545 matches
-
fantomatice: „nu prin revenirea la corpul viu din care au fost smulse ideile și gândurile, ci prin încarnarea acestora din urmă într-un alt corp artefactual, un corp proteic, o fantomă de spirit...o fantomă de fantomă...corpul oferit...împrumutat, încarnarea secundă oferită unei idealizări inițiale, încorporarea într-un corp care nu este, desigur, nici perceptibil, nici invizibil...fără natură...a fizic...corp tehnic sau instituțional” În felul acesta,Algirdas Julien Greimas locuiește și în Réalisme ou artifice,și în Profondeur
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
risipește tenebrele feudale. Dar, pe când Donatello și Verrocchio de exemplu, îl prezentau pe David ca pe un băiețandru încă nedezvoltat în momentul de relaxare de după luptă, liniștit, static, fără elanul care să sugereze dezvoltarea ideii, Gigantul lui Michelange‑ lo este încarnarea acțiunii perpetue 37. David, tânăr în plinătatea forțelor fizice și spirituale, se pregătește de luptă într‑o tensiune maximă; el își măsoară din ochi cu îndrăzneală și luciditate adversarul: lupta va fi pe moarte și pe viață, dar siguranța privirii
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
gât adversarii. Profesorul Raoul Labry, fost director al Institului Francez de la Petrograd are o opinie contrarie: „Bolșevismul, spun adversarii săi, n-ar avea nimic comun cu socialismul* [...] El ar însemna întoarcerea la tirania lui Gingis Han, iar Lenin ar fi încarnarea unui nou Timur Lenk [...] Atât ca sistem politic, cât și ca sistem economic, bolșevismul este un socialism pur. El este sinonim cu aplicarea la nivelul unui popor imens de suferinzi a consecințelor extreme ale marxismului. El constituie un produs de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Ideologia rece, 1967). Filosoful Nikolai Berdiaev, expulzat din Rusia de către Lenin în 1922, revine asupra opoziției dintre slavofili și occidentaliști în Probleme ale comunismului (1933): dacă lui, comunismul îi apare ca fiind „misiunea neîndeplinită a creștinismului”, bolșevismul ar fi „ultima încarnare a mesianismului rus”, și totodată purtătorul unui „ateism care duce la neomenie”. Alți creștini se referă la enciclica Divini Redemptoris din 19 martie 1937 în care papa Pius al XI-lea propune o condamnare argumentată a comunismului. Unul din fondatorii
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ei Baudelaire și Heine, B. Bauer și Burckhardt, Dostoievski și Nietzsche. În loc să fie guvernată de providență și rațiune, istoria sfârșitului de secol XIX pare să fie la cheremul șansei și sorții 122. În Nietzsche, care este considerat de Berdiaev atât încarnarea umanismului, cât și victima păcatelor sale, umanismul culminează în individual. Cu el, umanismul atinge sfârșitul istoriei sale tragice și furtunoase, după cum grăiește Zarathustra: Omul este o rușine și o dizgrație". Umanismul se dizolvă în ideea Supraomului, care este respingerea omului
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
al unei mitologii grație unei relații genealogice de natură simbolică între șef și comunitate. Stalin era "tatăl popoarelor", Ceaușescu era "cel mai iubit fiu al poporului". Persoana naturală a conducătorului este integral asimilată de cea politică: conducătorul devine figura partidului, încarnarea poporului, imaginea clasei muncitorești. În timp ce societățile democratice își manifestă clivajele prin intermediul rezultatelor alegerilor, societatea socialistă își contemplă unitatea în unicitatea personalității șefului suprem. Evaluat într-o perspectivă popperiană calificată, totalitarismul se prezintă ca o "societate închisă", o societate în care
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
ar fi fost globale, omniprezente și constante. Fie că a fost efectiv, ca în primele două decenii, sau că a acționat ca o ipoteză care risca oricând să se confirme, comportamentul represiv al statului a vizat schimbarea ordinii de drept, încarnarea sa, virtual amenințătoare, în orice agent al autorității publice. În consecință, individualismul dependent născut în timpul totalitarismului a conceput spațiul public drept un domeniu de competență exclusivă a statului, un stat care se complăcea în a fi confundat cu ordinea lucrurilor
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
-i aliază "spre legitimarea deconstructivismului radical" bazându-se pe faptul că aceștia au eliminat transcendența și au izgonit metafizica, fără a ține însă seamă de ceea ce au pus totuși în loc. De aici concluzia autorului că "omul concret" bacovian este o încarnare a nimicului, iar în spatele "noului antropocentrism" postmodern nu se află nici o "entitate materială". Pentru că în lumea "omului recent", fără lumen, totul e descentrat, descompus și sfâșiat sub domnia hazardului, filozofii diferenței și diferanței au avut motive să fie tentați a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
