierderii rațiunii. Eriniile pun stăpânire pe mințile oamenilor, le încătușează, le lasă pradă delirului. Încă din finalul Hoeforelor, Oreste simte cum nebunia îi dă târcoale. Spiritul lui rebel, pe care nu-l mai poate controla, îl poartă deja pe cărări necunoscute, cele ale unei nebunii ce-l duce în pragul
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
ale cărei puteri, adaugă el, „ar trebui să ne ferim să le desconsiderăm”. Textul lui Schulz continuă apoi cu un frumos pasaj ce evocă tânguirile omuleților de ceară închiși în barăcile din iarmaroace, care dau astfel glas suferinței unor vieți încătușate pe vecie în temnița jalnicelor lor trupuri. Căci în aceste făpturi neînsemnate, disprețuite și atât de „ieftine”, se ascunde patetismul sfâșietor al unei materii siluite, brutalizate. Modelul manechinului, modelul figurii de ceară oferit de Kantor actorului aparține, așadar, unei culturi
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Îi erau de ajuns cinci dimensiuni pentru a Înțelege acele forțe fizice despre care avea cunoștință, astăzi fizicienii aflați În căutarea Marii Teorii Unificate (GUT) asupra universului măresc la zece sau unsprezece numărul de dimensiuni, dintre care șapte se află Încătușate În niște particule minuscule 5. Pentru a da un singur exemplu elocvent În legătură cu utilitatea acestei teorii, am putea menționa că electricitatea se explică drept rezultat - sau, mai degrabă, drept recepție - a gravitației cvadridimensionale În lumea noastră tridimensională 6. Punctul de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
drept antimimon pneuma, spiritul contrafăcut, această noțiune fundamentală a gnosticismului, se definește ca o chintesență a puterilor astrale malefice, epitomă a Fatalității (Heimarmene). Demiurgul Ialdabaot „a ținut sfat cu Puterile lui. Împreună ei au dat naștere Fatalității și i-au Încătușat pe zeii cerești, pe Îngeri și pe demoni, cu măsuri, momente și timpuri, astfel Încît să fie cu toții Înlănțuiți de aceea #Fatalitatea## care ocîrmuiește toate lucrurile: țel dăunător și funest!”74. „Într-adevăr, din această Fatalitate au venit toate nedreptățile
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
În timpul furtunilor de vară”64. Descrierea lui Augustin oferă și alte amănunte În privința scopului Întregii acțiuni: În fața acestei priveliști atrăgătoare, Puterile rele Își sporesc ardoarea și concupiscența. Frîiele gîndirii lor dezgustătoare slăbesc și, dintr-o dată, sufletul viu care mai era Încătușat În mădularele lor scapă afară cu totul și se amestecă În aerul cel curat. Aici sufletul se purifică deplin, apoi se Înalță spre corăbiile luminoase gata să-l ia și să-l ducă În patria lui. Iar rămășițele care conțin
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
reprezintă partea cea mai rea din sămînța pe care cei cinci Arhonți masculini și oștirile lor au ejaculat-o sub febra dorinței și chiar În lipsa unei partenere. Urmează viața animală: ea este rezultatul unui exercițiu aberant al sexualității din partea Arhonților-femele, Încătușate de roata Zodiacului. Ele sînt fecundate la vederea Mesagerului luminos din mijlocul cerului și rămîn Însărcinate, purtînd feți monstruoși, lipsiți de tată. Amețind din pricina mișcării roții zodiacale de care sînt legate, Arhonții-femele avortează și progeniturile lor cad pe pămînt, mănîncă
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
acestea, sufletul posedă Inteligență, Rațiune etc. provenind de la eonii de lumină. Întemnițat În trupul de Întuneric, sufletul este lăsat În voia păcatului, care Îl expune tuturor greșelilor și Îl face să-și uite originea. Inteligența-Lumină eliberează sufletul din Închisoarea trupului, Încătușînd cele cinci membre ale păcatului. Vechiului om căzut Îi ia locul un „Om Nou”, „Fiu al Dreptății”, iar cele cinci componente ale sufletului acestuia vor fi de acum Înainte Iubirea (Inteligența), Credința (Rațiunea), Perfecțiunea (GÎndirea), Răbdarea (Reflecția) și Înțelepciunea (Voința
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
oastea lui demonică vor fi aruncați Într-un lac de foc atît de adînc, Încît o piatră azvîrlită În el de un bărbat de treizeci de ani ar ajunge pe fundul lui abia după trei ani. Acolo Diavolul va fi Încătușat cu „lanțuri indestructibile”, pe cînd „Drepții vor străluci cu soarele În Împărăția Tatălui lor”, iar Fiul lui Dumnezeu va sta În dreapta Tatălui 51. 5. Consecințe doctrinale și etice ale mitului bogomilic Trăind În manieră encratită pentru a imita viața Îngerilor
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
14); șireturi (12); dezleagă (8); șnur (8); a uni (8); frînghie (7); prietenie (6); a strînge (6); cătușe (5); mîinile (5); noduri (5); a ține (5); ața (4); bine (4); cîine (4); cîinele (4); constrîngere (4); flori (4); funia (4); încătușa (4); închisoare (4); lanț (4); pușcărie (4); via (4); aduna (3); copac (3); a dezlega (3); hoț (3); imobiliza (3); împreună (3); închis (3); înfășura (3); păstra (3); sfoara (3); strîngea (3); adună (2); arest (2); căsătorie (2); căsnicie (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Tudor, tatăl cantautorului oltean Tudor Gheorghe amintește și el de această frică de securitate și de miliție: „Frica, acest sentiment ne-a schimbat viața. Frica alimentată zi de zi, an de an, de cei care fără frică și rușine, au încătușat tot ce țara a avut mai de valoare...” Și mai apoi: „Sărmanii noștri copii de care era plină țara, cu ce greșiseră ei să fie aruncați în mizerie și groază”. Iar Dan Mihăilescu, spune și el : “Cooperativa Ochiul și urechea
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
familia lui, despre care trebuia să mintă, pentru a se situa pe același plan cu ei. Și alte chestii din astea. Ura îi pîrjolea interiorul și ei i-ar fi văzut-o, dacă Radu nu și-ar fi ținut privirile încătușate de modelul de floare roșie din fața de masă. Îi privea în ochi doar cînd era sigur că a mai stins puțin din foc. Ar fi vrut să le facă rău, totuși era mai bine să se abțină pentru moment. S-
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
-l luase sau nu fusese strivit de roțile unei mașini. Stai aici! Unde crezi că te duci!? Radu i-a barat calea și l-a prins de umeri. Ca să fie mai sigur, a trîntit ușa balconului cu piciorul. Cornel era încătușat mai degrabă de corpul din calea lui decît de forța lui Radu, care de-abia dacă-l atingea. Îi dădea fiori numai gîndul la contactul cu alt corp. Iar o faci pe nebunu'?! Știi bine că n-o să-l mai
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Economii în alb și roșu; portretul femeii în roșu care va inspira titlul unui celebru roman cu mai mulți autori din anii '90; acea primă political fiction din literatura noastră în care câinii polițiști se revoltă, ocupă închisoarea după ce-i încătușează pe gardieni, și sunt reprimați la sfârșit în cel mai pur stil orwellian din Ferma animalelor, grădina din vis de la Berck și castelul ei, ca în Le Grand Meaulnes, toate ireproductibile din pricina lungimii... Sunt puțini prozatori români de după Eminescu cărora
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
amintește de cuplu Emanuel Solange din romanul lui Blecher, Inimi cicatrizate. Dorință de a avea și în același timp de a se elibera de eros o întâlnim în romanele ambilor prozatori. Pentru Sandu, ca și pentru Emanuel de altfel, iubirea încătușează spiritul. Autententicitatea originează la Holban, ca și la autorul Inimilor cicatrizate, în tentația excesivă de a se autoanaliza. Erosul nu este decât un pretext pentru observarea în cele mai mici detalii a stărilor sufletești prin care trece personajul. Naratorul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