la sintagma "omul recent" propusă de H.-R. Patapievici, pentru a dezvălui inconsistența ființei umane, căderea sa în banal și derizoriu. Omul concret se dovedește a fi sub-omul, iar nu Supraomul. "Omul concret cum recunoaște chiar Theodor Codreanu este o încarnare a nimicului" (Transmodernismul, Ed. Junimea, lași, 2005, p. 13). La existențialiști nimicul produce angoasă, neliniște metafizică. Lumea nu e în sine, ci dislocată, marcată de o continuă prefacere, e o lume în care lucrează și survine hazardul. Postmodernii negăsind unitatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pe ideile purității etnice și omogenității cultural-lingvistice. Schematic, "tiparul zigzagat al schimbării semantice" (Greenfeld, 1992, p. 5) poate fi reprezentat grafic astfel: Figura 1. Permutațiile semantice ale conceptului de "națiune" Sursa: adaptare după L. Greenfeld (1992, p. 9) Primele două încarnări semantice ale conceptului de "națiune" (I: "comunitate de origine"; II: "comunitate de opinie") aparțin preistoriei naționalismului. Relevante pentru geneza și evoluția naționalismului românesc sunt înțelesurile ulterioare, de aceea, în continuare, reflectorul analitic va fi fixat pe emergența acestor noțiuni în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
noile autorități ale republicii populare. Atunci când sunt, de altminteri, pomenite. Lectorul naiv al manualului lui Roller, neînzestrat cu cunoștințe istorice prealabile care să îi activeze spiritul critic, nici nu poate bănui trecutul monarhic al României. Regalitatea română, dinastia Hohenzollern-Sigmaringen sau încarnările lor umane nu sunt tratate, nici măcar fugitiv, în nicio secțiune a lucrării de Istoria RPR. Mențiuni disparate la Casa regală, la Carol I ori la Carol II apar cu totul răzleț, împrăștiate în cuprinderea lucrării. Fără excepție, toate referirile la
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Maior -, Gheorghe Lazăr, Gheorghe Asachi și Ion Heliade Rădulescu. Numitorul comun împărtășit de toți acești intelectuali rezidă în lupta lor culturală în numele ideii naționale. Istoriografia comunistă destramă acest panteon național, instalând în locul său panteonul proletar. Figurile incluse în acesta sunt încarnări umane ale idealului socialist urmărit de mișcarea muncitorească. Personajele dominante ale panteonului proletar postum sunt Nicolae Petrovici Zubcu Codreanu (1850-1879), fondator al luptei revoluționare; Ion C. Frimu, martir al cauzei sindicaliste, mort ca urmare a "maltratărilor suferite și a tifosului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de N. Ceaușescu cu privire la chestiuni concrete ale trecutului național se precizează în indicații din ce în ce mai specifice. După 1974, directivele depășesc "sfera teoretică, indicativă pentru a pătrunde în detaliile trecutului și ale științei istoriei" (Georgescu, 2008, p. 66). Partidul, și din ce în ce mai mult încarnarea sa umană în persoana secretarului său general, regulează munca istorică prin îndrumare și instrucțiuni normative statuate în plenarele PCR. Producția istorică românească, anterior aprobată și controlată de la Moscova (după cum lasă să se înțeleagă inclusiv Roller în prefața la celebrul său
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
clasa a IV-a, care continuă să promoveze o iconografie a personalităților naționale și internaționale, discursul istoric a ieșit din captivitatea Oamenilor Mari. Trecutul românesc nu mai este personificat în figurile eroismului militar, iar destinul neamului nu își mai găsește încarnarea umană. În fapt, ideea teleologică de destin al neamului românesc este demonetizată, odată cu destructurarea cronologică a istoriei și restructurarea sa tematică. Efectul direct al acestei schimbări a logicii de organizare a timpului istoric consistă în destrămarea meta-narativei istoriei românilor, a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cei ce consideră că răsturnarea vechiului regim a fost "în dauna țării" (40,3% vs. 35,7%). Poate cea mai spectaculoasă metamorfoză a opiniei publice românești are ca obiect atitudinal cuplul dictatorial Nicolae și Elena Ceaușescu, simbolurile fostului regim și încarnările umane ale comunismului. Condamnați în mijlocul vârtejului revoluționar, în data de 25 decembrie 1989 într-un proces unanim recunoscut ca o mascaradă juridică, executarea soților Ceuașescu în ziua Crăciunului a fost încă de la început considerată ca una din petele negre ale
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
printr-o condamnare cu efecte catharctice bazată pe exorcizarea simbolică a demonilor trecutului. Comunismul românesc a fost condamnat istoric, moral, ideologic etc. de către Raportul Comisiei Prezidențiale, fiind de asemenea portretizat mai mult sau mai puțin alegoric în tușe demonice ca încarnare a diavolului. În același timp, IICCMER lucrează la condamnarea juridică a protagoniștilor umani găsiți responsabili pentru comiterea crimelor regimului comunist. Tandemul Raport-IICCMER constituie așadar strategia pentru care societatea românească postcomunistă a optat să își regleze conturile cu trecutul comunist, luându
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
chiar dacă nu încă stabilizată o competiție de natură bipolară ce permite alternanța. În altă parte, în Noua Zeelandă, trecerea de la un sistem electoral de tip pluralitar aplicat în circumscripții uninominale la un sistem parțial majoritar, parțial proporțional a stricat ceea ce devenise încarnarea bipartidismului, după modelul Westminster, și a dat naștere unui sistem multipartidist moderat cu guverne de coaliție. Mutații semnificative s-ar putea înregistra în urma unei posibile restructurări a sistemului de partide german dacă, într-un anumit moment, liberalii n-ar reuși
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
sus, despre mine n-am zis încă nimic. La mulți ani! Ce știi să faci? „Ciocoiul nu are o ocupație anume rezervată pentru sine“, nu iubește și nu poate practica nici o profesiune - spune Constantin Rădulescu-Motru, într un text din 1908. „Încarnare a dorinței de putere“, iubitor de ranguri, „poftitor de onoruri“, incapabil să depășească orizontul satisfacției imediate, ciocoiul nu-și pune problema dacă merită încrederea publică, dacă poziția lui socială corespunde unei îndemânări anume, dacă nevoia lui de a fi în
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Cristi - entropia, se opune. Aceleia Îi place dezordinea, Împrăștierea... fie și a gunoaielor, cât mai generală. O ajută și vagabondul, chiar dacă are și el, prin Egipt, oarece rubedenie divină, dar aceea se ocupă de morți, e Anubis. Eu, Bastet, sunt Încarnarea frumuseții și prolificității. Chiar și pentru voi, europenii, am 9 vieți. Cristi spune că mai multe, interogând inelele de pe coada pisicilor. Și zice că de ce sunt mai multe, de ce pisica În cauză are mai multe vieți În față; iar odată cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
taxa pretinsă de clinică: 1000 de euro. În poemul "Doina", Cezar întreabă și se întreabă: Într-o noapte am murire / într-o noapte am murit / fără teamă de orbire / Pe Domnul l-am întâlnit (...) Spune-mi Doamne, care-i rodul / Încarnării noastre-n Tot? / Suntem oare un nimica / Mai ușor ca negura? Dacă tot murim cu totul / înviem apoi de tot?" Poetul are șansa eternei resurecții prin cuvânt. Asta, nu i-o poate lua nimeni. A trecut destulă vreme de la absurda
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
e o piatră!” „Tocmai de aceea!” Poeta vates „Cel care e trimis la Zalmoxis, se întoarce în patria lui.” Poate că eu mă voi întoarce la Roma pe această cale? Sau poate că un altul - eu însumi într-o altă încarnare - se va duce la Roma și va primi cununa de poeta vates care mi se cuvenea mie și nu lui Virgiliu. Cine știe... Azi-noapte visam fericit acest viitor. Regalitate Uneori se poartă sălbatic, și chiar foarte dur cu mine, de parcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
mă eliberez. Se spune că femeile gete cunosc filtre și descântece, ca și Medeea, ca să-i facă să se-ndrăgostească pe bărbații doriți. Cine știe câte ierburi îmi pregătește Aia zilnic ca să-mi întrețină această stare. Avataruri „Tot ce se întâmplă în timpul încarnării e ireal ca și forma în care sufletul va fi întemnițat prin coborârea sa în trup. Nu-i nevoie să dai prea mare importanță acestui avatar, acestei inexorabile transformări. Sufletul vine din nesfârșirea Zeului și zăbovește o clipă într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
împreuneze cu ele: tocmai atunci devine el mai slab și poate fi prins. Din cornul și carnea lui se extrag leacuri miraculoase, ce au un preț foarte mare. Sunt socotite drept cele mai binefăcătoare deoarece, după cum se spune, unicornul e încarnarea unui zeu decăzut într-un trup de cal din cauza iubirii păcătoase. Nu cred că sufletul meu a mai cunoscut o spaimă așa de mare ca atunci când am întâlnit pentru prima oară acest animal vrăjit. Mi s-a părut că mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
și care este amplasat pe cel mai Înalt punct al satului; Pura Desa, În centrul satului, dedicat spiritelor care-l protejează (răsăritul); Pura Dalem sau templul Morților, unde se află și cimitirul (marea), aici fiind locul unde este așezată Durga, Încarnarea oribilă a soției lui Shiva. Dis-de-dimineață plecăm cu mașina În inima insulei, la Pura Besakih, unul dintre cele mai fascinante și mai mari temple hinduse din Indonezia, cu șase nivele, numeroase trepte, postament Înalt, construit În secolul al XI-lea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
a evoluat într-un efort evident al elitei politice de a se descotorosi de imaginea sa inițială, extrasistemică, pentru a-și baza mai degrabă pretențiile de putere pe continuitate intersistemică. De acum înainte partidul era destinat să devină nu numai încarnarea dezvoltării industriale, ci de asemenea a aspirațiilor naționale pentru independență" (Shafir: 1985, 48). Iar în perioada ceaușistă, am putea adăuga, eforturile dirijate ale partidului în vederea construirii unei autentice imagini naționale le-au întrecut pe toate celelalte. Condamnând "vechea practică a
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]