primitiv, spaimă izvorîtă din elanul magic și bogată în promisiuni: chemarea evolutivă. Spaima aceasta permanent subiacentă este pedeapsa pentru viața culpabilă și vanitoasă, este spaima obosită, degenerată, care crede că viața este lipsită de sens, fără ieșire, spaima tendențioasă, sentimentală, încătușată de mila față de sine și plină pînă la refuz de acuzații la adresa vieții: spaima intelectualizată devenită doctrină a vieții, de unde rezultă datorită incapacității de a stabili sensul vieții și scara valorilor tendința spre disperare foarte răspîndită în zilele noastre. Or
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
condiției umane în teoria numită a plăcerii. Dată fiind familiaritatea ermeticului cu această nu este de mirare că deseori eul poetic din versurile sale percepe viața că pe ceva straniu, îndepărtat care nu îi aparține: O altă viață m-a încătușat: solitara / printre oameni străini (În mine rătăcita orice formă); Alt soare, din care s-a iscat / povara-aceasta de a-mi vorbi-n tăceri (Se auzeau anotimpuri aeriene trecând, trad. MB).369 Înstrăinarea are ca bază o realitate biografica: trăind
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
vizează depășirea, inovația morală, fiind răspunzătoare de progresul moral. Ambele momente se presupun și se condiționează reciproc. În lipsa regulilor și a normelor, libertatea absolută, fie ea și manifestată numai prin acte meritorii, Înseamnă moarte pentru ființa vie. Regula, imperativul, legea, Încătușează libertatea ca să aducă triumful vieții. Inspirându-se din aprecierea lui Gaston Boutroux, după care orice datorie implică și un act de credință, Eugeniu Speranția scria: „Conștiința unei datorii este totodată credința În valoarea unei anumite conduite. A ști că
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
a fost complet vândut unei puteri străine! Iată ce-a zis „tova”: „...țărani, muncitori, prieteni și tovarăși! Acum 27 de ani, la 7 noembrie 1917, poporul Rus, marele nostru vecin și eliberator ne mai putând târî jugul cu care îl încătușase țarismul, s’a ridicat toți acei țărani și muncitori cari au fost organizați de mai înainte într’o mișcare muncitorească revoluționară (...)”. Dacă cititorul a putut înțelege ceva din acest gunoi propagandistic, e bine, deoarece noi n-am priceput mare lucru
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
bazate pe principiile deschiderii, solidarității și pe ceea ce Václav Havel a numit "a trăi în adevăr"10. Aceste grupări au înțeles foarte bine că puterea statului totalitar poate supraviețui numai dacă societatea civilă (potențială) este obligată să rămînă în ilegalitate, încătușată de apatie și frică, și deci redusă la "siguranța găurii de șoareci" (György Konrád). Și reversul acestei idei era evident: dacă societatea civilă cîștiga mai multă încredere în ea însăși, slăbiciunile și neputința structurală a statului deveneau mai clare. Societatea
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
reușitele perioadei Cristea. Fără îndoială o mare și consistentă contribuție a avut-o familia sa pe care o diviniza. Păcat că el lucra la Stațiune „zi lumină”. A luptat și recunoaștem cu succes la eliminarea multor cauze care ne mai încătușează viața în tipare prea strâmte pentru viitorul pe care ni l dorim. El a demonstrat că pentru aceasta trebuie să facem ca în toate activitățile umane să stimulăm gândirea, să alegem dintre multiplele soluții posibile pe cele care corespund interesului
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
spasme muribunde-ar încorseta ființa-ți plăpândă, nu dispera! Fruntea să-ți fie către Sfântul Soare! Nu vei ști ce rază salvatoare îți poate înnobila ființa. Oricând se poate ivi licărirea de chihlimbar. Menită a ți înflori ființa, sperând. Să-ncătușăm suferința și să-mbrățLșăm amintirea gândului senin. Dorul, sete neostoită, își va așterne covor mângâios peste toată firea. în timp, așterne-se-va tăcerea - „umbra unor strigăte ucise” (Octavian Paler) și între cele două surori va curge noaptea marilor așteptări. „Chemarea
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]